Autoritatea parinteasca Flashcards
Art. 483: Autoritatea părintească-ce priveste, cui apartine,-cum trebuie exercitata autoritatea parinteasca-raspunderea parintilor
(1)Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi
bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.
(2)Părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat
persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de
gradul său de maturitate.
(3)Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.
Art. 484: Durata autorităţii părinteşti
Autoritatea părintească se exercită până la data când copilul dobândeşte capacitatea deplină de exerciţiu.
Art. 485: Îndatorirea de respect
Copilul datorează respect părinţilor săi indiferent de vârsta sa
Art. 486: Neînţelegerile dintre părinţi
Ori de câte ori există neînţelegeri între părinţi cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea
îndatoririlor părinteşti, instanţa de tutelă, după ce îi ascultă pe părinţi şi luând în considerare concluziile
raportului referitor la ancheta psihosocială, hotărăşte potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea
copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
Art. 487: Conţinutul autorităţii părinteşti-la ce sunt datori parintii potrivit ce
Părinţii au dreptul şi îndatorirea de a creşte copilul, îngrijind de sănătatea şi dezvoltarea lui fizică, psihică şi
intelectuală, de educaţia, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri,
însuşirilor şi nevoilor copilului; ei sunt datori să dea copilului orientarea şi sfaturile necesare exercitării
corespunzătoare a drepturilor pe care legea le recunoaşte acestuia.
Art. 488: Îndatoririle specifice
(1)Părinţii au îndatorirea de a creşte copilul în condiţii care să asigure dezvoltarea sa fizică, mentală,
spirituală, morală şi socială în mod armonios.
(2) În acest scop, părinţii sunt obligaţi:
a)să coopereze cu copilul şi să îi respecte viaţa intimă, privată şi demnitatea;
b)să prezinte şi să permită informarea şi lămurirea copilului despre toate actele şi faptele care l-ar putea
afecta şi să ia în considerare opinia acestuia;
c)să ia toate măsurile necesare pentru protejarea şi realizarea drepturilor copilului;
d)să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele juridice cu atribuţii în domeniul îngrijirii, educării şi
formării profesionale a copilului.
Art. 489: Măsurile disciplinare
Măsurile disciplinare nu pot fi luate de părinţi decât cu respectarea demnităţii copilului. Sunt interzise
luarea unor măsuri, precum şi aplicarea unor pedepse fizice, de natură a afecta dezvoltarea fizică, psihică
sau starea emoţională a copilului.
Art. 490: Drepturile părintelui minor
(1)Părintele minor care a împlinit vârsta de 14 ani are numai drepturile şi îndatoririle părinteşti cu privire
la persoana copilului.
(2)Drepturile şi îndatoririle cu privire la bunurile copilului revin tutorelui sau, după caz, altei persoane, în
condiţiile legii
Art. 491: Religia copilului-ce rol au parintii-de ce se tine cont-ce le este interzis-cand isi poate aleger copilul religia
(1)Părinţii îndrumă copilul, potrivit propriilor convingeri, în alegerea unei religii, în condiţiile legii,
ţinând seama de opinia, vârsta şi de gradul de maturitate ale acestuia, fără a-l putea obliga să adere la
o anumită religie sau la un anumit cult religios.
(2)Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani are dreptul să îşi aleagă liber confesiunea religioasă
Art. 492: Numele copilului
Părinţii aleg prenumele şi, când este cazul, numele de familie al copilului, în condiţiile legii.
Art. 493: Supravegherea copilului
Părinţii au dreptul şi îndatorirea de supraveghere a copilului minor.
Art. 494: Relaţiile sociale ale copilului
Părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului pot, numai în baza unor motive temeinice, să împiedice
corespondenţa şi legăturile personale ale copilului în vârstă de până la 14 ani. Neînţelegerile se soluţionează
de către instanţa de tutelă, cu ascultarea copilului, în condiţiile art. 264.
Art. 495: Înapoierea copilului de la alte persoane
(1)Părinţii pot cere oricând instanţei de tutelă înapoierea copilului de la orice persoană care îl ţine fără
drept.
(2)Instanţa de tutelă poate respinge cererea numai dacă înapoierea este vădit contrară interesului superior
al copilului.
(3)Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.
Art. 496: Locuinţa copilului-cum se stabileste locuinta-mai poate fi schimbata?-drepturile celuilalt parinte
(1)Copilul minor locuieşte la părinţii săi.
(2)Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului.
(3)În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile
raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10
ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile.
(4)Locuinţa copilului, stabilită potrivit acestui articol, nu poate fi schimbată fără acordul părinţilor decât
în cazurile prevăzute expres de lege.
(5)Părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic are dreptul de a avea legături personale cu
minorul, la locuinţa acestuia. Instanţa de tutelă poate limita exerciţiul acestui drept, dacă aceasta este
în interesul superior al copilului
Art. 497: Schimbarea locuinţei copilului
(1)Dacă afectează exerciţiul autorităţii sau al unor drepturi părinteşti, schimbarea locuinţei copilului,
împreună cu părintele la care locuieşte, nu poate avea loc decât cu acordul prealabil al celuilalt
părinte.
(2)În caz de neînţelegere între părinţi, hotărăşte instanţa de tutelă potrivit interesului superior al copilului,
luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi.
Ascultarea copilului este obligatorie, dispoziţiile art. 264 fiind aplicabile.