dreptul de folosinta Flashcards
Reglementare, beneficiari, obiect
A cunoscut o consacrare constituţională în urma revizuirii legii fundamentale, în anul 2003, deşi la acea dată era deja reglementată în legile organice (Legea nr. 213/1998, Legea nr. 215/2001).
Conform art. 136 alin. (4) din Constituţia revizuită, bunurile proprietate publică „pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică”, adică „persoanelor juridice de drept privat care, potrivit legii, au obţinut statut de utilitate publică” (art. 5 lit. aa - Cod administrativ; cu privire la semnificaţia sintagmei „utilitate publică”, a se vedea şi O.G. nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, cu modificările şi completările ulterioare).
Precizare: Nu intră în această categorie „instituţiile publice”, întrucât pentru ele a fost reglementat, în mod distinct, un alt drept real – cel de administrare.
În prezent, reglementarea acestui drept se regăseşte în art. 874-875 Cod civil şi art. 349-353 Cod administrativ.
Este de remarcat că nici Constituţia, nici cele două coduri nu fac distincţie între bunurile imobile şi bunurile mobile, rezultând că ambele categorii pot face obiectul dreptului de folosinţă gratuită.
(Al.S. Ciobanu; V. Vedinaş; A. Iorgovan.)
Conform art. 362 alin. 2 Cod administrativ, pot fi date în folosinţă gratuită şi bunuri din domeniul privat al u.a.t. (este de remarcat că nu se prevede acelaşi lucru şi pentru domeniul privat al statului), deşi Codul civil reglementează „dreptul de folosinţă gratuită” ca un drept „caracteristic” proprietăţii publice.
Trăsăturile dreptului de folosinţă gratuită
▪ este calificat de Codul civil (art. 874-875) ca un drept real corespunzător proprietăţii publice;
▪ nu este un dezmembrământ al dreptului de proprietate publică (pentru că acesta nu este susceptibil de dezmembrare, fiind inalienabil);
▪ se acordă pentru o perioadă limitată de timp, deci nu este admisibilă o perioadă nedeterminată/nelimitată;
▪ titularul dreptului nu beneficiază de fructele civile ale bunului decât dacă o asemenea posibilitate îi este recunoscută prin actul de constituire.
Prerogative reglementate în Codul administrativ:
Pentru autorităţile publice
reprezentante ale statului/u.a.t. (art. 350 alin. 1)
▪ să verifice modul în care sunt respectate condiţiile de folosinţă stabilite prin actul de dare în folosinţă gratuită şi prin lege;
▪ să solicite încetarea folosinţei gratuite şi restituirea bunului, atunci când interesul public legitim o impune.
Prerogative reglementate în Codul administrativ: Pentru beneficiar (art. 350 alin. 2, art. 351)
▪ să folosească bunul potrivit destinaţiei în vederea căreia i-a fost acordată folosinţa gratuită; ▪ să prezinte, anual, rapoarte privind activitatea de utilitate publică desfăşurată, gradul de implementare la nivelul colectivităţii, precum şi prognoze şi strategii pentru perioada următoare; ▪ să permită accesul autorităţilor prevăzute la art. 287 pentru efectuarea controlului asupra bunurilor;
▪ să nu modifice bunul, în parte ori în integralitatea lui;
▪ la încetarea folosinţei gratuite, să restituie bunul în starea în care l-a primit, în afară de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii, şi liber de orice sarcini;
▪ să nu transmită folosinţa bunului unei alte persoane;
▪ să informeze autoritatea publică cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică, precum şi la existenţa unor cauze sau iminenţa producerii unor evenimente de natură să conducă la imposibilitatea exploatării bunului.
constituirea
Potrivit art. 874 din. 3 Cod civil, dispoziţiile privind constituirea şi încetarea dreptului de administrare se aplică în mod corespunzător, de unde rezultă următoarele:
▪ Constituirea dreptului de folosinţă gratuită se face prin mijloace de drept administrativ, respectiv prin adoptarea, după caz:
- a unei hotărâri a Guvernului (pentru bunurile publice proprietate a statului) - a unei hotărâri a consiliului judeţean/local (pentru bunurile publice de interes judeţean/local).
actul de constituire
▪ datele de identificare a bunului şi valoarea de inventar a acestuia;
▪ în cazul bunurilor cu regim special, indicarea reglementărilor legale specifice privind paza şi protecţia;
▪ destinaţia bunului;
▪ durata pentru care se acordă folosinţa gratuită;
▪ termenul la care se va realiza predarea-primirea materială a bunului;
▪ obligaţiile instituţiei de utilitate publică beneficiară;
▪ entitatea care suportă cheltuielile de întreţinere a bunului, potrivit destinaţiei sale; ▪ modalităţi de angajare a răspunderii şi sancţiuni.
(art. 349 Cod administrativ)
stingerea si apararea
▪ Stingerea dreptului de folosinţă gratuită operează odată cu încetarea dreptului de proprietate publică sau prin revocare, pentru motive de interes public.
▪ Apărarea în justiţie a dreptului de folosinţă gratuită revine beneficiarului său.