raspunderea administrativ contraventionala

Question 1

Baze constituţionale şi legale ale răspunderii administrativ-contravenţionale

Answer 1

Texte constituţionale care se referă în mod expres la instituţia contravenţiei:
▪ Art. 15 alin. (2) – „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”
▪ Art. 44 alin. (9) – „Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.”
Prezintă o relevanţă implicită: art. 16, art. 21, art. 23 alin. 13, art. 53 etc.
Precizare: Constituţia României tratează distinct instituţia infracţiunii de cea a contravenţiei, ceea ce duce la concluzia „rangului” constituţional al instituţiei contravenţiei şi la consecinţa imposibilităţii desfiinţării sale prin lege sau alt act normativ subsecvent, precum şi la interdicţia „absorbirii” sale în sfera ilicitului penal.

Question 2

Reglementări-cadru relevante

Answer 2

(sunt avute în vedere numai acte normative de bază, nu şi cele din domenii speciale, cum ar fi O.U.G. nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată):
▪ O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;
▪ O.G. nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, cu modificările şi completările ulterioare;
▪ O.U.G. nr. 108/2003 pentru desfiinţarea închisorii contravenţionale, aprobată prin Legea nr. 28/2004;
▪ Legea nr. 270/2017 a prevenirii;
▪ Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale;
Precizare: Conform art. 47 din OG nr. 2001: „Dispoziţiile prezentei ordonanţe se completează cu dispoziţiile Codului penal şi ale Codului de procedură civilă, după caz.”

Question 3

Elementele constitutive

Answer 3

a) Obiectul contravenţiei = valorile sociale apărate de normele dreptului pozitiv, cu excepţia celor apărate de dreptul penal.
Precizare: Prin faptele care constituie contravenţii se pot încălca nu doar norme de drept administrativ, ci şi norme de drept comercial, de dreptul muncii, drept financiar etc.
b) Latura obiectivă = acţiunea, inacţiunea sau faptele comisiv-omisive ale făptuitorului, prin care se încalcă norme de drept imperative, punându-se în pericol valori sociale care nu sunt apărate de dreptul penal.
c) Latura subiectivă = atitudinea psihică a făptuitorului faţă de fapta săvârşită şi de urmările acesteia (culpă sau de intenţie, după caz).
d) Subiectele răspunderii contravenţionale
Regula: calitatea de contravenient o poate avea orice persoană fizică sau juridică, română sau străină.

Question 4

precizare privind angajarea raspunderii

Answer 4

Precizare: Pentru angajarea răspunderii, este necesară existenţa discernământului, a stării de responsabilitate, a libertăţii de decizie şi de acţiune şi, uneori, o anumită calitate a făptuitorului.

Question 5

Derogări:

de la subiecte

Answer 5

▪ minorii între 14-16 ani răspund contravenţional, însă limitele amenzii aplicabile se reduc la jumătate; de asemenea, nu pot fi obligaţi la prestarea muncii în folosul comunităţii; ▪ minorii între 16-18 ani răspund contravenţional şi pot fi obligaţi inclusiv la prestarea de activităţi în folosul comunităţii; atât limitele amenzii aplicabile, cât şi cele ale activităţii în folosul comunităţii sunt reduse la jumătate (art. 18 alin. 1 din O.G. nr. 55/2002);

Question 6

Definiţia legală

Answer 6

onstituie contravenţie fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, cu menţiunea că „Legea contravenţională apără valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penală” (art. 1 din O.G. nr. 2/2001).

Question 7

precizare privind definitia contraventiei

Answer 7

Precizare: În trecut, contravenţia reprezenta o specie a infracţiunii, faptă de natură penală aparţinând sferei trihotomice a ilicitului penal, alături de crime şi delicte. Dezincriminarea contravenţiilorşi trecerea lor în sfera dreptului administrativ a operat prin Decretul nr. 158/1954, iar în 1968 a fost adoptată prima lege-cadru în materie contravenţională – Legea nr. 32/1968 (în vigoare până în anul 2001).

Question 8

Reprezintă o faptă săvârşită cu „vinovăţie” (intenţie directă/indirectă, culpă cu/fără previziune):

Answer 8

O.G. nr. 2/2001 nu defineşte noţiunea de „vinovăţie” în materie contravenţională, astfel încât, după cum se arată în doctrină, pot fi avute în vedere principiile în materie stabilite de noul Cod penal, în art.16, cu menţiunea că în niciun caz nu se poate confunda răspunderea penală cu cea contravenţională.
Aşadar, regăsim ca forme ale vinovăţiei:
▪ intenţia directă = făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi urmăreşte producerea ori comiterea acelui rezultat;
▪ intenţia indirectă = făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmăreşte producerea ori comiterea acelui rezultat, dar acceptă această posibilitate;
▪ intenţia depăşită = acţiunea sau inacţiunea intenţionată produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului;
▪ culpa cu previziune (uşurinţa) = făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l acceptă şi socoteşte fără temei că nu se va produce;
▪ culpa fără previziune (neglijenţa) = făptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.
De la caz la caz, din redactarea normei care stabileşte o anumită contravenţie va rezulta şi forma de vinovăţie necesară.

Question 9

Fapta şi sancţiunile aplicabile trebuie să fie expres prevăzute în actele normative enumerate în art. 1 din O.G. nr. 2/2001:
Organele competente să adopte acte normative în materie

Answer 9

▪ Parlamentul – prin legi, în orice domeniu;
▪ Guvernul – prin hotărâri şi ordonanţe, în orice domeniu;
▪ Consiliile judeţene/locale – prin hotărâri, în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atribuţii prin lege, în măsura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contravenţii prin legi, ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului;
▪ Consiliile locale ale sectoarelor mun. Bucureşti – prin hotărâri, în următoarele domenii: salubritate; activitatea din pieţe, curăţenia şi igienizarea acestora; întreţinerea parcurilor şi spaţiilor verzi, a spaţiilor şi locurilor de joacă pentru copii; amenajarea şi curăţenia spaţiilor din jurul blocurilor de locuinţe, precum şi a terenurilor virane; întreţinerea bazelor şi obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întreţinerea străzilor şi trotuarelor, a şcolilor şi altor instituţii de educaţie şi cultură, întreţinerea clădirilor, împrejmuirilor şi a altor construcţii; depozitarea şi colectarea gunoaielor şi a resturilor menajere.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate stabili şi alte domenii de activitate din competenţa consiliilor locale ale sectoarelor, în care acestea pot stabili şi sancţiona contravenţii. (a se vedea art. 2 din O.G. nr. 2/2001)
Precizare: Intrarea în vigoare a actelor normative în materie contravenţională are loc în termen de 30 de zile de la publicare, iar în situaţii de urgenţă termenul se poate reduce până la 10 zile (art. 4 din O.G. nr. 2/2001).

Question 10

Principiul legalităţii în materie contravenţională presupune:

Answer 10

legalitatea contravenţionalizării - reprezintă contravenţii numai faptele calificate ca atare prin legi, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului şi alte acte normative prevăzute de lege;
▪ legalitatea sancţionării contravenţionale - (1.) posibilitatea aplicării numai a acelor sancţiuni stabilite de organele competente în materie contravenţională; (2.) redactarea şi emiterea actelor normative contravenţionale cu respectarea dispoziţiilor impuse de legiuitor.

Question 11

Dispoziţii obligatorii ale actelor normative care reglementează contravenţii (art. 3 din O.G. nr. 2/2001):

Answer 11

▪ descrierea faptelor ce constituie contravenţii şi sancţiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea;
▪ în cazul sancţiunii cu amenda se vor stabili limita minimă şi maximă a acesteia sau, după caz, cote procentuale din anumite valori;
În cuprinsul acestor acte normative se pot stabili şi tarife de determinare a despăgubirilor pentru pagubele pricinuite prin săvârşirea contravenţiilor.

Question 12

Criterii de clasificare

Answer 12

a) Actul normativ care le reglementează:
▪ sancţiuni prevăzute în legea-cadru (O.G. nr. 2/2001);
▪ sancţiuni prevăzute în legi speciale (a se vedea, de exemplu, unele sancţiuni complementare prevăzute de O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice).
b) Natura sancţiunilor:
▪ sancţiuni principale;
▪ sancţiuni complementare.

Question 13

Sancţiunile contravenţionale principale

Answer 13

Sunt prevăzute de art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001:
▪ avertismentul;
▪ amenda contravenţională;
▪ prestarea unei activităţi în folosul comunităţii (reglementată în detaliu prin O.G. nr. 55/2002).
În unele acte normative speciale care reglementează contravenţii, sunt reţinute ca sancţiuni principale aplicabile numai avertismentul şi amenda (e.g., O.U.G.nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice – art.95).

Question 14

Avertismentul:

Answer 14

▪ constă în atenţionarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra pericolului social al faptei săvârşite, însoţită de recomandarea de a respecta dispoziţiile legale;
▪ se poate aplica oricărui contravenient, persoană fizică sau juridică;
▪ se aplică în cazul în care fapta este de o gravitate redusă;
▪ se poate aplica şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede expres această sancţiune.

Question 15

Amenda contravenţională:

Answer 15

▪ limita minimă = 25 lei;
▪ limita maximă nu poate depăşi:
- 100.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin lege şi ordonanţă;
- 50.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale Guvernului;
- 5.000 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene ori ale Consiliului General al municipiului Bucureşti;
- 2.500 lei, în cazul contravenţiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Question 16

Prestarea unei activităţi în folosul comunităţii:
Principii generale (O.G. nr. 2/2001):

Answer 16

▪ sancţiunea muncii în folosul comunităţii poate fi stabilită numai prin lege şi pe o durată ce nu poate depăşi 300 de ore;
▪ se prevede în actul normativ „incriminator” numai alternativ cu amenda;
▪ poate fi aplicată numai de către instanţa de judecată (judecătoria);
▪ poate fi dispusă de instanţă şi în ipoteza în care contravenientul nu a achitat amenda contravenţională în termen de 30 de zile de rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite (inclusiv în situaţia în care sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii nu era prevăzută pentru contravenţia iniţială);
▪ minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi sancţionat cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii.

Question 17

Prestarea unei activităţi în folosul comunităţii:
Reglementarea-cadru (O.G. nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii):

Answer 17

▪ sancţiunea poate fi prevăzută numai în legi sau în ordonanţe ale Guvernului; ▪ se stabileşte întotdeauna alternativ cu amenda şi poate fi aplicată numai de instanţa de judecată; ▪ se aplică numai contravenienţilor persoane fizice;
▪ se execută după programul de muncă ori, după caz, programul şcolar al contravenientului, pe o durată totală cuprinsă între 50 de ore şi 300 de ore, respectiv maximum 3 ore pe zi, sau 6-8 ore pe zi în zilele nelucrătoare.
▪ pentru minorul între 16-18 ani, limitele intervalului orar se diminuează la jumătate (se poate aplica o sancţiune între 25-150 de ore);
▪ activitatea în folosul comunităţii se prestează în domeniul serviciilor publice, pentru întreţinerea locurilor de agrement, a parcurilor şi a drumurilor, păstrarea curaţeniei şi igienizarea localităţilor, desfăşurarea de activităţi în folosul căminelor pentru copii şi bătrâni, al orfelinatelor, creşelor, grădiniţelor, şcolilor, spitalelor şi al altor aşezăminte social-culturale;

Question 18

Sancţiuni contravenţionale complementare:

Trăsături:

Answer 18

▪ scopul lor = înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege ( a se vedea art. 96 al O.U.G. nr.195/2002, republicată, privind circulaţia pe drumurile publice).
▪ se aplică în funcţie de natura şi de gravitatea faptei;
▪ pot fi aplicate mai multe sancţiuni complementare, de natură diferită.

Question 19

Sancţiuni contravenţionale complementare:

Sancţiunile complementare [art. 5 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001]:

Answer 19

▪ confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;
▪ suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi;
▪ închiderea unităţii;
▪ blocarea contului bancar;
▪ suspendarea activităţii agentului economic;
▪ retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv;
▪ desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului în starea iniţială.

Question 20

Sancţiuni contravenţionale complementare:
Prin legi speciale (pentru diverse domenii de activitate) pot fi stabilite şi alte sancţiuni principale sau complementare.

Answer 20

De exemplu:
▪ conform O.U.G. nr.195/2002: aplicarea punctelor de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat, confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor prevăzute în această ordonanţă de urgenţă ori folosite în acest scop, imobilizarea vehiculului, radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului.

Question 21

Cauzele care înlătură răspunderea administrativ-contravenţională

Answer 21

Sunt enumerate în art. 11 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 2/2001:
„(1) Caracterul contravenţional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilităţii, beţiei involuntare complete, erorii de fapt, precum şi infirmităţii, dacă are legatură cu fapta săvârşită. (2) Minorul sub 14 ani nu răspunde contravenţional.”
Trăsături:
▪ Conţinutul acestor cauze de înlăturare a răspunderii contravenţionale este, prin analogie, cel consacrat de noul Cod penal, cu titlul de „cauze justificative” sau, după caz, „cauze de neimputabilitate” (a se vedea art. 19-31).
▪ Cauzele care înlătură caracterul contravenţional al faptei se constată numai de instanţa de judecată, nu şi de agentul constatator.

Question 22

Procedura contravenţională din O.G. nr. 2/2001

Constatarea contravenţiei

Answer 22

▪ Contravenţia se constată printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabileşte şi sancţionează contravenţia, persoane denumite în mod generic „agenţi constatatori”;
▪ Pot fi agenţi constatatori: primarii, agenţii şi ofiţerii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitaţi, persoanele împuternicite în acest scop de miniştri şi de alţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor judeţene, primari, de primarul general al municipiului Bucureşti, precum şi de alte persoane prevăzute în legi speciale.
▪ Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii, constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal.

Question 23

Procesul-verbal de constatare a contravenţiei constituie titlu de creanţă şi înştiinţare de plată (art. 25 alin. 3 din OG nr. 2/2001) şi va cuprinde obligatoriu:

Answer 23

▪ data şi locul unde este încheiat;
▪ numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; ▪ numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal al contravenientului; pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă; ▪ pentru contravenienţii cetăţeni străini, persoane fără cetăţenie sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse şi: seria şi numărul paşaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia şi statul emitent; ▪ descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
▪ indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; ▪ indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
▪ posibilitatea achitării în termen de 15 zile a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ;
▪ termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea; ▪ eventuale obiecţiuni ale contravenientului cu privire la conţinutul actului de constatare.

Question 24

Lipsa anumitor menţiuni atrage nulitatea „absolută” (se constată şi „din oficiu” – art. 17 din OG nr. 2/2001):

Answer 24

▪ numele şi prenumele agentului constatator,
▪ numele şi prenumele contravenientului,
▪ codul numeric personal pentru persoanele care au atribuit un asemenea cod, ▪ în cazul persoanei juridice, lipsa denumirii şi a sediului acesteia,
▪ fapta săvârşită
▪ data comiterii
▪ semnătura agentului constatator.
Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor.

Question 25

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Procedura „standard” (O.G. nr. 2/2001):
▪ Agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, aplică şi sancţiunea

Answer 25

▪ Agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei, aplică şi sancţiunea, dacă nu se prevede altfel în actul normativ (de exemplu, nu poate aplica sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii).
Dacă, potrivit actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei, agentul constatator nu are dreptul să aplice şi sancţiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancţiunea (e.g., sancţiunea prestării activităţii în folosul comunităţii se aplică de către judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită fapta - art. 7 din O.G. nr. 55/2002).

Question 26

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Procedura „standard” (O.G. nr. 2/2001):
▪ Sancţiunea

Answer 26

▪ Sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de:
❖ împrejurările în care a fost săvârşită fapta;
❖ modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia;
❖ scopul urmărit;
❖ urmarea produsă;
❖ circumstanţele personale ale contravenientului;
❖ celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Question 27

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Procedura „standard” (O.G. nr. 2/2001):
Alte reguli:

Answer 27

▪ Pentru una şi aceeaşi contravenţie se poate aplica numai o sancţiune contravenţională principală şi una sau mai multe sancţiuni complementare.
▪ Avertismentul şi amenda contravenţională se pot aplica oricărui contravenient, persoană fizică sau juridică.
▪ Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ ( în acest sens a se vedea Decizia nr. 228/2007 a Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat că această dispoziţie, cuprinsă în art.12 alin.1 din O.G.nr. 2/2001, este neconstituţională în măsura în care prin sintagma „nu se mai sancţionează” se înţelege doar aplicarea sancţiunii contravenţionale, nu şi executarea acesteia.)
▪ Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia;
▪ Hotărârea judecătorească prin care se aplică sancţiunea activităţii în folosul comunităţii este definitivă (art. 9 din O.G. nr. 55/2002, raportat la art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă).
▪ Aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârşirii faptei; în cazul contravenţiilor continue, termenul curge de la data constatării faptei. ▪ Când fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit că ea constituie contravenţie, prescripţia aplicării sancţiunii nu curge pe tot timpul în care cauza s-a aflat în faţa organelor de cercetare sau de urmărire penală ori în faţa instanţei de judecată, dacă sesizarea s-a făcut înăuntrul termenului prevăzut la alin. (1) sau (2). Prescripţia operează totuşi dacă sancţiunea nu a fost aplicată în termen de un an de la data săvârşirii, respectiv constatării faptei, dacă prin lege nu se dispune altfel. (art. 13 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare).
▪ În cazul în care prin săvârşirea contravenţiei s-a cauzat o pagubă şi există tarife de evaluare a acesteia, persoana împuternicită să aplice sancţiunea stabileşte şi despăgubirea, cu acordul expres al persoanei vătămate, făcând menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal.

Question 28

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
Procedura „standard” (O.G. nr. 2/2001):

Answer 28

Comunicarea procesului-verbal se face în termen de 2 luni de la aplicarea sancţiunii (dacă nu se înmânează direct):
▪ prin poştă, cu aviz de primire,
▪ prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului (cu condiţia ca operaţiunea de afişare să se consemnează într-un proces-verbal, semnat de cel puţin un martor).

Question 29

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
Scopul Legii nr. 270/2017

Answer 29

este „de a reglementa o serie de instrumente care să asigure prevenirea săvârşirii de contravenţii” (art. 1), motiv pentru care se derogă de la procedura standard prevăzută în OG nr. 2/2001 pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor.

Question 30

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
Sfera de aplicare a legii este limitată:

Answer 30

▪ legea are în vedere numai anumite categorii de contravenţii, reglementate prin diverse acte normative;
▪ contravenţiile pentru care se aplică procedura „prevenirii” sunt indicate prin hotărâre a Guvernului (în prezent - HG nr. 33/2018).

Question 31

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
Procedura cuprinde următoarele etape:

Answer 31

▪ În cazul constatării săvârşirii uneia dintre contravenţiile stabilite prin H.G. nr. 33/2018, agentul constatator încheie un proces-verbal de constatare a contravenţiei prin care se aplică sancţiunea avertismentului şi la care anexează un plan de remediere (în Anexa 2 a H.G. nr. 33/2018 este prevăzut un model al acestui plan), fără a se aplica sancţiuni complementare;
▪ Agentul constatator nu întocmeşte un plan de remediere, ci va aplica doar sancţiunea avertismentului, în următoarele situaţii:
❖ în cazul în care, în cursul derulării controlului, contravenientul îşi îndeplineşte obligaţia legală;
❖ în cazul în care contravenţia săvârşită nu este continuă.
▪ Responsabilitatea îndeplinirii măsurilor de remediere revine persoanei care, potrivit legii, poartă răspunderea contravenţională pentru faptele constatate;
▪ Dacă o persoană săvârşeşte mai multe contravenţii, din cele prevăzute de H.G. nr. 33/2018, constatate în acelaşi timp de acelaşi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, cu respectarea prevederilor prevederilor menţionate mai-sus, la care se anexează, după caz, un plan de remediere.
▪ În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, autoritatea/instituţia publică cu atribuţii de control are obligaţia să reia controlul şi să completeze partea a II-a a planului de remediere anexat la procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii şi, dacă este cazul, registrul unic de control, cu menţiuni privind modalitatea de respectare a măsurilor de remediere dispuse.
▪ Dacă se constată neîndeplinirea de către contravenient a obligaţiilor legale conform măsurilor de remediere stabilite, în termenul acordat, agentul constatator încheie un alt proces-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, prin care se constată săvârşirea de contravenţii şi se aplică sancţiunea/sancţiunile contravenţionale, altele decât avertisment, cu respectarea legislaţiei care stabileşte şi sancţionează contravenţiile.
▪ În cazul în care, în termen de 3 ani de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii avertismentului, contravenientul săvârşeşte din nou aceeaşi contravenţie, sunt direct aplicabile prevederile legale în vigoare privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor.

Question 32

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
Executarea sancţiunilor contravenţionale.

Answer 32

▪ Procesul-verbal prin care se aplică sancţiunea va reprezenta „titlu executoriu”: ❖ dacă nu se atacă în termen (15 zile de la înmânare/comunicare);
❖ după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti prin care se respinge plângerea împotriva sa.

Question 33

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
Avertismentul:

Answer 33

se aplică în scris sau verbal.

Question 34

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
▪ Amenda:

Answer 34

❖ Dacă agentul constatator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal; dacă nu este de faţă sau refuză primirea, agentul constatator îi va comunica procesul-verbal în termen de 2 luni de la data încheierii;
❖ Punerea în executare se face: (i.) de către agentul constator (în caz de neatacare); (ii.) de către instanţa judecătorească (în restul cazurilor);
❖ Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ (sistemul „ablaţiunii”), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal (există şi derogări de la aceste prevederi – e.g., Legea nr. 109/2019 în care, pentru anumite categorii de contravenţii se prevede posibilitatea achitării a ½ din amenda aplicată, nu din minimul prevăzut de lege);
❖ Pentru contravenţiile unde sunt prevăzute alternativ sancţiunile amenzii şi a activităţii în folosul comunităţii, în cazul în care s-a aplicat amenda, iar contravenientul nu a achitat-o în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, va fi sesizată instanţa în circumscripţia căreia s-a săvârşit contravenţia, în vederea înlocuirii amenzii cu munca în folosul comunităţii, pe o durată maximă de 50 de ore, respectiv de maxim 25 de ore pentru minorii de peste 16 ani.

Question 35

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
▪ Activitatea în folosul comunităţii:

Answer 35

❖ Sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii se pune în executare de către prima instanţă de judecată, prin emiterea unui mandat de executare;
❖ Sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii se execută în raza unităţii administrativ-teritoriale în care contravenientul îşi are domiciliul sau reşedinţa; ❖ Activitatea în folosul comunităţii se prestează în domeniul serviciilor publice, pentru întreţinerea locurilor de agrement, a parcurilor şi a drumurilor, păstrarea curăţeniei şi igienizarea localităţilor, desfăşurarea de activităţi în folosul căminelor pentru copii şi bătrâni, al orfelinatelor, creşelor, grădiniţelor, şcolilor, spitalelor şi al altor aşezăminte social-culturale;
❖ Contravenientul se prezintă de îndată, dar nu mai târziu de 3 zile de la primirea mandatului de executare, la primarul unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi are domiciliul sau reşedinţa, pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii;
❖ În executarea mandatului, primarul stabileşte de îndată conţinutul activităţii ce urmează să fie prestată de contravenient, condiţiile în care acesta execută sancţiunea, precum şi programul de lucru;
❖ Începerea executării sancţiunii constând în prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se face în cel mult 5 zile de la primirea mandatului de executare;
❖ Sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii se execută după programul de muncă ori, după caz, programul şcolar al contravenientului, pe o durată cuprinsă între 50 de ore şi 300 de ore; în cazul minorilor, activitatea se prestează pe o durată cuprinsă între 25 de ore şi 150 de ore;
❖ Programul activităţii este de maximum 3 ore/zi, iar în zilele nelucrătoare de 6-8 ore/zi; ❖ Primarul are obligaţia să asigure evidenţa sancţiunilor aplicate contravenienţilor şi a executării sancţiunilor, în condiţiile ordonanţei;
❖ În cazul în care contravenientul, cu rea-voinţă, nu se prezintă la primar pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii, se sustrage de la executarea sancţiunii după începerea activităţii sau nu îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin la locul de muncă, judecătoria, la sesizarea primarului, a unităţii de poliţie sau a conducerii unităţii la care contravenientul avea obligaţia să se prezinte şi să presteze activitatea în folosul comunităţii, poate înlocui această sancţiune cu sancţiunea amenzii (aceasta este şi explicaţia faptului pentru care sancţiunea activităţii în folosul comunităţii este reglementată întotdeauna alternativ cu cea a amenzii).

Question 36

Aplicarea sancţiunilor contravenţionale.
b) Procedura derogatorie din Legea prevenirii nr. 270/2017:
Precizare: privind executarea sanctiunilor contraventionale

Answer 36

Executarea sancţiunilor contravenţionale se prescrie dacă procesul-verbal de constatare a contravenţiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de 2 luni de la data aplicării sancţiunii. Prescripţia executării sancţiunii poate fi constatată chiar de către instanţa care soluţionează plângerea contravenţională (art. 14 din OG nr. 2/2001).

Question 37

Căi de atac prevăzute de OG nr. 2/2001

Formularea plângerii:

Answer 37

▪ Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării/comunicării acestuia;
▪ Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 953/2006 s-a stabilit neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.32 alin.1 din O.G.nr.2/2001, care prevedeau obligativitatea depunerii plângerii, însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei, la organul din care face parte agentul constatator, întrucât prin această procedură se putea ajunge la blocarea accesului liber la justiţie; în urma acestei decizii, art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 a fost modificat în sensul în care plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.
▪ Plângerea suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale.

Question 38

Căi de atac prevăzute de OG nr. 2/2001

Procedura de soluţionare a plângerii:

Answer 38

▪ Plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se soluţionează cu precădere;
▪ Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile;
▪ Se va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei;
▪ Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării (Important: a se vedea şi jurisprudenţa CEDO cu privire la calificarea contravenţiilor ca „acuzaţii în materie penală”, în sensul art. 6 din CEDO, e.g. cauza Anghel contra României - http://ier.gov.ro/wp
content/uploads/cedo/Cauza-Anghel-impotriva-Romaniei.pdf - sau cauza Nicoleta Gheorghe împotriva României -http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Cauza Nicoleta-Gheorghe-impotriva-Romaniei.pdf).
▪ Dacă prin legile speciale nu se stabileşte o altă soluţie, hotărârea judecătorească prin care s a soluţionat plângerea poate fi atacată numai cu apel, la secţia contencios administrativ a tribunalului;
▪ Motivarea apelului nu este obligatorie; motivele de apel pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei;
▪ Apelul suspendă executarea sentinţei judecătoriei;
▪ Pentru soluţionarea plângerii, a apelului formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se vor plăti taxele judiciare de timbru stabilite de O.U.G. nr. 80/2013 (conform art. 19 al acestui act normativ, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei).