plata Flashcards
Art. 1469: Noţiune
(1)Obligaţia se stinge prin plată atunci când prestaţia datorată este executată de bunăvoie.
(2)Plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte prestaţii care
constituie obiectul însuşi al obligaţiei.
Art. 1470: Temeiul plăţii
Orice plată presupune o datorie.
Art. 1471: Plata obligaţiei naturale
Restituirea nu este admisă în privinţa obligaţiilor naturale care au fost executate de bunăvoie.
Art. 1472: Persoanele care pot face plata
Plata poate să fie făcută de orice persoană, chiar dacă este un terţ în raport cu acea obligaţie.
Art. 1473: Plata făcută de un incapabil
Debitorul care a executat prestaţia datorată nu poate cere restituirea invocând incapacitatea sa la data
executării.
Art. 1474: Plata obligaţiei de către un terţ
(1)Creditorul este dator să refuze plata oferită de terţ dacă debitorul l-a încunoştinţat în prealabil că se
opune la aceasta, cu excepţia cazului în care un asemenea refuz l-ar prejudicia pe creditor.
(2)În celelalte cazuri, creditorul nu poate refuza plata făcută de un terţ decât dacă natura obligaţiei sau
convenţia părţilor impune ca obligaţia să fie executată numai de debitor.
(3)Plata făcută de un terţ stinge obligaţia dacă este făcută pe seama debitorului. În acest caz, terţul nu se
subrogă în drepturile creditorului plătit decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
(4)Dispoziţiile prezentului capitol privind condiţiile plăţii se aplică în mod corespunzător atunci când
plata este făcută de un terţ.
Art. 1475: Persoanele care pot primi plata
Plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului său, legal sau convenţional, persoanei indicate de acesta
ori persoanei autorizate de instanţă să o primească.
Art. 1475: Persoanele care pot primi plata
Plata trebuie făcută creditorului, reprezentantului său, legal sau convenţional, persoanei indicate de acesta
ori persoanei autorizate de instanţă să o primească.
Art. 1476: Plata făcută unui incapabil
Plata făcută unui creditor care este incapabil de a o primi nu liberează pe debitor decât în măsura în care
profită creditorului.
Art. 1477: Plata făcută unui terţ
(1) Plata făcută unei alte persoane decât cele menţionate la art. 1.475 este totuşi valabilă dacă:
a)este ratificată de creditor;
b)cel care a primit plata devine ulterior titularul creanţei;
c)a fost făcută celui care a pretins plata în baza unei chitanţe liberatorii semnate de creditor.
(2)Plata făcută în alte condiţii decât cele menţionate la alin. (1) stinge obligaţia numai în măsura în care
profită creditorului.
Art. 1478: Plata făcută unui creditor aparent
(1)Plata făcută cu bună-credinţă unui creditor aparent este valabilă, chiar dacă ulterior se stabileşte că
acesta nu era adevăratul creditor.
(2)Creditorul aparent este ţinut să restituie adevăratului creditor plata primită, potrivit regulilor stabilite
pentru restituirea prestaţiilor.
Art. 1479: Plata bunurilor indisponibilizate
Plata făcută cu nesocotirea unui sechestru, a unei popriri ori a unei opoziţii formulate, în condiţiile legii,
pentru a opri efectuarea plăţii de către debitor nu îi împiedică pe creditorii care au obţinut luarea unei
asemenea măsuri să ceară din nou plata. În acest caz, debitorul păstrează dreptul de regres împotriva
creditorului care a primit plata nevalabil făcută.
Art. 1480: Diligenţa cerută în executarea obligaţiilor
(1)Debitorul este ţinut să îşi execute obligaţiile cu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în
administrarea bunurilor sale, afară de cazul în care prin lege sau prin contract s-ar dispune altfel.
(2)În cazul unor obligaţii inerente unei activităţi profesionale, diligenţa se apreciază ţinând seama de
natura activităţii exercitate.
Art. 1481: Obligaţiile de mijloace şi obligaţiile de rezultat
(1)În cazul obligaţiei de rezultat, debitorul este ţinut să procure creditorului rezultatul promis.
(2)În cazul obligaţiilor de mijloace, debitorul este ţinut să folosească toate mijloacele necesare pentru
atingerea rezultatului promis.
3) Pentru a stabili dacă o obligaţie este de mijloace sau de rezultat se va ţine seama îndeosebi de:
a)modul în care obligaţia este stipulată în contract;
b)existenţa şi natura contraprestaţiei şi celelalte elemente ale contractului;
c)gradul de risc pe care îl presupune atingerea rezultatului;
d)influenţa pe care cealaltă parte o are asupra executării obligaţiei.
Art. 1482: Obligaţia de a preda bunuri individual determinate
(1)Debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia în starea în care se afla la
momentul naşterii obligaţiei.
(2)Dacă însă, la data executării, debitorul nu este titularul dreptului ce trebuia transmis ori cedat sau,
după caz, nu poate dispune de acesta în mod liber, obligaţia debitorului nu se stinge, dispoziţiile art.
1.230 aplicându-se în mod corespunzător.(se poate contracta cu bunurile altuia si raspunde pt orice prejudiciu cauzat de neexecutare)
Art. 1483: Obligaţia de a strămuta proprietatea
(1)Obligaţia de a strămuta proprietatea implică şi obligaţiile de a preda lucrul şi de a-l conserva până la
predare.
(2)În ceea ce priveşte imobilele înscrise în cartea funciară, obligaţia de a strămuta proprietatea o cuprinde
şi pe aceea de a preda înscrisurile necesare pentru efectuarea înscrierii.
Art. 1484: Cedarea drepturilor sau acţiunilor
Dacă bunul a pierit, s-a pierdut sau a fost scos din circuitul civil, fără culpa debitorului, acesta este dator să
cedeze creditorului drepturile sau acţiunile în despăgubire pe care le are cu privire la bunul respectiv.
Art. 1485: Obligaţia de a preda un bun
Obligaţia de a preda un bun individual determinat o cuprinde şi pe aceea de a-l conserva până la predare.
Art. 1486: Obligaţia de a da bunuri de gen
Dacă obligaţia are ca obiect bunuri de gen, debitorul are dreptul să aleagă bunurile ce vor fi predate. El nu
este însă liberat decât prin predarea unor bunuri de calitate cel puţin medie