Gastrite

Question 1

Definitie si prevalenta

Answer 1

 termenul de gastrită a fost introdus în 1808 de Broussias
 = afecţiuni inflamatorii acute sau cronice, difuze sau focale ale stomacului
 se definesc pe criterii endoscopice şi histologice
 manifestările clinice sunt nespecifice
 prevalenţa  cu vârsta, ajungând ca la 55 de ani peste 50 % din populaţie să prezinte gastrită de diferite grade

Question 2

Etiopatogeneza factori exogeni

Answer 2

◦ condimentele (piper, muştar, boia etc.) în exces
◦ alcoolul
◦ medicamentele (AINS şi corticosteroizii)
◦ bacterieni – HP, alte microorganisme
◦ toxiinfecţiile alimentare
◦ fungi (candida)
◦ factori corozivi (acizi, baze)

Question 3

Etiopatogeneza factori endogeni

Answer 3

◦ vârsta peste 50 de ani
◦ factorii imuni (gastrita tip A ‐autoimună)
◦ factorii alergici
◦ stomacul operat (gastrita de reflux)
◦ suferinţe de vecinătate (colecistopatii, pancreatopatii‐ pot induce reflux duodenogastric)
◦ boli extradigestive (DZ, uremia, IC, ciroza hepatică etc).

Question 4

Diagnostic

Answer 4

 Dg.corect  1) tipul de G. – cronică / acută
2) dg.endoscopic – forma endoscopică
3) extinderea leziunilor – antru / corp / întregul stomac
4) activitatea histopatologică – activă / inactivă
5) etiologia
 Ex.: G.cronică erozivă antrala, cu activitate moderată, H.p. pozitivă

Question 5

Clasificarea OLGA

Answer 5

poze pdf

Question 6

Gastrita acuta def clasif si cauze

Answer 6

 inflamatia poate implica întregul stomac (pangastrita) sau doar o regiune a stomacului (ex antrul)
 poate fi împărțita în două categorii: erozive (eroziuni superficiale, eroziuni profunde, eroziuni hemoragice ) și
nonerozive ( în general, cauzate de H. pylori)
 Cauze: medicamente (AINS), alcool (“tare”‐whisky, vodka, gin), bila, ischemia, leziunile de stres (socul, IRespA,
IrenA, interventii chirurgicale extinse,etc ), bacterii (HP), virusuri, fungi, radiatiile, alergiile, toxinfectiile
alimentar

Question 7

GA tablou si dg

Answer 7

 brusc
 manifestări dispeptice necaracteristice: durerea epigastrică ce se accentuează postalimentar, greţuri şi vărsături
postalimentare (uneori cu conţinut biliar).
 HDS exteriorizată prin hematemeză şi/sau melenă
 tabloul clinic poate fi completat de cel al bolii de bază
 Dg: endoscopia  leziunile mucoasei + întinderea lor + biopsi

Question 8

GA Tratament

Answer 8

 Tratamentul bolii de bază
 Stoparea agentului cauzator (ex AINS)
 Regimul alimentar  cruţarea mecanică, chimică şi termică; in 6‐8 zile se poate reveni treptat la o alimentaţie
normală
 Antiemetice daca este cazul
 Antiacidele (Maalox, Dicarbocalm) ‐ de 5‐6 ori pe zi la 1 ‐ 1 1/2 ore după masă‐ ameliorează tabloul clinic +
morfologic
 Citoprotectoarele: Pg şi sucralfatul ‐ mai ales în g. postAINS
 IPP: omeprazolul, lansoprazol, pantoprazol, esomeprazol etc
 Eradicarea infectiei cu H pylori
 Gastrita cu HDS severe – trat. specific al hemoragiei digestive

Question 9

Gastrita flegmonoasa tot

Answer 9

• boala infectioasa (rara) acuta si severa care poate fi fatală în cazul în care diagnosticul este întârziat
• F predispozanti: alcool, Imunocompromisii (HIV, artrita reumatoidă, diabet zaharat, limfom cu celule T), leziunile
  mucoasei stomacului
• Bacteriile asociate: str. alfa‐hemolitic, stafilococi, E.coli, Proteus, Haemophilus, Cl. perfringens
• Tabloul clinic = sever ‐ febră, frisoane, stare toxică, dureri abdominale  + vărsături (uneori cu continut
  purulent)
• Tratament ‐administrarea de antibiotice sau interventia chirurgicala

Question 10

Gastritele cronice def si prevalenta

Answer 10

 = afecţiuni simptomatice/asimptomatice caract. prin inflamatia cronica a mucoasei stomacului (infiltratului
inflamator cronic) + trăsături endoscopice variate
 Prevalenţa  cu vârsta, afecteaza aprox egal ambele sexe, cu exceptia celei autoimune (F:B=3:1)

Question 11

GC etiologie cauze inf

Answer 11

 Cauzele infecțioase:
◦ infectia cu H pylori cea mai frecventa cauza a gastritei cronica
◦ infectia cu Helicobacter heilmannii
◦ gastrita granulomatoasa asociată cu infecțiile din sifilis, histoplasmoza, blastomicoza, mucormicoză, etc
◦ infecții parazitare ‐Strongyloides, schistosomiaza, sau Diphyllobothrium latum
◦ infectii virale (CMV sau virus herpetic)

Question 12

GC etiologie cauze non inf

Answer 12

◦ gastrită autoimună
◦ gastropatia chimica, (de reflux biliar cronic, AINS, aspirină)
◦ gastropatia uremica
◦ gastrita granulomatoasă cronică neinfectioasa (B Crohn, sarcoidoza, granulomatoza Wegener, etc)
◦ gastrita limfocitara
◦ gastrita eozinofilica
◦ gastrita ischemica
◦ etiologie nedeterminată

Question 13

Gastrita cronica bacteriana

Answer 13

 G. cronică HP + = peste 90% din totalul g. cronice
 Prevalenţa HP în g. cronică antrală ‐de 69‐98%
 Macroscopic (endoscopic) = aspect variabil + necaracteristic – normal / eritematos exsudativ  friabilitate
asociată / g. maculo‐erozivă  hemoragii subepiteliale / noduli antrali (copii)
 Histopatologic
◦ infiltrat inflamator cronic + infiltrat inflamator acut imediat sub epiteliul de suprafaţă  aspect de g.
superficială;
◦ uneori foliculi limfoizi, criptită, abces criptic, adesea depleţie de mucus şi uneori eroziuni; HP  în
stratul de mucus adiacent celulelor epiteliale, adesea penetrează spaţiul intercelular
 Clinic – durere epigastrică, greturi, vărsături; 1% dintre pacienţii  spre cc. gastric de tip difuz sau MALT
 Diagnostic ‐ pe criterii clinice, endoscopice histologice
 Evidenţierea HP
 Evoluţie  g. superficială  g. cronică atrofică. Prin apariţia metaplaziei intestinale infecţia este treptat
eliminată

Question 14

Gastrita cronica bacteriana tratament

Answer 14

•  eradicarea infecţiei + trat gastritei (IPP)
• regimurile terapeutice de eradicare‐ Maastricht VI (2022)‐ vezi curs UGD
• Obs: Reinfecţia după eradicare în ţări în curs de dezvoltare 20‐30% la un an de la eradicare !
• Profilaxia infecţiei cu HP – respectarea reguli elementare de igienă, sterilizarea instrumentelor în spital

Question 15

GC atrofica def si clasif

Answer 15

• =entitate histopatologica caracterizata prin inflamatia cronica a mucoasei gastrice cu pierderea de celule
  glandulare gastrice și înlocuirea cu epiteliu de tip intestinal, glande de tip piloric și țesut fibros
• Atrofia mucoasei gastrice este punctul final al proceselor cronice, cum ar fi gastrita cronică asociată cu infecția
  cu Helicobacter pylori, alti factori de mediu neidentificați și autoimunitatea împotriva celulelor glandulare
  gastrice
• Poate fi localizată la antru, zona fundică sau difuză (multifocală)
• Tipuri principale  a) g. atrofică a corpului gastric (autoimună, tip A) asociată cu anemia Biermer; b) g. atrofică
  predominant antrală (tip B, generată de f. de mediu)
  – În g. cronică autoimună procesul inflamator interesează zona fundică şi evoluează cu deficit de vitamina
  B 12. Cauza: agresiune imună directă împotriva cel. parietale + f. intrinsec secretat de mc. oxintică.
  Prevalenţă  5% din g. cronice, A.D., F/B =3/1
  – G. cronică predominant antrală (şi multifocală) a cărei frecvenţă creşte cu vârsta, are o patogeneză
  complexă determinată de factori de mediu, inclusiv HP

Question 16

GC atrofica tablou

Answer 16

c ‐ nu este patognomonic
* G. cronică asociată anemiei Biermer (20% din g. atrofică autoimună) 
– s. anemic – paloare accentuată, ameţeli, pierderi de echilibru
– s. digestiv – glosodinie, disfagie
– s. neurologic – neuropatie simetrică a mb. inf. – parestezii+mers dificil

Question 17

GC atrofica paraclinic

Answer 17

• Endoscopia cu biopsii multiple (+ex histopatologic) –esentiale mucoasa are caracterele atrofiei cu vizualizarea
  desenului vascular, pliurile şterse, iar din cauza anemiei culoarea este palidă
• Funcţional  hipo/aclorhidrie; odată cu dispariţia celulelor parietale  aclorhidria histamino‐refractară
• Pepsinogenul I – scazut; PG I/PG II  (v.n. 6,20,2) cu valoare predictivă a gastritei în aria fundică de 70%.
• Gastrina serică 
• Imunologic  apariţia atc. anticelulă parietală la 60‐88% din bolnavi şi atc. antifactor intrinsec la 50%. 
  corelaţie între titrul anticorpilor şi severitatea gastritei.
• vitaminei B12 serica 
• Testul Schiling anormal, dar care se corectează prin administrarea factorului intrinsec

Question 18

GC atrofica evolutie si tratament

Answer 18

Evoluţia
* Aclorhidria histamino‐refractară  condiţii de populare a stomacului cu microorganisme aerobe şi anaerobe ‐
bogat echipament de tip nitrat‐reductază  Nitraţii alimentari/alte surse  nitriţi + aminele  nitrozamine =
cancerigene
* Adenocarcinomul este de 3‐4 ori mai frecvent la bolnavii cu g. cronică atrofică
Tratament
* dispensarizarea + urmărirea endoscopică pentru dg. precoce al cc. gastric
* G. cronică autoimună cu anemie Biermer vit. B 12  acid folic şi preparate cu fier

Question 19

Gastrita chimica

Answer 19

• gastrita cronică de reflux (reactivă)
• gastrita cronică medicamentoasă
• şi gastrita cronică alcoolică

Question 20

Gastrita de reflux

Answer 20

– frecventă = inflamaţia mucoasei gastrice, consecinţă a regurgitării conţinutului duodenal
(jejunal) în stomac
◦ pe stomac anatomic normal (tulb. de motilitate) 7‐10%
◦ după rezecţia gastrică cu anastomoza gastro‐intestinală

Question 21

Gastrita de reflux tablou si examinari

Answer 21

Tabloul clinic
* Este polimorf, nesistematizat, epigastralgii, greţuri şi vărsături biliare
* Durerea epigastrică postalimentară accentuată de alcaline şi refractară la antiulceroase sugerează g. de reflux
Gastroscopic  hiperemia, friabilitatea şi aspectul granular al mucoasei.
* Leziunile cele mai severe în antru, distribuţia parcelară
Diagnostic a) clinic b) evidenţierea refluxului duodeno‐gastric (endoscopic, radiologic, dozarea acizilor biliari) c)
endoscopic; d) histologic hiperplazie foveolară+inflamaţie minimă

Question 22

Gastrita de reflux tratament

Answer 22

• Gastrita cu refluxul gastroduodenal
• Masuri igieno dietetice evitarea fumat, alcool, prajeli, ciocolata, rosii, cafea, bauturi carbogazoase; dieta
  proteica, saraca in lipide, mese mici, fractionate, scadere ponderala la obezi
• Medicamentos:
   prokinetice (Metoclopramid, Motilium)
   IPP
   Citoprotectoare ‐sucralfat, Pg.
• chirurgical (procedeul ansei lui Henley şi anastomoza în Y‐Roux)
• Evoluţie‐ f: debit şi durata refluxului  cc. gastric (15‐20 ani de la operaţie)

Question 23

Gastrita limfocitara

Answer 23

• 1986 Hoat ‐ caracterul distinctiv = limfocitele (LT‐ CD8+)
• =un tip de gastrită cronică caracterizată prin infiltrarea densa a epiteliului de suprafata si foveolar cu limfocitele
  T si infiltrat inflamator cronic in lamina propria
• Rară 0,8‐4,5% din totalul gastritelor, etiopatogenie necunoscută – HP (20‐41%), autimunitate
• Clinic ‐ manifestări dispeptice nespecifice
• Diagnostic endoscopic g. papulo‐erozivă /pliuri hipertrofice + histologic (histopatologie similară cu cea a bolii
  celiace)
• Evoluţie necunoscută, posibilă asociere cu limfom MALT
• Tratament – nespecific; corticostreoizi, IPP, eradicarea HP

Question 24

Gastrita eozinofilica

Answer 24

• Rară – posibil alergică ‐ infiltrarea peretelui gastric cu eozinofile
• Endoscopic leziunile sunt necaracteristice
• Pacienții au frecvent eozinofilie in sângele periferic
• Dg‐ histologic
• Tratament: prednison, antisecretoare şi citoprotectoare

Question 25

Gastrita Menetrier

Answer 25

• Rară ‐ etiologia necunoscută, bărbaţi > 50 ani
  Morfopatologie
• Macroscopic ‐ pliurile mucoase mari, rigide (aspect cerebriform) cu ulceraţii pe suprafaţa lor; uneori aspect
  polipoid.
• Histologic ‐ hiperplazie foveolară masivă cu aspect chistic
  Clinic ‐ dureri epigastrice, greţuri şi vărsături
  Paraclinic ‐ hipersecreţie de mucus + exudaţie proteică intragastrică. Secreţia de acid clorhidric este diminuată.
  Proteinograma hipoproteinemie + hipoalbuminemie.
  Dg: endoscopic, histologic, proteinogramă serică şi dozarea prot. din sucul gastric.
  Evoluţie: risc de dezv. a cc. gastric –10%
  Tratament – nespecific; hipoproteinemie – corecţia prin regim alimentar, anticolinergice /suplimentare parenterală
  (Aminosteril), citoprotectoare
• Vagotomia şi gastrectomîa (parţială sau totală) pot influenţa pierderea de proteine.

Question 26

Gastritele granulomatoase

Answer 26

Etiologie – boala Crohn, sarcoidoza, si gastrita granulomatoasa izolata
‐Boala Crohn ‐implicare gastrica la aproximativ 33% din cazuri.
‐Granuloame au fost descrise și în asociere cu neoplasme gastrice, inclusiv carcinom și limfom malign
Macroscopic – g. maculo‐erozivă/cu pliuri hipertrofice/ g.eritematos‐exsudativă
Clinic‐ variabil
Dg – endoscopic + histologic
Tratament ‐ specific substratului etiologic

Question 27

Gastropatia portal hipertensiva

Answer 27

• = anomalie endoscopică şi histologică mai frecvent observata la pacienții cu boală hepatică avansată și / sau
  hipertensiune portala
• în medie la 60% din bolnavii cu ciroză hepatică
• Macro si microscopic ‐ endoscopic se caracterizeaza prin prezența unui pattern tip mozaic la nivelul mucoasei,
  cu aspect de piele de sarpe, cu zone/pete focale roșii și maro, și ectazii vasculare localizate la nivelul fundulsului
  sau corpului gastric; implică modificări macroscopice ale mucoasei gastrice care apar în HTP si care sunt asociate
  cu dilatatii și ectazii vasculare la nivelul mucoasei și submucoasei fără modificări inflamatorii semnificative
• Clinic  nespecific ‐de tip gastritic: greţuri, vărsături, inapetenţă etc.
• În funcţie de severitate a) gradul I (uşoară) = mucoasa congestionată, aspect mozaicat sau asemănător cu
  “pielea de şarpe” b) gradul II (moderată) = congestie ce da aspect pătat mucoasei (”vărgat”, rush scarlatiniform),
  edem c) gradul III (severă) = eroziuni, gastrită hemoragică
• Evoluţie, tratament  evolutie progresiva sau regresiva
• Betablocarea + decomprimarea chirurgicală (şunt portocav, spleno‐renal)