calup 6-presedinte cj Flashcards
Statut şi rol
După cum am precizat deja, evoluţia „istorică” a reglementărilor referitoare la preşedintele consiliului
judeţean şi, implicit, statutul acestuia au cunoscut destule „oscilaţii”, fiind vorba, în esenţă, despre decizii
succesive ale legiuitorului privind modul de alegere: ba prin vot indirect (alegere de către consiliul judeţean,
din rândul consilierilor), ba alegere directă (vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat).
Mai departe, în funcţie de modul de desemnare şi de gradul de legitimitate şi reprezentativitate populară
conferit de lege, preşedintele consiliului judeţean a fost sau nu calificat, el însuşi, ca o autoritate autonomă
la nivelul judeţului.
Reamintim că, după revizuirea din 2003, în art. 123 alin. 4 din Constituţie regăsim o referinţă specială la
preşedintele consiliului judeţean (separat de consiliul judeţean), de unde şi controversa cu privire la statutul
acestuia: simplu organ executiv al consiliului judeţean sau, dimpotrivă, veritabilă autoritate executivă (pe
modelul primarului) la nivelul judeţului.
Actualmente, modificările aduse Legii nr. 115/2015 şi reglementările din Codul administrativ (a se vedea
art. 190) au ales varianta la care se renunţase anterior, în anul 2015 (când s-a adoptat Legea nr. 115/2015
privind alegerea autorităţilor locale), în sensul în care preşedintele consiliului judeţean este:
- autoritatea executivă a administraţiei autonome judeţene (are capacitate juridică de drept administrativ,
distinctă de a consiliului, şi emite acte administrative proprii);
- organul de conducere al consiliului judeţean (fără a fi consilier judeţean şi, desigur, fără a-şi subordona
consilierii judeţeni);
- reprezentantul judeţului în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române
şi străine, precum şi în justiţie;
Practic, acesta nu mai este în subordinea consiliului judeţean, întrucât:
- ocupă o funcţie de demnitate publică (este ales local);
- este ales chiar de către locuitorii judeţului;
- răspunde în faţa alegătorilor de buna funcţionare a administraţiei judeţene;
- nu poate fi sancţionat sau eliberat din funcţie de către consiliul judeţean (ci doar demis prin referendum
judeţean, precum în cazul primarilor).
Conform art. 190 alin. 4 Cod administrativ, el asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a
hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative (se remarcă, din nou, similitudinea dintre
statutul primarului, ca autoritate autonomă executivă la nivelul localităţilor, şi preşedintele consiliului
judeţean, ca autoritate autonomă executivă la nivelul judeţului).
Alegerea (Legea nr. 115/2015)
se face prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat;
- este declarat ales candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate;
- doar în caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor
participa numai candidaţii care se află în această situaţie.
Validarea mandatului:
se face de tribunal, în termen de 20 de zile de la alegeri (fiind aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile
de la primar - art. 149 Cod administrativ).
Mandatul
durata mandatului este legată de durata mandatului consiliului judeţean - 4 ani de zile.
În rest, se aplică, în mod corespunzător ca în cazul primarilor, dispoziţiile privind suspendarea mandatului
(arestare preventivă/la domiciliu) şi încetarea mandatului înainte de termen (încetare de drept – ipotezele
de la art. 160 Cod administrativ sau în urma demiterii prin referendum judeţean – art. 162 Cod
administrativ).
Atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor publice de interes
judeţean şi a societăţilor şi regiilor autonome de interes judeţean
întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a
acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de
specialitate, precum şi ale instituţiilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor şi regiilor autonome de
interes judeţean;
- numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după
caz, a raporturilor de muncă pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean
şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.
Atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean
conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în
bune condiţii a acestora;
- prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte.
Atribuţii privind bugetul judeţului
exercită funcţia de ordonator principal de credite;
- întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre
aprobare consiliului judeţean;
- urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor
necesare pentru încasarea acestora la termen.
Atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale
îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de stare civilă şi
autoritate tutelară desfăşurate în localităţi;
- poate acorda, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de
orice altă natură, la cererea consiliilor locale sau primarilor;
Atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean
coordonează realizarea serviciilor publice de interes judeţean furnizate prin intermediul aparatului de
specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice de
interes judeţean;
- ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute ca
fiind în competenţa consiliului judeţean;
- emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa;
coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice de interes judeţean, înfiinţate de
consiliul judeţean şi subordonate acestuia;
- coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene
Alte atribuţii ale preşedintelui consiliului judeţean pot fi stabilite şi prin legi speciale.
Actele preşedintelui consiliului judeţean
Deoarece a fost conceput (şi) ca o autoritate publică distinctă de consiliul judeţean, el are o capacitate
juridică proprie (de drept administrativ) şi poate emite acte administrative denumite „dispoziţii”.
Regimul acestor acte (tipologie, contrasemnare de către secretarul general, aducere la cunoştinţă, intrare
în vigoare) este cvasi-similar cu cel al dispoziţiilor primarilor.
Se extinde „tutela administrativă” a prefectului, concretizată prin posibilitatea de a ataca actele
administraţiei locale, şi asupra dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean?
Controversa pleacă de la modul de formulare a art. 123 alin. 5 din Constituţie, în care nu este menţionat şi
preşedintele consiliului judeţean. De asemenea, la art. 255 din Codul administrativ („Atribuţii privind
verificarea legalităţii”), se prevede că prefectul verifică şi poate ataca în contencios administrativ actele
administrative ale consiliului judeţean, ale consiliului local şi ale primarului (aşadar, nici aici nu apar
dispoziţiile preşedintelui).
Pe de altă parte, la art. 196 Cod administrativ („Tipurile de acte administrative” ale autorităţilor
administraţiei publice locale) sunt indicate şi dispoziţiile preşedintelui consiliului judeţean, iar la art. 197 se
impune obligaţia comunicării lor către prefect, prin grija secretarului general al judeţului.
Răspunderea preşedintelui consiliului judeţean
Sunt aplicabile, în mod similar, dispoziţiile şi precizările indicate în cazul răspunderii primarilor.
Precizare suplimentară: Spre deosebire de primari, preşedinţii sunt şi membri ai autorităţii deliberative –
consiliul judeţean, având drept de vot la adoptarea hotărârilor consiliului. Ca atare, preşedintele consiliului
judeţean poate răspunde patrimonial şi pentru vătămările produse prin aceste hotărâri, dacă a votat
„pentru” şi/sau le-a semnat.
Vicepreşedinţii consiliului judeţean
sunt în număr de 2;
- sunt aleşi de consiliul judeţean cu votul majorităţii absolute, dintre consilierii judeţeni;
- au un mandat de 4 ani;
- îşi păstrează calitatea de consillier judeţean (nu şi indemnizaţia pentru această funcţie, deoarece va avea
o indemnizaţie de vicepreşedinte);
- eliberarea din funcţie se face cu votul a 2/3 dintre consilierii în funcţie, la propunerea temeinic motivată
a cel puţin 1/3 dintre aceştia (conform art. 239 Cod administrativ, reprezintă o sancţiune disciplinară care
se poate aplica pentru abateri grave/repetate în exercitarea atribuţiilor – şi în cazul lor, precum în cazul
viceprimarilor, se pune întrebarea dacă poate fi eliberat din funcţie şi pentru motive de „oportunitate”);
- suspendarea mandatului operează în ipotezele comune pentru primari şi preşedinţii consiliilor judeţene
(arestare preventivă/la domiciliu);
- încetarea mandatului: (i.) la încetarea calităţii de consilier judeţean; (ii.) la încetarea mandatului consiliului
judeţean; (iii.) prin eliberare din funcţie; (iv.) prin demisie (menţiune: acest mod de încetare a mandatului
nu este menţionat în mod expres, dar apreciem că este incident şi în cazul acesta).atribuţii: (i.) unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliu, exercită de drept atribuţiile preşedintelui
consiliului judeţean în caz de vacanţă a funcţiei acestuia din urmă, suspendare sau imposibilitate de
exercitare a mandatului (art. 192 alin. 1 Cod administrativ) ; (ii.) unul dintre vicepreşedinţi va fi împuternicit
chiar de către preşedinte, prin dispoziţie, să îi exercite atribuţiile în alte cazuri de absenţă decât cele de la
art. 192 alin. 1.
