Dispoziţii referitoare la moştenire în general

Question 1

Art. 953: Noţiune

Answer 1

Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane
în fiinţă.

Question 2

Art. 954: Deschiderea moştenirii alin 1-2-cand si locul

Answer 2

(1)Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia.
(2)Moştenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului. Dovada ultimului domiciliu se face cu
certificatul de deces sau, după caz, cu hotărârea judecătorească declarativă de moarte rămasă
definitivă.

Question 3

Art. 954: Deschiderea moştenirii alin 3-4-cum se determina locul daca nu are bunuri-la cine se mai aplica

Answer 3

(3)Dacă ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se află pe teritoriul României,
moştenirea se deschide la locul din ţară aflat în circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu
condiţia ca în această circumscripţie să existe cel puţin un bun imobil al celui care lasă moştenirea. În
cazul în care în patrimoniul succesoral nu există bunuri imobile, locul deschiderii moştenirii este în
circumscripţia notarului public cel dintâi sesizat, cu condiţia ca în această circumscripţie să se afle
bunuri mobile ale celui ce lasă moştenirea. Atunci când în patrimoniul succesoral nu există bunuri
situate în România, locul deschiderii moştenirii este în circumscripţia notarului public cel dintâi
sesizat.
(4)Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător atunci când primul organ sesizat în vederea
desfăşurării procedurii succesorale este instanţa judecătorească.

Question 4

Art. 955: Felurile moştenirii-in ce masura se transmite prin mostenire legala-pot fi cumulatee?

Answer 4

(1)Patrimoniul defunctului se transmite prin moştenire legală, în măsura în care cel care iasă moştenirea
nu a dispus altfel prin testament.
(2)O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moştenire testamentară, iar cealaltă parte
prin moştenire legală.

Question 5

Art. 956: Actele juridice asupra moştenirii nedeschise

Answer 5

Dacă prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolută actele juridice având ca obiect drepturi
eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă, precum actele prin care se acceptă moştenirea sau se
renunţă la aceasta, înainte de deschiderea ei, ori actele prin care se înstrăinează sau se promite înstrăinarea
unor drepturi care s-ar putea dobândi la deschiderea moştenirii.

Question 6

Art. 957: Capacitatea de a moşteni

Answer 6

(1)O persoană poate moşteni dacă există la momentul deschiderii moştenirii. Dispoziţiile art. 36, 53 şi
208 sunt aplicabile.
(2)Dacă, în cazul morţii mai multor persoane, nu se poate stabili că una a supravieţuit alteia, acestea nu
au capacitatea de a se moşteni una pe alta.

Question 7

Art. 958: Nedemnitatea de drept-cazurile de nedemnitate de drept-daca avem cauze de impiedicare a actiunii penale-cine constata nedemnitate cum de catre cine

Answer 7

Este de drept nedemnă de a moşteni:
a)persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă
moştenirea;
b)persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu
intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii
faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului.
(2)În cazul în care condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) este împiedicată prin decesul
autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea operează dacă
acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă.
(3)Nedemnitatea de drept poate fi constatată oricând, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu
de către instanţa de judecată ori de către notarul public, pe baza hotărârii judecătoreşti din care rezultă
nedemnitatea.

Question 8

Art. 959: Nedemnitatea judiciară alin 1-3-cazuri-termen de introuducere si santiune-caracterele actiunii-prescriptia in caz de condamnare

Answer 8

(1) Poate fi declarată nedemnă de a moşteni:
a)persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor
fapte grave de violenţă, fizică sau morală, ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea
victimei;
b)persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
c)persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să
modifice sau să revoce testamentul.
(2)Sub sancţiunea decăderii, orice succesibil poate cere instanţei judecătoreşti să declare nedemnitatea în
termen de un an de la data deschiderii moştenirii. Introducerea acţiunii constituie un act de acceptare
tacită a moştenirii de către succesibilul reclamant.
(3)Dacă hotărârea de condamnare pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a) se pronunţă ulterior datei
deschiderii moştenirii, termenul de un an se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare.

Question 9

Art. 959: Nedemnitatea judiciară
alin 4-6

Answer 9

(4)Atunci când condamnarea pentru faptele menţionate la alin. (1) lit. a) este împiedicată prin decesul
autorului faptei, prin amnistie sau prin prescripţia răspunderii penale, nedemnitatea se poate declara
dacă acele fapte au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească civilă definitivă. În acest caz,
termenul de un an curge de la apariţia cauzei de împiedicare a condamnării, dacă aceasta a intervenit
după deschiderea moştenirii.
(5)În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c), termenul de un an curge de la data când succesibilul a
cunoscut motivul de nedemnitate, dacă această dată este ulterioară deschiderii moştenirii.
(6)Comuna, oraşul sau, după caz, municipiul în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data
deschiderii moştenirii poate introduce acţiunea prevăzută la alin. (2), în cazul în care, cu excepţia
autorului uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1), nu mai există alţi succesibili. Dispoziţiile alin. (2)-
(5) se aplică în mod corespunzător.

Question 10

Art. 960: Efectele nedemnităţii-efectul general-posesia nedemnului si actele juridice inchieate de nedemn

Answer 10

1)Nedemnul este înlăturat atât de la moştenirea legală, cât şi de la cea testamentară.
(2)Posesia exercitată de nedemn asupra bunurilor moştenirii este considerată posesie de rea-credinţă.
(3)Actele de conservare, precum şi actele de administrare, în măsura în care profită moştenitorilor,
încheiate între nedemn şi terţi, sunt valabile. De asemenea, se menţin şi actele de dispoziţie cu titlu
oneros încheiate între nedemn şi terţii dobânditori de bună-credinţă, regulile din materia cărţii funciare
fiind însă aplicabile.

Question 11

Art. 961: Înlăturarea efectelor nedemnităţii-prin ce se inlatura si ce circumstante nu conduc la inlaturarea nedemnitatii

Answer 11

(1)Efectele nedemnităţii de drept sau judiciare pot fi înlăturate expres prin testament sau printr-un act
autentic notarial de către cel care lasă moştenirea. Fără o declaraţie expresă, nu constituie înlăturare a
efectelor nedemnităţii legatul lăsat nedemnului după săvârşirea faptei care atrage nedemnitatea.
(2)Efectele nedemnităţii nu pot fi înlăturate prin reabilitarea nedemnului, amnistie intervenită după
condamnare, graţiere sau prin prescripţia executării pedepsei penale.

Question 12

Art. 962: Vocaţia la moştenire

Answer 12

Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către
defunct prin testament.

Question 13

Art. 963: Moştenitorii legali-cum se imparte mostenirea legala/intre cine?-cum au vocatie la mostenire rudele-daca nu are familie?

Answer 13

(1)Moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi
rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.
(2)Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar
colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
(3)În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului
sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.

Question 14

Art. 964: Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii-clasele-daca o clasa nu poate culege tot?-inauntrul aceleaiasi clase-rude de aceeasi clasi si acelasi grad

Answer 14

(1) Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:
a)clasa întâi: descendenţii;
b)clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c)clasa a treia: ascendenţii ordinari;
d)clasa a patra: colateralii ordinari.
(2)Dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga
moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile
pentru a moşteni.
(3)Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele
de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.
(4)Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu
prevede altfel.

Question 15

:Reprezentarea succesorală
Art. 965: Noţiune

Answer 15

Prin reprezentare succesorală, un moştenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă, în
virtutea legii, în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea din moştenire ce i sar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn faţă de defunct sau decedat la data deschiderii moştenirii

Question 16

:Reprezentarea succesorală
Art. 966: Domeniul de aplicare-cine vine prin reprezentare-cum opereaza reprezentarea asupra reprezentantilor

Answer 16

(1)Pot veni la moştenire prin reprezentare succesorală numai descendenţii copiilor defunctului şi
descendenţii fraţilor sau surorilor defunctului.
(2)În limitele prevăzute la alin. (1) şi dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 967, reprezentarea
operează în toate cazurile, fără a deosebi după cum reprezentanţii sunt rude de acelaşi grad ori de
grade diferite în raport cu defunctul.

Question 17

:Reprezentarea succesorală
Art. 967: Condiţii-cine poate fi reprezentat-ce conditii trebuie sa indeplineaca-reprezentarea functioneaza indiferent de ce?

Answer 17

(1)Poate fi reprezentată persoana lipsită de capacitatea de a moşteni, precum şi nedemnul, chiar aflat în
viaţă la data deschiderii moştenirii.
(2)Pentru a veni prin reprezentare succesorală la moştenirea defunctului, reprezentantul trebuie să
îndeplinească toate condiţiile generale pentru a-l moşteni pe acesta.
(3)Reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn faţă de reprezentat sau a renunţat la
moştenirea lăsată de acesta ori a fost dezmoştenit de el.

Question 18

:Reprezentarea succesorală
efectul general-daca aceeasi tulpina a produs mai multe ramuri

Answer 18

(1)În cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moştenirea se împarte pe tulpină
(2) Prin tulpină se înţelege:
- înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moştenirea sau este reprezentat la
moştenire;
- înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea sau este
reprezentat la moştenire.
(3)Dacă aceeaşi tulpină a produs mai multe ramuri, în cadrul fiecărei ramuri subdivizarea se face tot pe
tulpină, partea cuvenită descendenţilor de acelaşi grad din aceeaşi ramură împărţindu-se între ei în
mod egal.

Question 19

Art. 969: Efectul particular al reprezentării succesorale

Answer 19

(1)Copiii nedemnului concepuţi înainte de deschiderea moştenirii de la care nedemnul a fost exclus vor
raporta la moştenirea acestuia din urmă bunurile pe care le-au moştenit prin reprezentarea
nedemnului, dacă vin la moştenirea lui în concurs cu alţi copii ai săi, concepuţi după deschiderea
moştenirii de la care a fost înlăturat nedemnul. Raportul se face numai în cazul şi în măsura în care
valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depăşit valoarea pasivului succesoral pe
care reprezentantul a trebuit să îl suporte ca urmare a reprezentării.
(2)Raportul se face potrivit dispoziţiilor prevăzute în secţiunea a 2-a a cap. IV din titlul IV al prezentei
cărţi.

Question 20

Soţul supravieţuitor
conditii

Answer 20

Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data deschiderii moştenirii, nu există o hotărâre
de divorţ definitivă.`

Question 21

Art. 971: Vocaţia la moştenire a soţului supravieţuitor-daca lipsesc alte persoane

Answer 21

(1)Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali.
(2)În absenţa persoanelor prevăzute la alin. (1) sau dacă niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate să vină la
moştenire, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire.

Question 22

Art. 972: Cota succesorală a soţului supravieţuitor–cota-mai multe clase-si casatoriile putative

Answer 22

(1) Cota soţului supravieţuitor este de:
a)un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;
b)o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali
privilegiaţi ai defunctului;
c)o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu
colaterali privilegiaţi ai defunctului;
d)trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai
defunctului.
(2)Cota soţului supravieţuitor în concurs cu moştenitori legali aparţinând unor clase diferite se stabileşte
ca şi când acesta ar fi venit în concurs numai cu cea mai apropiată dintre ele.
(3)Dacă, în urma căsătoriei putative, două sau mai multe persoane au situaţia unui soţ supravieţuitor, cota
stabilită potrivit alin. (1) şi (2) se împarte în mod egal între acestea.

Question 23

Art. 973: Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor alin 1-3-cand opereaza-caractere drept-drepturi ale altor mostenitori

Answer 23

1)Soţul supravieţuitor care nu este titular al niciunui drept real de a folosi o altă locuinţă
corespunzătoare nevoilor sale beneficiază de un drept de abitaţie asupra casei în care a locuit până la
data deschiderii moştenirii, dacă această casă face parte din bunurile moştenirii.
(2)Dreptul de abitaţie este gratuit, inalienabil şi insesizabil.
(3)Oricare dintre moştenitori poate cere fie restrângerea dreptului de abitaţie, dacă locuinţa nu este
necesară în întregime soţului supravieţuitor, fie schimbarea obiectului abitaţiei, dacă pune la dispoziţia
soţului supravieţuitor o altă locuinţă corespunzătoare.

Question 24

Art. 973: Dreptul de abitaţie al soţului supravieţuitor aloin 4-5-cand se stinge-ce instanta e competenta sa judece?

Answer 24

(4)Dreptul de abitaţie se stinge la partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moştenirii.
Acest drept încetează, chiar înainte de împlinirea termenului de un an, în caz de recăsătorire a soţului
supravieţuitor.
(5)Toate litigiile cu privire la dreptul de abitaţie reglementat prin prezentul articol se soluţionează de
către instanţa competentă să judece partajul moştenirii, care va hotărî de urgenţă, în camera de
consiliu.

Question 25

Art. 974: Dreptul special de moştenire al soţului supravieţuitor

Answer 25

Când nu vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor moşteneşte, pe lângă cota stabilită
potrivit art. 972, mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comune a soţilor.

Question 26

Art. 975: Dreptul de moştenire al descendenţilor-cine sunt descendentii-raporturile cu celelalte clase si cum vin la mostenire-raport cu sotul supravietuitor-cum se imparte intre descendenti

Answer 26

(1)Descendenţii sunt copiii defunctului şi urmaşii lor în linie dreaptă la nesfârşit.
(2)Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la moştenire în ordinea
proximităţii gradului de rudenie. Dispoziţiile art. 964 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(3)În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună
trei sferturi din moştenire.
(4)Moştenirea sau partea din moştenire care li se cuvine descendenţilor se împarte între aceştia în mod
egal, când vin la moştenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moştenire prin reprezentare
succesorală

Question 27

Art. 976: Vocaţia la moştenire a ascendenţilor privilegiaţi şi a colateralilor privilegiaţi-cine sunt?-cand vin la mostenire?

Answer 27

(1)Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului.
(2)Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al
patrulea grad inclusiv cu defunctul.
(3)Ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi vin la moştenire dacă descendenţii nu îndeplinesc
condiţiile necesare pentru a moşteni. Dispoziţiile art. 963 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Question 28

Art. 977: Împărţirea moştenirii între soţul supravieţuitor, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii
privilegiaţi

Answer 28

(1)Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu
colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de două treimi din moştenire,
(2)Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai
cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de o jumătate din moştenire.

Question 29

Art. 978: Împărţirea moştenirii între ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi

Answer 29

Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi se
împarte între aceştia în funcţie de numărul ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire, după cum
urmează:
a)în cazul în care la moştenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiaţi,
indiferent de numărul lor, vor culege trei sferturi;
b)în cazul în care la moştenire vin 2 părinţi, aceştia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii
privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate.

Question 30

Art. 979: Absenţa ascendenţilor privilegiaţi sau a colateralilor privilegiaţi

Answer 30

(1)În cazul în care colateralii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni, ascendenţii
privilegiaţi vor culege moştenirea sau partea din moştenire cuvenită clasei a doua.
(2)În cazul în care ascendenţii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni, colateralii
privilegiaţi vor culege moştenirea sau partea din moştenire cuvenită clasei a doua.

Question 31

Art. 980: Împărţirea moştenirii între ascendenţii privilegiaţi

Answer 31

Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor privilegiaţi se împarte între aceştia în mod egal

Question 32

Art. 981: Împărţirea moştenirii între colateralii privilegiaţi

Answer 32

(1)Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită colateralilor privilegiaţi se împarte între aceştia în mod
egal.
(2)În cazul în care colateralii privilegiaţi vin la moştenire prin reprezentare succesorală, moştenirea sau
partea din moştenire ce li se cuvine se împarte între ei pe tulpină.
(3)În cazul în care colateralii privilegiaţi sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, moştenirea sau
partea din moştenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă şi cea paternă. În
cadrul fiecărei linii, sunt aplicabile dispoziţiile alin. (1) şi (2).
(4)În ipoteza prevăzută la alin. (3), colateralii privilegiaţi care sunt rude cu defunctul pe ambele linii vor
culege, pe fiecare dintre acestea, partea din moştenire ce li se cuvine.

Question 33

Art. 982: Dreptul de moştenire al ascendenţilor ordinari

Answer 33

(1)Ascendenţii ordinari sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor
acestuia.
(2)Ascendenţii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii
privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Dispoziţiile art. 964 alin. (2) se aplică
în mod corespunzător.
(3)Ascendenţii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4)În concurs cu soţul supravieţuitor, ascendenţii ordinari ai defunctului, indiferent de numărul lor, culeg
împreună un sfert din moştenire.
(5)Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor ordinari de acelaşi grad se împarte între
aceştia în mod egal.

Question 34

Art. 983: Dreptul de moştenire al colateralilor ordinari

Answer 34

(1)Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu
excepţia colateralilor privilegiaţi.
(2)Colateralii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi, colateralii privilegiaţi
şi ascendenţii ordinari nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Dispoziţiile art. 964 alin.
(2) se aplică în mod corespunzător.
(3)Colateralii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul.
(4)În concurs cu soţul supravieţuitor, colateralii ordinari ai defunctului, indiferent de numărul lor, culeg
împreună un sfert din moştenire.
(5)Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită colateralilor ordinari de acelaşi grad se împarte între
aceştia în mod egal.