Boala de reflux gastroesofagian Flashcards

1
Q

BRGE def

A

–simptomele sau complicatiile care rezulta din refluarea continutul
gastric in esofag, sau mai departe, in cavitatea orala sau plamani

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

BRGE clasificare

A

cu simptomatologie dar fara eroziuni la examinarea endoscopica (BRGE‐NE‐ non eroziva) si
simptomatologie insotita de leziuni la examinarea endoscopica (BRGE‐E‐ eroziva)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

BRGE prevalenta

A

Dificil de apreciat deoarece:
‐ criterii de diagnostic imprecise
‐ variabilitate a simptomatologiei
‐ evoluţie naturală necunoscută a bolii
* 27,8% din lumea occidentală, cu o prevalență mai mică 7,8%în Asia de Est (date 2014)
* Din punct de vedere clinic –pirozisul ‐6% si regurgitarile 16% din populație
* ER este frecventă !
‐ creşte cu vârsta
‐ incidenţa este în prezent în creştere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

BRGE Etiopatogenie de ordin fiziologic

A

Scăderea tonusului sfincterului esofagian inferior (SEI)
‐ în mod normal, presiunea în SEI este de 20‐25 mmHg
‐ RGE apare când SEI se relaxează în afara deglutiţiei, sau când presiunea în SEI scade sub 6 mmHg din cauza
ingestiei de:
‐ medicamente (anticolinergice, benzodiazepine, nitraţi, aminofilină, blocanţi ai canalelor de Ca2+,
xantine)
‐ alimente (ciocolată, grăsimi, ceapă, suc de portocale sau de roşii)
‐ cafea, alcool (creşte secreţia gastrică acidă), fumat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

BRGE Etiopatogenie de ordin mecanic

A

Hernia hiatală ‐ scade presiunea SEI
Creşterea presiunii intra‐abdominale – obezitate, sarcină, ascită, tumori abdominale gigante
Lărgirea unghiului His
Relaxarea pensei diafragmatice – în cazul creşterii volumului toracic sau presiunii intra‐abdominale
Tulburări motorii esofagiene – Sclerodermia, distrofia musculară, DZ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Aparitia si severitatea BRGE depind de :

A

Creşterea frecvenţei RGE
Creştere duratei RGE
Efectul agresiv al refluxului gastric asupra mucoasei esofagiene

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

BRGE simptome tipice

A

Pirozis (arsura retrosternală):
‐ disconfort retrosternal sub formă de arsură
‐ agravat de creşterea presiunii intra‐abdominale şi poziţia clinostatică după masă
‐ prompt ameliorată de antiacide
Regurgitaţii acide
Durere retrosternală
Disfagie şi odinofagie – semnifică frecvent ER severă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

BRGE simptome atipice

A

Durere retrosternală – irad. interscapulară
Simptome respiratorii (tuse, sufocare, dispnee nocturnă, crize de astm) datorate aspiraţiei conţinutului
gastric refluat
Simptome ORL (laringită, disfonie, parestezii faringiene)
Anemie (întotdeauna trebuie căutată o posibilă complicaţie: hemoragie, cancer)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

BRGE diagnostic

A

combinație de
– simptome
– evaluarea obiectiva cu endoscopie digestiva superioara si monitorizarea ambulatorie a refluxului
– și răspunsul la terapia antisecretorie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

BRGE Explorari paraclinice

A
  • Endoscopia digestiva superioara‐ poate confirma diagnosticul prin evidentierea complicatiilor care
    demonstrează refluxul (esofagita, stricturi, e Barrett) și poate ajuta la evaluarea anatomiei (hernie hiatala, mase
    tumorale, stricturi)
  • pH‐metria ‐timp de 24 de ore‐ ajută la confirmarea diagnosticului la pacienții la care istoria nu este clara, cu
    simptome atipice sau cu endoscopie normala
  • Manometria ajută la planificarea tratamentului chirurgical prin determinarea presiunii sfincterului esofagian
    inferior si identificarea tulburărilor de motilitate esofagiana
  • Impedanța electrica intraluminala esofagiana ‐ un test mai nou, este util pentru detectarea atât a refluxului acid
    cat și nonacid prin măsurarea debitului retrograd in esofag
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Clasificarea Savary-Miller

A

Stadiul I – leziuni hiperemice, neconfluente în esofagul inferior
Stadiul II – leziuni erozive, exudative, confluente, necircumferenţiale
Stadiul III – leziuni difuze, hemoragice, circumferenţiale
Stadiul IV – complicaţii (stenoză, ulcer)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Clasificarea Los Angeles

A

Gradul A – cel puţin o zonă de pierdere de substanţă (eroziune) < 5 mm
Gradul B – cel puţin o pierdere de substanţă > 5 mm, dar nu continuă între vf. a două pliuri
Gradul C – cel puțin o eroziune e continuă între două pliuri dar necircumf., cel mult 75 % din circumf. esof
Gradul D – pierdere de substanţă circumferenţială sau peste 75% din circumf. esofagului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Ph-metria in BRGE

A
  • măsoară Ph‐ul în esofagul inferior timp de 24 h (sistem Holter)
  • Testare pe cateter include sonde de pH‐metrie sau sistem Bravo de monit.wireless a pH/teste de pH‐impedanta
    intraluminală multicanal (pH‐IIM)
  • este criteriul standard în stabilirea dg de BRGE cu o sensibilitate de 96% și o specificitate de 95%
  • cuantifică refluxul gastroesofagian și permite o corelare între simptomele de reflux și episoadele de reflux
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

BRGE Dg dif

A

Alte boli ale esofagului:
esofagita postcaustică
esofagite virale şi fungice
cancer esofagian
acalazia
stenoza esofagiană
diverticuli esofagieni
Simptomele extradigestive ale BRGE
angina pectoris sau astmul cardiac
debutul crizelor de astm bronşic (la copii)
Alte boli ale tractului digestiv superior (ulcerul gastric şi duodenal, cancerul gastric, etc)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

BRGE Evolutie

A

– Evoluţie
* Îndelungată, cu perioade bune alternând cu altele mai rele
* În România, cazurile necomplicate sunt o regulă
* Stilul de alimentaţie occidental (băuturi carbogazoase, mâncăruri grase) favorizează apariţia cazurilor severe,
complicate de ER

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

BRGE Complicatii

A
  1. ER de diferite grade
  2. Ulcer peptic esofagian
  3. Stenoză esofagiană
  4. HDS – în general se manifestă ca melenă, semn de ER severă sau ulcer
  5. Esofagul Barrett –prezența epiteliului cilindr. (gastrică/ intestinală) în esofagul distal
17
Q

Esofagul Barrett

A

este o stare premalignă, cu mare risc de malignitate (30‐40 x mai mare decât în populaţia normală)
5‐15% din pacientii cu simptome frecvente de reflux
1‐2% din populatia generala
aspect endoscopic: mucoasă roşie, metaplazică (diferită de mucoasa roz esofagiană), “în flacără de
lumânare”circulară, istmică sau sub formă de insule
diagnosticul este confirmat histologic
Clasificare:
S. Barrett scurt – sub 3 cm extindere
S. Barrettt lung – peste 3 cm – risc de malignizare
Clasificarea Praga
Esofagul Barrett ‐ diagnosticul este confirmat histologi

18
Q

Esofagul Barrett conduita terapeutica

A

 Dieta‐ este aceeași cu cea recomandată pentru pacienții cu BRGE
 Terapia antisecretorie‐ IPP‐ În prezent, indicatiile pentru terapia medicamentoasa în esofagul Barrett‐
controlul simptomelor și vindecarea mucoasei esofagiene ‐sunt aceleași ca cele pentru BRGE
 Endoscopic: Când displazia de grad inalt este prezenta ablatia endoscopica este standardul de ingrijire
(RFA, APC, EMR, etc)
 Chirurgical‐ chirurgia antireflux, cum ar fi fundoplicatura Nissen, nu este indicata pentru eradicarea e
Barrett dar poate fi folosita pentru pacienții cu BRGE care doresc o interventie chirurgicala pentru
controlul adecvat al simptomelor BRGE

19
Q

BRGE Tratament masuri ID

A

A. Măsuri igieno‐dietetice – adesea eficiente dacă sunt aplicate cu consecvenţă
Restricţii alimentare: ‐ evitarea meselor abundente
‐ evitarea alimentelor care scad presiunea în SEI (grăsimi, cafea, ciocolată, alcool)
‐ evitarea alimentelor care cresc secreţia gastrică acidă (băuturi carbogazoase, suc de
portocale, vin alb)
Oprirea fumatului
Scădere ponderală la pacienţii cu obezitate
Evitarea clinostatismului postprandial
Evitarea medicamentelor care scad presiunea SEI: blocanţii Ca2+, nitraţii, xantinele, anticolinergicele, cofeina

20
Q

BRGE Tratament medicamentos

A
  1. Antisecretorii – scad secreţia gastrică acidă
    Blocanţii H2: ‐ Famotidină 40 mg/zi
    ‐ Nizatidină 150 mg de 2 ori pe zi
    Sunt antisecretorii utile la pacientii cu simptome usoare, intermitente, se administează 2‐6 săptămâni sau chiar
    mai mult, dau tahifilaxie
    Inhibitorii pompei de protoni: cei mai potenti agenti in trat BRGE
    ‐ Omeprazol 20 mg de 2 ori pe zi, Pantoprazole 40 mg/zi, Lansoprazole 30 mg/zi, Rabeprazole 20 mg/zi,
    Esomeprazole 40 mg/zi
    ‐se administrează 4‐8 săptămâni, chiar mai mult în cazurile complicate
  2. Prokinetice :
    Metoclopramid – 10 mg/zi, cu 30 înainte de masă (creşte tonusul SEI), 6‐8 săpt. Domeperidon ‐ 10 mg, cu 30 înainte de masă (nu are efecte extrapiramidale)
  3. Antiacide :
    Săruri de magneziu şi aluminiu (Maalox, Novalox, Rennie) cu acţiune neutralizantă directă, efect simptomatic
    adesea spectacular
    Alginat de sodiu (Gaviscon) – formează un strat protectiv deasupra mucoasei esogastrice
  4. Protectoare ale mucoasei:
    Sucralfatul (sucroză polisulfatată de aluminiu ) leagă sărurile biliare şi pepsina şi stimulează secreţia de
    prostaglandine
    Esoxx‐(ac.hialuronic+condroitin sulfat in suspensie bioadeziva
21
Q

BRGE Tratament de ultima ora

A

Optimizarea terapiei BRGE
* IPP‐ cresterea dozei/ frecventei –raman de prima linie!/atenție ef.sec
* P‐cabs – potenta mai mare
* Gaviscon
* Antiacide
* Antidepresive
* Blocanti H2
“P‐CAB s”‐ potassium‐competitive acid blocker
* Blocante de acid potasiu competitive‐O noua alternativa la IPP
* VONOPRAZAN, REVAPRAZAN
* Se leaga selectiv de celula parietala, independent de activarea acestora
* Disociere lenta de H+,K+, ‐ATPaza si inhibitie de lunga durata