Dispoziţii referitoare la moştenire în general Flashcards
Art. 953: Noţiune
Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane
în fiinţă.
Art. 954: Deschiderea moştenirii alin 1-2-cand si locul
(1)Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.
(2)Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu
certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă
definitivă.
Art. 954: Deschiderea moştenirii alin 3-4-cum se determina locul daca nu are bunuri-la cine se mai aplica
(3)Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României,
moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu
condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea. În
cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în
circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle
bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri
situate în România, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public cel dintâi
sesizat.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător atunci când primul organ sesizat în vederea
desfăşurării procedurii succesorale este instanţa judecătorească.
Art. 955: Felurile moştenirii-in ce masura se transmite prin mostenire legala-pot fi cumulatee?
(1)Patrimoniul defunctului se transmite prin moştenire legală, în măsura în care cel care iasă moştenirea
nu a dispus altfel prin testament.
(2)O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moştenire testamentară, iar cealaltă parte
prin moştenire legală.
Art. 956: Actele juridice asupra moştenirii nedeschise
Dacă prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolută actele juridice având ca obiect drepturi
eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă, precum actele prin care se acceptă moştenirea sau se
renunţă la aceasta, înainte de deschiderea ei, ori actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea
unor drepturi care s-ar putea dobândi la deschiderea moştenirii.
Art. 957: Capacitatea de a moşteni
(1)O persoană poate moşteni dacă există la momentul deschiderii moştenirii. Dispoziţiile art. 36, 53 şi
208 sunt aplicabile.
(2)Dacă, în cazul morţii mai multor persoane, nu se poate stabili că una a supravieţuit alteia, acestea nu
au capacitatea de a se moşteni una pe alta.
Art. 958: Nedemnitatea de drept-cazurile de nedemnitate de drept-daca avem cauze de impiedicare a actiunii penale-cine constata nedemnitate cum de catre cine
Este de drept nedemnă de a moşteni:
a)persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă
moştenirea;
b)persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu
intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii
faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.
(2)În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este împiedicată prin decesul
autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă
acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.
(3)Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu
de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă
nedemnitatea.
Art. 959: Nedemnitatea judiciară alin 1-3-cazuri-termen de introuducere si santiune-caracterele actiunii-prescriptia in caz de condamnare
(1) Poate fi declarată nedemnă de a moşteni:
a)persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor
fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea
victimei;
b)persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
c)persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să
modifice sau să revoce testamentul.
(2)Sub sancţiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în
termen de un an de la data deschiderii moştenirii. Introducerea acţiunii constituie un act de acceptare
tacită a moştenirii de către succesibilul reclamant.
(3)Dacă hotărârea de condamnare pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a) se pronunţă ulterior datei
deschiderii moştenirii, termenul de un an se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare.
Art. 959: Nedemnitatea judiciară
alin 4-6
(4)Atunci când condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) lit. a) este împiedicată prin decesul
autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea se poate declara
dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă. În acest caz,
termenul de un an curge de la apariţia cauzei de împiedicare a condamnării, dacă aceasta a intervenit
după deschiderea moştenirii.
(5)În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), termenul de un an curge de la data când succesibilul a
cunoscut motivul de nedemnitate, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
(6)Comuna, oraşul sau, după caz, municipiul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data
deschiderii moştenirii poate introduce acţiunea prevăzută la alin. (2), în cazul în care, cu excepţia
autorului uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1), nu mai există alţi succesibili. Dispoziţiile alin. (2)-
(5) se aplică în mod corespunzător.
Art. 960: Efectele nedemnităţii-efectul general-posesia nedemnului si actele juridice inchieate de nedemn
1)Nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
(2)Posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de rea-credinţă.
(3)Actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorilor,
încheiate între nedemn şi terţi, sunt valabile. De asemenea, se menţin şi actele de dispoziţie cu titlu
oneros încheiate între nedemn şi terţii dobânditori de bună-credinţă, regulile din materia cărţii funciare
fiind însă aplicabile.
Art. 961: Înlăturarea efectelor nedemnităţii-prin ce se inlatura si ce circumstante nu conduc la inlaturarea nedemnitatii
(1)Efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-un act
autentic notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără o declaraţie expresă, nu constituie înlăturare a
efectelor nedemnităţii legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea.
(2)Efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după
condamnare, graţiere sau prin prescripţia executării pedepsei penale.
Art. 962: Vocaţia la moştenire
Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către
defunct prin testament.
Art. 963: Moştenitorii legali-cum se imparte mostenirea legala/intre cine?-cum au vocatie la mostenire rudele-daca nu are familie?
(1)Moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi
rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.
(2)Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar
colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
(3)În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului
sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.
Art. 964: Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii-clasele-daca o clasa nu poate culege tot?-inauntrul aceleaiasi clase-rude de aceeasi clasi si acelasi grad
(1) Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:
a)clasa întâi: descendenţii;
b)clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c)clasa a treia: ascendenţii ordinari;
d)clasa a patra: colateralii ordinari.
(2)Dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga
moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile
pentru a moşteni.
(3)Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele
de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.
(4)Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu
prevede altfel.
:Reprezentarea succesorală
Art. 965: Noţiune
Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în
virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i sar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii