Evaluarea performantei in munca Flashcards
Care sunt pasii evaluarii?
Pas 1. Stabilirea scopului evaluării performanţelor profesionale
Pas 2. Identificarea limitelor de mediu şi culturale
Pas 3. Stabilirea surselor care vor evalua performanţa profesională
Pas 4. Selectarea celor mai bune metode de evaluare a performanţelor profesionale
Pas 5 - Instruirea evaluatorilor
Pas 6 - Observarea si documentarea performantei
Pas 7 - Evaluarea performantei
Pas 8 - Comunicarea rezultatelor evaluarii angajatilor
Pas 9 - Realizarea deciziilor de personal
Pas 10 - Monitorizarea reacțiilor față de sistemul de evaluare a performanțelor profesionale
Pas 1. Stabilirea scopului evaluării performanţelor profesionale
Implică identificarea motivelor pentru care va fi realizată evaluarea performanţelor profesionale
Ghidează:
- Formatul măsurării performanţei
- Rezultatele evaluării
- Efectele evaluării asupra performanţei ulterioare
Care sunt motivele frecvente pentru evaluare?
Oferirea de instruire şi feedback angajaţilor (cel mai frecvent)
- In-the-moment feedback/ feedback zilnic (O’Connel, 2020)
Stabilirea unor creşteri salariale
- Competiție
- Percepția justiției organizaționale
- Decizii de promovare profesională
- Principiul lui Peter (promovarea angajatului înainte să atingă cel mai înalt nivel de incompetență)
- Analiza nevoilor de instruire profesională
Decizii de încetare a activităţii angajatului
Realizarea unor cercetări în interesul organizaţiei
Pas 2. Identificarea limitelor de mediu şi culturale
Implică identificarea factorilor de mediu şi culturali care pot influenţa sistemul de evaluare a performanţelor profesionale
Exemple:
Supra-încărcarea şefilor imediaţi
Diferenţe de limbă vorbită în companie şi cea utilizată în evaluarea performanţelor profesionale
Bugetul existent pentru plată pe bază de merit
Pas 3. Care sunt tipurile de surse?
Supervizor (cea mai frecventă sursă de apreciere)
Colegi de muncă (reacţii negative mai puternice la feedbackul acestora)
Subordonaţi
Clienţi angajatului/echipei
Furnizori
Distribuitori
Persoana care este subiectul evaluării (autoevaluare; auto-apreciere)
Evaluări simultane oferite de mai multe surse din:
Cadrul organizaţiei
Evaluări 360
Supervizor
Subordonat
Coleg
Exteriorul organizaţiei
Evaluări multiple (supervizor, coleg plus alte surse chiar și externe)
Constrângeri în observarea comportamentelor de muncă de către diferite surse:
Comportamente observate doar în relaţie cu anumite surse de evaluare
Implicaţie: Ce pondere ar trebui să aibă datele obţinute de la surse diferite?
Cand functioneaza aprecierile oferite de subordonati (upward feedback)?
Supervizorii sunt deschişi la comentariile angajaţilor
Aprecierile sunt făcute anonim
Aprecierile sunt utilizate pentru dezvoltare
Subordonaţii se simt competenţi în a face evaluarea performanţelor
Nu există consecinţe negative pentru aprecierile oneste
Există consecinţe pozitive pentru aprecierile oneste
Feedback multisursă şi performanţă în muncă
Efecte - meta-analiză (Smither et al., 2005)
- Subordonaţi, d = .24, Colegi, d = .12, Supervizori, d = .14
Efecte - meta-analiză (Ashworth et al., 2021)
- Colegi, d = .04, Supervizori, d = .10
Eficient când
- Feedbackul indică nevoia unei schimbări
- Persoana evaluată percepe schimbările ca fiind fezabile; este deschisă să primească feedback constructiv
- Este oferit de către un facilitator în cadrul unei sesiuni de lucru şi nu de către supervizor
!!!Nu îmbunătăţeşte semnificativ performanţa organizaţiei
Aprecieri oferite de clienţi
Informale: remarci negative şi pozitive la adresa unui angajat
Formale: reclamaţii, completarea unor fişe scurte de evaluare, secret shoppers, sondaje online, mesaje în adresa de e-mail
Auto-aprecierile
Prezintă eroarea indulgenţei sau a severităţii în culturi diferite (onestitate)?
Corelație moderată cu performanţa actuală .29
Corelație slabă cu evaluările subordonaţilor şi ale managementului
Creşte acordul cu evaluările supervizorilor dacă există standarde clare de evaluare şi informaţie privind comparaţia socială
Au efect detrimental asupra performanței, d = - .03 (Smiter et al., 2005)
Dacă sunt mai crescute decât evaluările colegilor pot genera reacţii negative ale angajaţilor și chestionarea feedbackului primit
Cum pot fi auto-aprecierile mai acurate?
Nu sunt folosite în scop administrativ (creşteri salariale şi promovări)
Angajaţii înţeleg sistemul de evaluare
Există înregistrări obiective ale performanţei la care au acces angajații şi supervizorii
Angajaţii ştiu că celelalte evaluări sunt făcute onest
Care sunt pasii in selectarea selor mai bune metode de evaluare a performantelor profesionale?
- Stabilirea criteriilor de performanţă
- Alegerea metodelor de evaluare a performanţelor profesionale
Care sunt criteriile/dimensiunile pe care se poate face evaluarea?
Competenţe
Tipuri de sarcini
Trăsături
Scopuri în muncă
Performanță contextuală
Ponderi ale dimensiunilor (ponderi mai mari pentru dimensiuni importante)
Care sunt tipurile de date care pot fi evaluate (Guion, 1965)?
Date obiective
- asociate indicatorilor de producţie obişnuiţi; productivitate în muncă: piese realizate, număr de rebuturi (calitatea și cantitatea muncii)
Date de personal
- Absenţe, întârzieri, vechime organizaţională, siguranţa muncii (respectarea regulilor de siguranţă)
Date apreciative
- aprecierea (mai ales, a şefilor/supervizorilor) privind calitatea muncii efectuate
- cele mai utilizate date în evaluarea performanţelor profesionale
Ce e cantitatea muncii?
Timp consumat pentru realizarea unui produs, serviciu
Număr de operaţii executate într-un timp dat
!Dependenţa indicatorilor de cantitate a muncii de factori externi angajatului
Ce e calitatea muncii?
Precizia muncii
Respectarea şi încadrarea în anumite normative (analiza toleranţelor/ rebuturilor)
Absenţa defectelor sau erorilor în muncă:
Număr brut de defecte (erori) ale unei piese
Procentul de defecte (erori) ale unei piese Accidente/ incidente
Eroarea = abaterea de la standard (sub/peste standard)