regimul comunitatii legale si desfacerea casatoriei

Question 1

Art. 339: Bunurile comune

Answer 1

Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii
lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.

Question 2

Art. 340: Bunurile proprii

Answer 2

Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:
a)bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a
prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;
b)bunurile de uz personal;
c)bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ
care face parte din comunitatea de bunuri;
d)drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe
care le-a înregistrat;
e)bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi
proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;
f)indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre
soţi;
g)bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în
schimbul acestora;
h)fructele bunurilor proprii

Question 3

Art. 341: Veniturile din muncă şi cele asimilate acestora

Answer 3

Veniturile din muncă, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale şi altele
asemenea, precum şi veniturile cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală sunt bunuri
comune, indiferent de data dobândirii lor, însă numai în cazul în care creanţa privind încasarea lor devine
scadentă în timpul comunităţii.

Question 4

Art. 342: Regimul juridic al bunurilor proprii

Answer 4

Fiecare soţ poate folosi, administra şi dispune liber de bunurile sale proprii, în condiţiile legii

Question 5

Art. 343: Dovada bunurilor soţilor-dovada bunului comun-dovada intre soti-inventarul

Answer 5

(1)Calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită.
(2)Dovada că un bun este propriu se poate face între soţi prin orice mijloc de probă. În cazul prevăzut la
art. 340 lit. a), dovada se face în condiţiile legii.
(3)Pentru bunurile mobile dobândite anterior căsătoriei, înainte de încheierea acesteia se întocmeşte un
inventar de către notarul public sau sub semnătură privată, dacă părţile convin astfel. În lipsa
inventarului, se prezumă, până la proba contrară, că bunurile sunt comune.

Question 6

Art. 344: Formalităţile de publicitate

Answer 6

Oricare dintre soţi poate cere să se facă menţiune în cartea funciară ori, după caz, în alte registre de
publicitate prevăzute de lege despre apartenenţa unui bun la comunitate

Question 7

Art. 345: Actele de conservare, de folosinţă şi de administrare-acte permise oricarui sot-destinatia bunului-remediii pt sotul care nu a participat la incheierea actului-ce dispozitii raman aplicabile

Answer 7

(1)Fiecare soţ are dreptul de a folosi bunul comun fără consimţământul expres al celuilalt soţ. Cu toate
acestea, schimbarea destinaţiei bunului comun nu se poate face decât prin acordul soţilor.
(2)De asemenea, fiecare soţ poate încheia singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la
oricare dintre bunurile comune, precum şi acte de dobândire a bunurilor comune.
(3)Dispoziţiile art. 322 rămân aplicabile.-dispozitiile referitoare la locuinta comuna
(4)În măsura în care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act
juridic, soţul care nu a participat la încheierea actului nu poate pretinde decât daune-interese de la
celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţii de bună-credinţă.

Question 8

Art. 346: Actele de înstrăinare şi de grevare-cum se incheie astfel de acte-cum poate dispune un sot singur si ce remedii are celalalt si ce acte mai sunt exceptate

Answer 8

(1)Actele de înstrăinare sau de grevare cu drepturi reale având ca obiect bunurile comune nu pot fi
încheiate decât cu acordul ambilor soţi.
(2)Cu toate acestea, oricare dintre soţi poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a
căror înstrăinare nu este supusă, potrivit legii, anumitor formalităţi de publicitate. Dispoziţiile art. 345
alin. (4) rămân aplicabile.(poate cere daune de la celalalt
(3)Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin. (1) darurile obişnuite.

Question 9

Art. 347: Nulitatea relativă

Answer 9

(1)Actul încheiat fără consimţământul expres al celuilalt soţ, atunci când el este necesar potrivit legii,
este anulabil.
(2)Terţul dobânditor care a depus diligenţa necesară pentru a se informa cu privire la natura bunului este
apărat de efectele nulităţii. Dispoziţiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.

Question 10

Art. 348: Aportul de bunuri comune

Answer 10

Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societăţi, asociaţii sau fundaţii, în condiţiile legi

Question 11

Art. 349: Regimul aporturilor-cum se pun bunurile comune ca aport, avem si o exceptie aici-cine primeste calitatea de asocita si ce drepturi are, ce se intampla cu actiunile-daca si celalalt sot vrea sa fie asociat?

Answer 11

(1)Sub sancţiunea prevăzută la art. 347(adica poate cere anularea), niciunul dintre soţi nu poate singur, fără consimţământul scris al
celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părţi
sociale ori, după caz, de acţiuni. În cazul societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate
pe o piaţă reglementată, soţul care nu şi-a dat consimţământul scris la întrebuinţarea bunurilor comune
nu poate pretinde decât daune-interese de la celălalt soţ, fără a fi afectate drepturile dobândite de terţi.
(2)În cazul prevăzut la alin. (1), calitatea de asociat este recunoscută soţului care a aportat bunul comun,
dar părţile sociale sau acţiunile sunt bunuri comune. Soţul asociat exercită singur drepturile ce decurg
din această calitate şi poate realiza singur transferul părţilor sociale ori, după caz, al acţiunilor
deţinute.
(3)Calitatea de asociat poate fi recunoscută şi celuilalt soţ, dacă acesta şi-a exprimat voinţa în acest sens.
În acest caz, fiecare dintre soţi are calitatea de asociat pentru părţile sociale sau acţiunile atribuite în
schimbul a jumătate din valoarea bunului, dacă, prin convenţie, soţii nu au stipulat alte cote-părţi.
Părţile sociale sau acţiunile ce revin fiecăruia dintre soţi sunt bunuri proprii.

Question 12

Art. 350: Dispoziţii testamentare

Answer 12

Fiecare soţ poate dispune prin legat de partea ce i s-ar cuveni, la încetarea căsătoriei, din comunitatea de
bunuri.

Question 13

Art. 351: Datoriile comune ale soţilor-4 chestii

Answer 13

Soţii răspund cu bunurile comune pentru:
a)obligaţiile născute în legătură cu conservarea, administrarea sau dobândirea bunurilor comune;
b)obligaţiile pe care le-au contractat împreună;
c)obligaţiile asumate de oricare dintre soţi pentru acoperirea cheltuielilor obişnuite ale căsătoriei;
d)repararea prejudiciului cauzat prin însuşirea, de către unul dintre soţi, a bunurilor aparţinând unui terţ, în
măsura în care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale soţilor

Question 14

Art. 352: Răspunderea subsidiară pentru datoriile comune-la ce se trece-daca plateste doar unul-drepturile sotului care a platit

Answer 14

(1)În măsura în care obligaţiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soţii
răspund solidar, cu bunurile proprii. În acest caz, cel care a plătit datoria comună se subrogă în
drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate dacă
lichidarea s-ar face la data plăţii datoriei.
(2)Soţul care a plătit datoria comună în condiţiile alin. (1) are un drept de retenţie asupra bunurilor
celuilalt soţ până la acoperirea integrală a creanţelor pe care acesta i le datorează.

Question 15

Art. 353: Urmărirea bunurilor comune-intedictie-la ce poate trece creditorul-efectul cererii creditorului

Answer 15

(1)Bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi.
(2)Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate
cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale.
(3)Bunurile astfel împărţite devin bunuri proprii.

Question 16

Art. 354: Urmărirea veniturilor din profesie

Answer 16

Veniturile din muncă ale unui soţ, precum şi cele asimilate acestora nu pot fi urmărite pentru datoriile
comune asumate de către celălalt soţ, cu excepţia celor prevăzute la art. 351 lit. c).(adica acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei)

Question 17

Art. 355: Lichidarea regimului comunităţii-cand?prin ce?-pana cand supravietuieste comunitatea-comunitatea care incteaza prin decesul unui sot

Answer 17

(1)La încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial.
(2)Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privinţa bunurilor, cât şi în privinţa
obligaţiilor.
(3)Când comunitatea încetează prin decesul unuia dintre soţi, lichidarea se face între soţul supravieţuitor
şi moştenitorii soţului decedat. În acest caz, obligaţiile soţului decedat se divid între moştenitori
proporţional cu cotele ce le revin din moştenire.

Question 18

Art. 356: Efectele încetării regimului comunităţii in cazul desfacerii casatoriei

Answer 18

Dacă regimul comunităţii de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foştii soţi rămân coproprietari în
devălmăşie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părţi ce revine fiecăruia

Question 19

Art. 357: Lichidarea comunităţii. Partajul-cum se face partajul-cum se determina cota parte-ce dispozitii se aplica in mod corespunzator-de ce cheltuieli raspund

Answer 19

(1)În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda
la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.
(2)În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la
dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se
prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.
(3)Dispoziţiile art. 364 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.-sotii raspund solidar pt cheltuielile obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor

Question 20

Art. 358: Partajul în timpul regimului comunităţii-prin ce -cum se determina bunurile ce se cuvin fiecaruia-ce se intampla cu bunurile partajate-efectele asupra comunitatii

Answer 20

(1)În timpul regimului comunităţii, bunurile comune pot fi împărţite, în tot sau în parte, prin act încheiat
în formă autentică notarială, în caz de bună învoială, ori pe cale judecătorească, în caz de neînţelegere.
(2)Prevederile art. 357 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(adica se vor determina cotele sotilor ca in cazul in care ar fi incetat comunitatea)
(3)Bunurile atribuite fiecărui soţ prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neîmpărţite rămân bunuri
comune.
(4)Regimul comunităţii nu încetează decât în condiţiile legii, chiar dacă toate bunurile comune au fost
împărţite potrivit acestui articol.

Question 21

Art. 359: Convenţiile contrare regimului comunităţii legale

Answer 21

Orice convenţie contrară dispoziţiilor prezentei secţiuni este lovită de nulitate absolută, în măsura în care nu
este compatibilă cu regimul comunităţii convenţionale.

Question 22

Art. 373: Motive de divorţ

Answer 22

Divorţul poate avea loc:
a)prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ;
b)atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea
căsătoriei nu mai este posibilă;
c)la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani;
d)la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei.

Question 23

Divorţul prin acordul soţilor pe cale judiciară
Conditii-poate fi pronuntat divortul in ciuda a ce-ce trebuie sa verifice instanta

Answer 23

(1)Divorţul prin acordul soţilor poate fi pronunţat indiferent de durata căsătoriei şi indiferent dacă există
sau nu copii minori rezultaţi din căsătorie.
(2)[textul din Art. 374, alin. (2) din cartea II, titlul II, capitolul VII, sectiunea 1, subsectiunea 2 a fost
abrogat la 18-aug-2022 de Art. 7, punctul 50. din capitolul II din Legea 140/2022]
(3)Instanţa este obligată să verifice existenţa consimţământului liber şi neviciat al fiecărui soţ.

Question 24

Divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură
notarială
Conditii-soti fara copii/cu copii-raportul de ancheta sociala-cand nu va putea fi admis divortul sotilor pt o cauza ce tine de persoana unuia dintre ei

Answer 24

(1)Dacă soţii sunt de acord cu divorţul şi nu au copii minori, născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei
sau adoptaţi, ofiţerul de stare civilă ori notarul public de la locul căsătoriei sau al ultimei locuinţe
comune a soţilor poate constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor, eliberându-le un certificat de
divorţ, potrivit legii.
(2)Divorţul prin acordul soţilor poate fi constatat de notarul public şi în cazul în care există copii minori
născuţi din căsătorie, din afara căsătoriei sau adoptaţi, dacă soţii convin asupra tuturor aspectelor
referitoare la numele de familie pe care să îl poarte după divorţ, exercitarea autorităţii părinteşti de
către ambii părinţi, stabilirea locuinţei copiilor după divorţ, modalitatea de păstrare a legăturilor
personale dintre părintele separat şi fiecare dintre copii, precum şi stabilirea contribuţiei părinţilor la
cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor. Dacă din raportul de
anchetă socială rezultă că acordul soţilor privind exercitarea în comun a autorităţii părinteşti sau cel
privind stabilirea locuinţei copiilor nu este în interesul copilului, sunt aplicabile prevederile art. 376
alin. (5).
(3)Divorţul prin acordul soţilor nu poate fi admis dacă unul dintre soţi beneficiază de consiliere judiciară
sau tutelă specială.

Question 25

Divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură
notarială
procedura

Answer 25

(1)Cererea de divorţ se depune de soţi împreună. Ofiţerul de stare civilă sau notarul public înregistrează
cererea şi le acordă un termen de reflecţie de 30 de zile.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cererea de divorţ se poate depune la notarul public şi prin
mandatar cu procură autentică.
(3)La expirarea acestui termen, soţii se prezintă personal, iar ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul
public verifică dacă soţii stăruie să divorţeze şi dacă, în acest sens, consimţământul lor este liber şi
neviciat.
(4)Dacă soţii stăruie în divorţ, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public eliberează certificatul
de divorţ fără să facă vreo menţiune cu privire la culpa soţilor.
(5)Dispoziţiile art. 383 alin. (1) şi (3) se aplică în mod corespunzător. Dacă soţii nu se înţeleg asupra
numelui de familie pe care să îl poarte după divorţ ori, în cazul prevăzut la art. 375 alin. (2), asupra
exercitării în comun a drepturilor părinteşti, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public emite
o dispoziţie de respingere a cererii de divorţ şi îndrumă soţii să se adreseze instanţei de judecată,
potrivit prevederilor art. 374.
(6)Soluţionarea cererilor privind alte efecte ale divorţului asupra cărora soţii nu se înţeleg este de
competenţa instanţei judecătoreşti.

Question 26

Divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură
notarială
Art. 377: Menţiunea în actul de căsătorie

Answer 26

(1)Când cererea de divorţ este depusă la primăria unde s-a încheiat căsătoria, ofiţerul de stare civilă, după
emiterea certificatului de divorţ, face cuvenita menţiune în actul de căsătorie.
(2)În cazul depunerii cererii la primăria în a cărei rază teritorială soţii au avut ultima locuinţă comună,
ofiţerul de stare civilă emite certificatul de divorţ şi înaintează, de îndată, o copie certificată de pe
acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face menţiune în actul de căsătorie.
(3)În cazul constatării divorţului de către notarul public, acesta emite certificatul de divorţ şi înaintează,
de îndată, o copie certificată de pe acesta la primăria locului unde s-a încheiat căsătoria, spre a se face
menţiune în actul de căsătorie.

Question 27

Divorţul prin acordul soţilor pe cale administrativă sau prin procedură
notarială
Art. 378: Refuzul ofiţerului de stare civilă sau notarului public

Answer 27

(1)Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile art. 375, ofiţerul de stare civilă sau, după caz, notarul public
respinge cererea de divorţ.
(2)Împotriva refuzului ofiţerului de stare civilă sau notarului public nu există cale de atac, dar soţii se pot
adresa cu cererea de divorţ instanţei de judecată, pentru a dispune desfacerea căsătoriei prin acordul
lor sau în baza unui alt temei prevăzut de lege.
(3)Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiţerului de stare civilă sau notarului public de a
constata desfacerea căsătoriei prin acordul soţilor şi de a emite certificatul de divorţ, oricare dintre soţi
se poate adresa, pe cale separată, instanţei competente

Question 28

Divorţul din culpă
Art. 379: Condiţii-cand se va pronunta acest tip de divort, ce solutii mai poate pronunta instanta
solutii in privinta divortului pt separarea in fapt

Answer 28

1)În cazul prevăzut la art. 373 lit. b), divorţul se poate pronunţa dacă instanţa stabileşte culpa unuia
dintre soţi în destrămarea căsătoriei. Cu toate acestea, dacă din probele administrate rezultă culpa
ambilor soţi, instanţa poate pronunţa divorţul din culpa lor comună, chiar dacă numai unul dintre ei a
făcut cerere de divorţ. Dacă culpa aparţine în totalitate reclamantului, sunt aplicabile prevederile art.
388.
(2)În ipoteza prevăzută de art. 373 lit. c), divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului reclamant, cu
excepţia situaţiei în care pârâtul se declară de acord cu divorţul, când acesta se pronunţă fără a se face
menţiune despre culpa soţilor.

Question 29

Divorţul din culpă
Art. 380: Continuarea acţiunii de divorţ-in ce situatie este admisa actiunea

Answer 29

(1)În situaţia prevăzută la art. 379 alin. (1), dacă soţul reclamant decedează în timpul procesului,
moştenitorii săi pot continua acţiunea de divorţ.
(2)Acţiunea continuată de moştenitori este admisă numai dacă instanţa constată culpa exclusivă a soţului
pârât.

Question 30

UBSECŢIUNEA 5:Divorţul din cauza stării sănătăţii unui so

Answer 30

Art. 381: Condiţiile divorţului
În cazul prevăzut la art. 373 lit. d), desfacerea căsătoriei se pronunţă fără a se face menţiune despre culpa
soţilor.

Question 31

Art. 382: Data desfacerii căsătoriei-divort judiciar-divort continuat de most-divort administraiv/notarial

Answer 31

(1)Căsătoria este desfăcută din ziua când hotărârea prin care s-a pronunţat divorţul a rămas definitivă.
(2)Prin excepţie, dacă acţiunea de divorţ este continuată de moştenitorii soţului reclamant, potrivit art.
380, căsătoria se socoteşte desfăcută la data decesului.
(3)În cazul prevăzut de art. 375, căsătoria este desfăcută pe data eliberării certificatului de divorţ.

Question 32

Art. 383: Numele de familie după căsătorie

Answer 32

(1)La desfacerea căsătoriei prin divorţ, soţii pot conveni să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei.
Instanţa ia act de această înţelegere prin hotărârea de divorţ.
(2)Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soţi sau de interesul superior al copilului,
instanţa poate să încuviinţeze ca soţii să păstreze numele purtat în timpul căsătoriei, chiar în lipsa unei
înţelegeri între ei.
(3)Dacă nu a intervenit o înţelegere sau dacă instanţa nu a dat încuviinţarea, fiecare dintre foştii soţi
poartă numele dinaintea căsătoriei.

Question 33

Art. 384: Drepturile soţului divorţat-cine pierde drepturile-impotriva cui se pronunta-cand nu se pierd drepturile

Answer 33

(1)Divorţul este considerat pronunţat împotriva soţului din a cărui culpă exclusivă s-a desfăcut căsătoria.
(2)Soţul împotriva căruia a fost pronunţat divorţul pierde drepturile pe care legea sau convenţiile
încheiate anterior cu terţii le atribuie acestuia.
(3)Aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau al divorţului prin acordul soţilor.

Question 34

Art. 385: Încetarea regimului matrimonial

Answer 34

(1)În cazul divorţului, regimul matrimonial încetează între soţi la data introducerii cererii de divorţ.
(2)Cu toate acestea, oricare dintre soţi sau amândoi, împreună, în cazul divorţului prin acordul lor, pot
cere instanţei de divorţ să constate că regimul matrimonial a încetat de la data separaţiei în fapt.
(3)Prevederile acestui articol se aplică în mod corespunzător şi în cazul divorţului prevăzut la art. 375

Question 35

Art. 386: Actele încheiate în frauda celuilalt soţ

Answer 35

(1)Actele menţionate la art. 346 alin. (2), precum şi actele din care se nasc obligaţii în sarcina
comunităţii, încheiate de unul dintre soţi după data introducerii cererii de divorţ, sunt anulabile, dacă
au fost făcute în frauda celuilalt soţ.
(2)Dispoziţiile art. 345 alin. (4) rămân aplicabile.

Question 36

Art. 387: Opozabilitatea faţă de terţi

Answer 36

(1)Hotărârea judecătorească prin care s-a pronunţat divorţul şi, după caz, certificatul de divorţ prevăzut la
art. 375 sunt opozabile faţă de terţi, în condiţiile legii.
(2)Dispoziţiile art. 291, 334 şi 335 sunt aplicabile în mod corespunzător, inclusiv în cazul prevăzut la art.
375.

Question 37

Art. 388: Acordarea despăgubirilor-cumulat cu ce-ce cere -prin ce se rezolva

Answer 37

Distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut la art. 390, soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu
prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească. Instanţa de tutelă soluţionează
cererea prin hotărârea de divorţ

Question 38

Art. 389: Obligaţia de întreţinere-efecte-in ce conditii subzista-cuantumul daca subzista-durata in cazul in care o cere cel in culpa-cand inceteaza

Answer 38

(1)Prin desfacerea căsătoriei, obligaţia de întreţinere între soţi încetează.
(2)Soţul divorţat are dreptul la întreţinere, dacă se află în nevoie din pricina unei incapacităţi de muncă
survenite înainte de căsătorie ori în timpul căsătoriei. El are drept la întreţinere şi atunci când
incapacitatea se iveşte în decurs de un an de la desfacerea căsătoriei, însă numai dacă incapacitatea
este cauzată de o împrejurare în legătură cu căsătoria.
(3)Întreţinerea datorată potrivit dispoziţiilor alin. (2) se stabileşte până la o pătrime din venitul net al
celui obligat la plata ei, în raport cu mijloacele sale şi cu starea de nevoie a creditorului. Această
întreţinere, împreună cu întreţinerea datorată copiilor, nu va putea depăşi jumătate din venitul net al
celui obligat la plată.
(4)Când divorţul este pronunţat din culpa exclusivă a unuia dintre soţi, acesta nu beneficiază de
prevederile alin. (2) şi (3) decât timp de un an de la desfacerea căsătoriei.
(5)În afara altor cazuri prevăzute de lege, obligaţia de întreţinere încetează prin recăsătorirea celui
îndreptăţit.

Question 39

:Prestaţia compensatorie
Art. 390: Condiţiile prestaţiei compensatorii

Answer 39

(1)În cazul în care divorţul se pronunţă din culpa exclusivă a soţului pârât, soţul reclamant poate
beneficia de o prestaţie care să compenseze, atât cât este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care
divorţul l-ar determina în condiţiile de viaţă ale celui care o solicită.
(2)Prestaţia compensatorie se poate acorda numai în cazul în care căsătoria a durat cel puţin 20 de ani.
(3)Soţul care solicită prestaţia compensatorie nu poate cere de la fostul său soţ şi pensie de întreţinere, în
condiţiile art. 389.

Question 40

:Prestaţia compensatorie
Art. 391: Stabilirea prestaţiei compensatorii-cand se solicita-in functie de ce criterii se analizeaza

Answer 40

(1)Prestaţia compensatorie nu se poate solicita decât odată cu desfacerea căsătoriei.
(2)La stabilirea prestaţiei compensatorii se ţine seama atât de resursele soţului care o solicită, cât şi de
mijloacele celuilalt soţ din momentul divorţului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea
regimului matrimonial, precum şi de orice alte împrejurări previzibile de natură să le modifice, cum ar
fi vârsta şi starea de sănătate a soţilor, contribuţia la creşterea copiilor minori pe care a avut-o şi
urmează să o aibă fiecare soţ, pregătirea profesională, posibilitatea de a desfăşura o activitate
producătoare de venituri şi altele asemenea.

Question 41

:Prestaţia compensatorie
Art. 392: Forma prestaţiei compensatorii-in ce se stabileste-venituri-durata

Answer 41

(1)Prestaţia compensatorie poate fi stabilită în bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente
viagere, ori în natură, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care aparţin
debitorului.
(2)Renta poate fi stabilită într-o cotă procentuală din venitul debitorului sau într-o sumă de bani
determinată.
(3)Renta şi uzufructul se pot constitui pe toată durata vieţii celui care solicită prestaţia compensatorie sau
pentru o perioadă mai scurtă, care se stabileşte prin hotărârea de divorţ.

Question 42

:Prestaţia compensatorie
Art. 393: Garanţii

Answer 42

Instanţa, la cererea soţului creditor, îl poate obliga pe soţul debitor să constituie o garanţie reală sau să dea
cauţiune pentru a asigura executarea rentei.

Question 43

:Prestaţia compensatorie
Art. 394: Modificarea prestaţiei compensatorii-dispozitia instantei-inflatia

Answer 43

(1)Instanţa poate mări sau micşora prestaţia compensatorie, dacă se modifică, în mod semnificativ,
mijloacele debitorului şi resursele creditorului.
(2)În cazul în care prestaţia compensatorie constă într-o sumă de bani, aceasta se indexează de drept,
trimestrial, în funcţie de rata inflaţiei.

Question 44

Art. 395: Încetarea prestaţiei compensatorii

Answer 44

Prestaţia compensatorie încetează prin decesul unuia dintre soţi, prin recăsătorirea soţului creditor, precum
şi atunci când acesta obţine resurse de natură să îi asigure condiţii de viaţă asemănătoare celor din timpul
căsătoriei.

Question 45

Art. 396: Raporturile dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori-de ce va tine cont instanta-ce dispozitii se aplica

Answer 45

(1)Instanţa de tutelă hotărăşte, odată cu pronunţarea divorţului, asupra raporturilor dintre părinţii
divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de
anchetă psihosocială, precum şi, dacă este cazul, de învoiala părinţilor, pe care îi ascultă.
(2)Dispoziţiile art. 264 sunt aplicabile

Question 46

Art. 397: Exercitarea autorităţii părinteşti de către ambii părinţi

Answer 46

După divorţ, autoritatea părintească revine în comun ambilor părinţi, afară de cazul în care instanţa decide
altfel.

Question 47

Art. 398: Exercitarea autorităţii părinteşti de către un singur părinte

Answer 47

(1)Dacă există motive întemeiate, având în vedere interesul superior al copilului, instanţa hotărăşte ca
autoritatea părintească să fie exercitată numai de către unul dintre părinţi.
(2)Celălalt părinte păstrează dreptul de a veghea asupra modului de creştere şi educare a copilului,
precum şi dreptul de a consimţi la adopţia acestuia.

Question 48

Art. 399: Exercitarea autorităţii părinteşti de către alte persoane si bunurile

Answer 48

(1)În mod excepţional, instanţa de tutelă poate hotărî plasamentul copilului la o rudă sau la o altă familie
ori persoană, cu consimţământul acestora, sau într-o instituţie de ocrotire. Acestea exercită drepturile
şi îndatoririle care revin părinţilor cu privire la persoana copilului.
(2)Instanţa stabileşte dacă drepturile cu privire la bunurile copilului se exercită de către părinţi în comun
sau de către unul dintre ei.

Question 49

Art. 400: Locuinţa copilului după divorţ

Answer 49

(1)În lipsa înţelegerii dintre părinţi sau dacă aceasta este contrară interesului superior al copilului,
instanţa de tutelă stabileşte, odată cu pronunţarea divorţului, locuinţa copilului minor la părintele cu
care locuieşte în mod statornic.
(2)Dacă până la divorţ copilul a locuit cu ambii părinţi, instanţa îi stabileşte locuinţa la unul dintre ei,
ţinând seama de interesul său superior.
(3)În mod excepţional, şi numai dacă este în interesul superior al copilului, instanţa poate stabili locuinţa
acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimţământul acestora, ori la o instituţie de
ocrotire. Acestea exercită supravegherea copilului şi îndeplinesc toate actele obişnuite privind
sănătatea, educaţia şi învăţătura sa.

Question 50

Art. 401: Drepturile părintelui separat de copil

Answer 50

(1)În cazurile prevăzute la art. 400, părintele sau, după caz, părinţii separaţi de copilul lor au dreptul de a
avea legături personale cu acesta.
(2)În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a
acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.

Question 51

Art. 402: Stabilirea contribuţiei părinţilor si ce dispozitii se aplica corespunzator

Answer 51

(1)Instanţa de tutelă, prin hotărârea de divorţ, stabileşte contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de
creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor.
(2)Dispoziţiile titlului V privind obligaţia de întreţinere se aplică în mod corespunzător.

Question 52

Art. 403: Modificarea măsurilor luate cu privire la copil

Answer 52

În cazul schimbării împrejurărilor, instanţa de tutelă poate modifica măsurile cu privire la drepturile şi
îndatoririle părinţilor divorţaţi faţă de copiii lor minori, la cererea oricăruia dintre părinţi sau a unui alt
membru de familie, a copilului, a instituţiei de ocrotire, a instituţiei publice specializate pentru protecţia
copilului sau a procurorului.

Question 53

Art. 404: Raporturile dintre părinţi şi copiii lor minori în alte cazuri

Answer 53

În cazul prevăzut la art. 293 alin. (2)-atunci cand asta e crezut mort si reparea de odata, instanţa hotărăşte asupra raporturilor dintre părinţi şi copiii lor minori,
dispoziţiile art. 396-403 fiind aplicabile în mod corespunzător.