formele de activitate specifica a dreptului public Flashcards
Baza normativă a dublului rol al Executivului
art. 102 alin. (1) din Constituţia României, revizuită: “Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.”
❖ art. 14 alin. (1) din Codul administrativ: “ (…) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.”
Preşedintele României emite:
acte care ţin de „administraţia publică” (de exemplu, decretele prin care numeşte în funcţii publice);
❖ acte cu caracter eminamente politic (cazul mesajelor adresate Parlamentului, cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, în baza art. 88 din Constituţie).
decretele- acte administrative care inglobeaza o decizie politica, acte de guvernamant
„Guvernarea”:
❖ evocă activitatea cu caracter politic exercitată, ca regulă, de organele de la vârful Executivului, în special Guvernul României („programul de guvernare” este supus votului Parlamentului cu ocazia acordării votului de încredere).
❖ se referă la deciziile esenţiale care angajează viitorul naţiunii (de exemplu, implicarea în negocieri internaţionale, în vederea aderării statului la diverse organizaţii, exprimarea unei opţiuni în favoarea unei anumite politici economice, sociale etc.)
Administraţia publică:
se referă la probleme cotidiene (prestarea de servicii publice, menţinerea ordinii publice, administrarea patrimoniului statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, efectuarea de operaţiuni direct productive etc).
precizare privind guvernarea si administrarea
graniţa dintre dintre „guvernare” şi „administraţia publică” este greu de fixat, din cauza imposibilităţii separării totale a laturii tehnice de latura politică.
Clasificări propuse în perioada interbelică:
acte juridice (de autoritate sau de gestiune) şi acte materiale. (acte ale functionarilor publici fara scop juridic, ce urmaresc doar faptul)
Clasificări propuse în perioada postbelică:
- Romulus Ionescu: actul administrativ, actul juridic unilateral ce nu realizează puterea de stat, actul juridic contractual, operaţiunea
administrativă, operaţiunea de tehnică administrativă, operaţiunea direct - Ilie Iovănaş: forme producătoare de efecte juridice proprii (actele de drept administrativ, actele civile ale organelor administraţiei de stat, faptele
juridice materiale) şi forme care nu produc efecte juridice proprii
(operaţiunile tehnico-materiale, actele exclusiv politice); - Tudor Drăganu: acte juridice şi fapte materiale juridice.
Clasificări propuse după 1990:
- Antonie Iorgovan: acte care se realizează în regim de putere publică (actele unilaterale de drept administrativ, contractele administrative – ambele
formând categoria actului administrativ, în sens larg), acte care se
realizează, în principal, într-un regim de drept civil (actele unilaterale ce nu
realizează puterea publică, contractele de drept civil);
operatiuni tehnico-administrative (operatiuni de putere publicasi operatiuni de administratie interna) - Verginia Vedinaş: acte (acte specifice administraţiei, respectiv acte prin care administraţia se comportă ca orice subiect de drept), fapte materiale şi
operaţiuni administrative.
clasificarea lui ciobanu din carte
acte pur politice-declaratii, programe , mesaje, programul de guvernare
acte juridice- unilaterale tipice sau asimilate(guvernate exclusiv de dr public), bilaterale- contracte administrative sau civile
acte juridice cu caracter politic- decretele etc intra si in raporturi de dr. constitutional
operatiuni administrative
fapte materiale
Administraţia publică (ca activitate) se poate realiza:
❖ prin emiterea de acte juridice;
❖ prin efectuarea unor operaţiuni diverse, de natură intelectuală sau materială, care au ca scop final satisfacerea interesului public.
cum se materializeaza actele juridice
❖ din punct de vedere al efectelor produse, sunt mai importante decât alte forme de activitate a autorităţilor administrative
❖ sunt apte să dea naştere, să modifice sau să stingă drepturi şi obligaţii, în cadrul raporturilor juridice la care iau parte autorităţile administrative.
Clasificări propuse în doctrină: asupra actelor juridice
❖ Acte de drept administrativ, realizate de organele administraţiei în baza atribuţiilor de autoritate cu care sunt învestite, şi acte de drept civil, realizate de aceleaşi organe în calitate de persoane juridice – (Tudor Drăganu, Actele de drept administrativ, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1959, p. 37);
❖ Acte administrative, acte juridice unilaterale ce nu realizează puterea de stat (de exemplu: sesizări, oferte de contractare) şi acte contractuale (Romulus Ionescu, Drept administrativ, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1970, p. 209);
❖ Acte administrative cu caracter unilateral, contractele administrative supuse unui regim de putere publică şi contractele civile supuse dreptului comun (Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 293-294).
clasificare acte dupa regimul aplicabil
❖ acte ce se realizează, în principal, sub un regim de drept public: actele unilaterale administrative (actele administrative stricto sensu), contractele administrative; ❖ acte ce se realizează, în principal, sub un regim de drept civil: actele unilaterale ce nu realizează puterea publică, contractele de drept privat, încheiate de organele administrative ca persoane juridice de drept privat.
Precizare: principalele acte juridice cu care operează administraţia sunt actele administrative.
1.4. Operaţiunile administrative şi faptele materiale
Trăsături comune:
❖ Nu concretizează o manifestare de voinţă exprimată în scopul producerii unor efecte juridice; ❖ Chiar dacă unele fapte materiale produc anumite consecinţe juridice (de exemplu, condiţionează continuarea unei proceduri, în cazul operaţiunilor administrative) sau chiar veritabile efecte juridice (de exemplu, dreptul la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin realizarea unor fapte materiale), acestea operează ope legis, nefiind realizate cu scopul de a naşte, modifica ori stinge raporturi juridice;
❖ Scopul realizării lor poate consta în mijlocirea emiterii/adoptării de acte administrative (mai ales în cazul „operaţiunilor administrative” - de exemplu, avize, propuneri ş.a.), sau în executarea legii la modul concret (de exemplu, activităţi concrete de prestare a unor servicii publice).
❖ Ca pondere, operaţiunile şi faptele materiale ale administraţiei publice se regăsesc în proporţie mai mare decât actele juridice.
nu pot fi contestate in mod direct ci doar accesoriu actului
Clasificări:
operatiuni
❖ În funcţie de regimul juridic aplicabil: operaţiuni de putere (operaţiunile tehnico administrative şi cele prin care se realizează servicii publice), operaţiuni care nu se realizează într-un regim de putere (operaţiunile productive);
❖ În funcţie de consecinţe: fapte/operaţiuni producătoare de efecte juridice, fapte/operaţiuni care produc efecte de altă natură, care pot avea şi conotaţii juridice; ❖ În funcţie de scopul lor: fapte/operaţiuni prin care se realizează în mod direct misiunile administraţiei publice (cele de prestare a serviciilor publice, cele legate de emiterea/punerea în executare a unor acte administrative); fapte/operaţiuni prin care se mijloceşte realizarea obiectivelor administraţiei publice (aşa-numitele operaţiuni de birou sau de administraţie internă – operaţiunile