curs 15 neuroinfectii Flashcards
Meningism triada
RIGIDITATE NUCALA, FOTOFOBIE SI CEFALEE
semne clinice de meningism
–redoarea cefei (rigiditate nucala)= inabilitate de a flecta
extremitatea cefalica.
– semn Kernig =flexia coapsei si a gambei, urmata de
extensia gambei cauzeaza rezistenta si durere.
– semn Bruzinski = ridicarea involuntara a membrelor
inferioare, ca raspuns la flexia capului.
semne si simptoe meningita
• Semne si simptome: cefalee (87%), redoare a cefei (83%), febra, alterarea
statusului mental.
• Alte semne:
• fotofobie, fonofobie, iritabilitate, bombare a fontanelei (sub 6 luni), semne
Kernig, Bruzinski
alte semne ce pot ghida spre meningita
• Meningita cu Neisseria meningitidis: rash petesial,
• Menigita herpetica: herpes al gurii, mana, picior, genital,
• Infectii ale structurilor invecinate (ex; otita medie),
• Traumatisme ale craniului cu patrunderea bacteriilor la nivelul structurilor
cerebrale,
• Iatrogene-Contaminarea si formarea de colonii la nivelul unor dispozitive de tipul
sunturilor ventriculo-peritoneale.
complicatii meningita
• Sepsis, raspuns inflamator sistemic, CID, (in infectia cu meningococ si bacili G-); • tromboza venoasa cerebrala, • suferinte ale nervilor cranieni (optic, acustico-vestibular), • Hemoragii intracerebrale, • Epilepsie, • Hidrocefalie interna, • Deficite cognitive, • Secretie inadecvata de ADH, • Abces sau empiem subdural,
cauzele meningitei infectioase
• Bacteriene: grupe la risc sunt nou-nascutii si varstnicii, cu: E coli, Haemophillus
influenzae, Listeria monocytogenes, Neisseria meningitidis, streptococcus
pneumoniae, Gram negativi, mycobacterium tuberculosis (AIDS, tbc),
- Virale: enterovirusuri, herpes simplex2, HIV,
- Fungice: cryptococus neoformans (AIDS)
cauze non-infectioase meningita
neoplazii cu determinare meningeala,
sarcoidoza,
Behcet,
meningita aseptica
nu poate fi demonstrata infectia bacteriana,
produsa in special
de virusuri, dar si de infectii bacteriene partial tratate; etiologii: endocarditele,
spirochetele (treponema pallidum, borrelia burgdorferi),
Tratament meningite
- Trat empiric: cefalosporine de gen III (cefotaxim sau ceftriaxona),
- SUA aditional Vancomicina,
- Suspiciune de Listeria monocitogenes : Ampicilina,
- Acyclovir pt HS sau virus varicelo-zosterian,
- Antifungic: Amfotericina B sau flucytozina.
• Terapie adjuvanta cu corticosteroizi: dexametazona.! Copii.
(la adulti este relativ)
• Preventie prin vaccinare: impotriva Haemophilus influenzae, Neisseria
meningitidis, streptoccocus pneumoniae
• Proflaxia contactilor cu ATB: ceftriaxona, rifampicina, ciprofloxacina.
FACTORII DE RISC PENTRU MENIGITA ACUTA
BACTERIANA LA ADULT/VARSTNIC
• Locuinta in camin sau in casa de retragere
• Boli pulmonare (pneumonia, BPOC, fumatul, astmul)
• Neoplazii (melanomul, leucemia limfocitica cronica,chimioterapia, cancere cu metastaze)
• Boli ale urechii medii sau sinuzite cronice
• DZ
• Boli autoimune (artrita reumatoida, LES..)
• Deficiente imune (HIV. Imunodeficenta primara, asplenie, deficit de complement
C3,transplant de organ, alcoolism, anemie severa)
• BRC, cu dializa, ITU, sau infectii de organ- renale
• Boala cronica hepatica/ ciroza
• Hemoculturi pozitive
• Soc/hipotensiune
• Chirurgie recenta NCH
• Montare de sunt neurochirurical
simptome encefalite
cefalee, febra, alterarea statusului mental,
acompaniate de crize si deficite focale neurologice.
encefalita herpectica patogeneza
• Intra in organism la nivelul mucoaselor gurii sau ochilor.
• Prin ramurile senzitive ale n. trigemen apoi la ganglionul trigeminal, unde se replica
si ramane dormant.
• Mecanismul de reactivare ramane necunoscut, de asemeni cum virusul ajunge la
creier de la nivelul ganglionului trigeminal (? Ramurile trigeminale meningeale de
la nivelul fosei anterioare si medii sau o alta cale: prin intermediul nervului olfactiv
pana la regiunea temporala inferioara)
encefalita herpetica clinic
• Modificari de comportament, halucinatii olfactive sau gustative, amnezie, aspecte
ce sugereaza encefalita herpetica, dar este imposibil un dg numai pe baze clinice
• Inflamatie asimetrica a lobilor temporali si orbito-frontali, apare si
afectarea sistemului limbic.
• Modificari: edem, congestie, hemoragii.
• Micro: inflamatie, incluzii nucleare eozinofilice- Cowdry A;
encefalopatia herpetica diagnostic
• 95% caz au LCR modificat, aspect de meningita aseptica, dar apare un numar
crescur de celule rosii –hematii, in LCR.
• Ac anti HSV-1 si Ag pot fi identificati in LCR (teste ce devin + dupa o saptamanadoua de la debutul afectiunii).
• EEG: anomalii fronto-temporale, cu aspect de descarcari epileptiforme.
• CT si IRM cerebral : —CT: leziune hipodensa, cu edem, priza de contrast, —
IRM: hiperintensitate T2, zone de hemoragie, cu aspect giral.
• Biopsia cerebrala: unica metoda pt dg definitiv.
encefalopatia herpetica tratament
• Acyclovir iv 10 mg/kgc la 8 ore timp de 7-10 zile, inceput cat mai rapid.(
reduce mortalitatea de la 80% pana la 20-30%).
• Trat simptomatic: pt crize si pt edem cerebral.
• Recaderi in 5% cazuri.
• Debutul cu alterarea starii de constienta profund (coma GCS egal sau mai
mic de 6 are un prognostic prost).
empiem subdural
- exudat piogen in spatiul subdural
• Secundar extensiei directe de la sinusuri,
osteomielita, abces cerebral, proceduri, neurochirurgie
•Clinic: semne si simptome: febra, greata, varsaturi,
alterarea statusului mental, afazie, hemiplegie, crize
focale,cefalee.
•Dg+CT cerebral; NU PL!
•Tratament: CHI, ATB
Abcesul cerebral
zona localizata in parenchimul cerebral de
exudat piogen;
• Pe cale hematogena( localizate cortico-subcortical), extensie directa de la sinusuri sau de la otita mediecea mai frecventa cale, traumatism, de la o infectie meningeala;
• Clinica: cefalee, greata, voma, alterare a statusului mental, deficite
neurologice progresive; se poate vizualiza edem papilar;
• Dg+ CT cerebral +/- contrast, ce evidentiaza o leziune captanta de s de c,
situata la jonctiunea SA/SC;
• NU PL: risc de ventriculita/ arahnoidita prin ruptura abces;
• TRAT: cele superficiale: CHI;
• Drenaj CHI urmat de ATB (pen G+ metronidazol+cefalosporine);
• DXM in cazul efectului de masa
Meningita tbc
• Infectia cu HIV constituie un factor favorizant al aparitiei infectiei cu TBC
(afectarea SNC in 5% din cazurile de TB extrapulmonar).
• Meningita TB,
• Abces epidural TB,
• Tuberculom parenchimatos boli localizate ale maduvei spinarii cum ar fi:
leziuni ocupatoare de spatiu sau arahnoidite.
• ! Infectia TB este cauza cea mai frecventa de meningita cronica.
• Copii: meningita apare odata cu infectia activa, la adult este consecinta
rupturii unui tubercul, astfel nu sunt prezente semnele unei infectii active
meningita tbc diagnostic
• LCR:
proteine crescute;
• Glucoza scazuta
• Celule crescute (sute, in special mononucleare, dar o treime din pacienti prezinta la
debut un raspuns celular cu neutrofile)
• 50% au o presiune crescuta a LCR.
• Coloratia AAR este + in 8-86% din cazuri (depinde de volumul trimis si numarul de
eprubete).
• ALTELE
nivel scazut al Na sanguin, (25-92% din cazuri),
• Anomalii la imagistica cerebrala (peste 76% cazuri),
• Anomalii Rx CP (in special la copii)
• Culturi + extraneurale (urina de dimineata, spalatura gastrica, sputa, maduva
osoasa)
• Studii LCR: PCR (DNA M. Tuberculosis)
• Culturi din LCR dureaza saptamani pt a creste M Tuberculosis.
meningita tbc tratament
• Chimioterapie: isoniazida, rifampicina, pirazinamida, ocazional
streptomicina si etambutol.
• ! Resistenta la medicamente: resistenta la doua sau mai multe medicamente
de linia I.
• Mortalitate crescuta 62-92% pentru cei cu resistenta multidrog.
• Terapie pt cei cu resistenta: 18-24 luni cu 4-5 medicamente, incluzand un
medicament de linia II.
meningita tbc complicatii
- Comune:
- Hidrocefalia,
- Hiponatremia,
- Crize,
- AVC prin ingrosarea menigelui de la baza craniului
neurosifilis
treponema pallidum
-o patrime din pacienti dezv neurosifilis (cei care nu si-au tratat sifilisul primar
-10-12% din pacientii cu afectare a SNC prezinta sifilis meningo-vascular—AVC la
pacient tanar care se prezinta ca o dementa sau ca
un sindrom spinal (tabes dorsal: dureri lancinante, ataxie a membrelor)
sifilis 5 forme clinice
- neurosifilis asimptomatic(poate sa fie oricand diagnosticat)
- meningita sifilitica ( cefalee, iritatie meningeala, semne de afectare a nervilor craniei)
- sifilis meningo vascular
-neurosifilis parenchimatos ( tardiv-sifilis tertiar) sindroame
psihiatrice, tulburari de memorie, de concentrare, sau tabes dorsal: cu dureri
lancinante, mers afectat prin implicarea cordoanelor posterioare medulare
-goma sifilitica ( mase in SNC)
neurosifilis asimptomatic
-anomalii LCR fara semne de boala neurologica in prezenta evidentelor serologice.
teste
SEROLOGICE -VDRL (fals + :varsta inaintata, boli inflamatorii: LES, endocardita bacteriana)
Treponemale -detecteaza anticorpii, este + rapid dupa infectie si devine negativ ultimul, este testul cel mai sensibil
LCR- dg este bazat pe VDRL dar si numarul de celule indica activitatea bolii
