Cerebel Flashcards

1
Q

vestibulocerebelul

A

lobul flocculonodular + partea caudala a vermisului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

spinocerebel

A

vermisul anterior si posterior + regiunile paravermale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

cerebrocerebelul sau

neocerebelul

A

emisferele cerebeloase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Vestibulocerebelul (Arhicerebelul)- functie

A

Mersul, echilibrul, reflexele vestibulare,
controlul miscarilor oculare(in principal
urmarirea obiectelor in miscare)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Spinocerebelul (paleocerebelul):

A

Controlul miscarilor fine
Vermisul are un rol esential in mentinerea
posturii, locomotiei si control al miscarilor
oculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Cerebrocerebelul (neocerebelul)

A

Planificarea miscarilor, coordonare (distal,
muschi mici ai membrelor superioare), functii
non-motorii (cognitive, limbaj, emotii)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

rolurile cerebelului?

A
  1. Tonus muscular
  2. Echilibru si mers
  3. Coordonarea miscarilor voluntare
  4. Planificarea miscarilor voluntare
  5. Invatarea de pattern-uri motorii
    (imbunatatirea performantelor motorii
    prin repetitie)
  6. Coordonarea miscarilor oculare
  7. Functii non-motorii
    (memorie,limbaj,cognitie)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Sindromul de

paleocerebel

A
  1. Hipotonie
  2. Reflexe pendulare (ROT)
  3. Afectarea mersului si echilibrului
  4. Ataxia trunchiului
  5. Nistagmus + semne oculare
  6. Titubatie
  7. Vertij
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Sindromul de

neocerebel

A
  1. Dismetrie, de obicei hipermetrie(ataxie apendiculara)
  2. Tremor intentional
  3. Disartrie (scandat – monoton)
  4. A/Dis-diadocokinezie
  5. Asinergie
  6. Afectarea miscarilor fine (ex scris cu litere mari)
  7. Afectarea functiilor superioare (cognitie
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Def ATAXIE

A

pierderea controlului sau coordonarii contractiei musculare in timpul
miscarii voluntare
(ceea ce nu se datoreaza deficitului motor, al sensibilitatii sau tonusului sau
miscarilor involuntare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Prezentare clinica ataxie

A

• Miscarea este initiata lent.
• Miscarile voluntare sunt lente si neregulate (mai usor de observant la nivelul
membrelor)
• Finalul miscarii este de asemenea afectat (dismetria cu miscari de corectare
secundare, perpendiculare pe vectorul de deplasare )
Teste la patul pacientului: index-nax, calcai-genunchi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Dismetria

A

tulburare a traiectoriei sau plasarii partii corpului in
timpul miscarilor active, in directie si distanta
• Hipometria – cand membrul nu ajunge pana la tinta (undershooting)
• Hipermetria – cand membrul depaseste tinta (cel mai frecvent)
(overshooting)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Braditeleokinezia

A

= lentoare la finele miscarii inaintea atingerii

tintei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Asinergia and disinergia

A

referitoare la erorile ce tin de
secventialitatea si viteza executiei unei miscari (precizia si
fluiditatea sunt inlocuite de miscari sacadate, dezordonate)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Disdiadochokinezia

A

se refera la descompunerea miscarilor
alternative sau repetitive fine. (probe de examinare - testul
“moristii”, proba “marionetelor”

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

testul Anton-Babinski

A

Pacientul in ortosatism este rugat sa se lase pe spate ( examinatorul plasat in saptele pacientului). In mod normal odata cu aplecare pe spate, pt mentinerea centrului de greutate in interiorul bazei de sustinere, pacientul indoaie genunchi, pacientul cu afectare cerebeloasa nu face acest lucru si exista riscul sa cada( asinergie cerebeloasa)

17
Q

Def. tremor cerebelos

A

contractii musculare involuntare ritmice (ale musculaturii agoniste și
antagoniste) care determina miscarea unui segment al corpului

18
Q

Titubatia

A

tremor al capului si partii superioare a toracelui in plan antero-posterior
cu o frecventa de 3-4 Hz.

19
Q

Dizartria

A

• Definitie = tulburare de vorbire ( pronuntie ) datorata unei cauze
neurologice
• Ddx – alte cause de dizartrie
• Tipuri – 2 tipuri importante – vorbire lenta,neinteligibila si
sacadata, exploziva
• de obicei asociata leziunilor spinocerebeloase (leziune
paravermiena anterioara) – vorbire scandata*
• Prezentare clinica – incetinirea miscarilor de articulare, cresterea
variabilitatii tonului si amplitudinii, vorbire monotona si scadata
(cresterea separarii dintre silabe),imprecizie a articularii,
disprozodie (muzicalitatea vorbiriii este afectata)
• Cauze – pierderea coordonarii pronunției, fonației si respirației,
afectand ritmul si amplitudinea (ataxie respiratorie, ataxie
orofaringiana etc.)

20
Q

Nistagmus

A

• Definitie: miscari oculare involuntare rapide, repetive
• Tipuri: orizontal / vertical, orizonto-girator
• Prezentare clinica:
• *datorita importantei cerebelului in coordonarea miscarilor oculare, de regula
se asociaza mai multe semne.
• De obicei pacientii nu pot mentine privirea laterala extrema si necesita pentru
aceasta saccade rapide de corectare (numita substitutie sacadica).
- Urmarirea unei tinte este de asemenea mai lenta (cu pierderea secundara a
sacadelor de fixare)
- Cand se fixeaza o tinta, tendinta este de a o depasi (sacadele sunt mai ample
decat ar fi necesar), cu miscari pendulare secundare de corectie.
- Ochii nu mentin fixate tinta cand capul este intors datorita imposibilitatii
supresiei voluntare a reflexului vestibulo-ocular
• *) Devierea axei oculare – ochii nu sunt aliniati pe axa verticala
• *) Opsoclonus, flutter ocular – leziuni de vestibulocerebel

21
Q

Etiologia sindromelor cerebeloase instalate ACUT

A

oAVC si evenimente vasculare, encefalopatie anoxica
oToxine (metale grele,alcool,fenciclidina)
oDroguri (antiepileptice, citostatice….)
oInfectioase / Autoimmune (meningoencefalita,
cerebelita post-infectioasa)
oTraumatisme

22
Q

Etiologia sindromelor cerebeloase instalate SUBACUT

A

o Tumori (meduloblastom, astrocitom)
o Alcool si deficite nutritionale (Wernicke, deficit de vitamin E )
o Sindroame paraneoplazice (SCLC; neoplazii ginecologice,Limfom
Hodgkin / Anticorpi Anti Yo, Hu, Ri, Ma)
o Agenti infectiosi atipici (PML,vboli prionice, boala Whipple),abces
cerebelos
o Autoimune (Scleroza multipla, Sindrom Miller-Fisher, ADEM,)
o Sindroame sistemice (hipotiroidism, hpoparatiroidism, ….)

23
Q

Etiologia sindromelor cerebeloase instalare CRONICA

A

oAutozomal dominanta (Ataxia Spinocerebellar etc.)
oAutozomal recesiva (Friedreich, sindrom
ataxie-telangiectazie)
oX linkat (sindrom x fragil)
oBoli metabolice ereditare (eg. Wilson’s)
oBoli mitocondriale
oBoli neurodegenerative (Atrofia multisistemica
cerebeloasa tip MSAc, paralizie supranucleara
progresiva PSP)

24
Q

Vertij

A

iluzia senzatiei de miscare

25
Q

Amețeală

A

senzatia de lipsa de echilibru

26
Q

simptome vertij

A

•Greață (+/-emeză) – asociate de obicei formelor acute
si formelor periferice, pot fi extrem de severe.
•Instabilitate posturală – prin tractul vestibulospinal
(stimulează musculatura antigravitațională). Didactic,
considerăm că formele centrale dau o afectare mai
severă (pacientul nu se mai poate deplasa) vs. cele
periferice (deplasare posibilă, cu dificultate)
•Iluzia înclinării – există și forme extreme (ex. simt că
sunt răsturnați), reflectă de obicei afectare
utriculă/sacculă sau conex. lor dacă sunt pe verticală /
canale semicirculare pentru lateropulsie

27
Q

Sdr. vertiginos

periferic cauze

A
Vertij paroxistic benign
Nevrită vestibulară
Sindrom Ramsay Hunt (Herpes Zoster 
Otic)
Meniere
Traumatisme labirintice
Fistulă perilimfatică
Neurinom acustic
Toxice (aminoglicozide, antiepileptice,
28
Q

Sdr. vertiginos

central

A
Migrenă vestibulară
Leziuni de trunchi cerebral
AVC cerebelos
Malformații Chiari
Scleroză multiplă
Ataxie episodică tip 2
29
Q

manevra Dix-Hallpike

A

identifica un sindrom vertiginos de cauza periferica prin vertij paroxistic pozitional benign prin afectarea canalelor semiciurculare posterioare din urechea interna

30
Q

tratament vertijul
paroxistic
pozitional benign

A

• Manevre de repozitionare (ex. Manevra Epley, Barbecure Roll etc. Manevrele de
repoziționare se pot efectua doar după teste de provocare pozitive (Dix-Hallpike, head
impulse etc), atunci când există un dg de certitudine legat de canalul semicircular
afectat – altfel pot agrava simptomatologia!)
• Simptomatice (vestibuloplegice, antiemetice etc.)
• Reeducare vestibulară
• Anxiolitice

31
Q

Boala Meniere clinic

A
  • Vertij rotator recurent (atacuri scurte care se întind pe luni-ani)
  • Tinnitus
  • Scadere progresivă a acuității auditive
32
Q

Boala Meniere tratament

A
  • Antiedematos (Manitol 20% PIV, corticoterapie)
  • Scaderea secretiei de endolimfa (betahistina, diuretice)
  • Reeducare vestibulara
  • Simptomatice
  • Dieta hiposodata