examen abdomen Flashcards
abdomen cu ascira
= pantece de batracian
abd marit in volum, evazat pe flancuri
- in clinostatism evezarea e din cazua acumularii declive dar si mai important, din cauza pierderii tonusul musculaturii peretelui abd
dif tumora si ascita
tumora nu evazeaza pe flancuri
asemanare - la ambele proemina ombilicul , e destins si uneori evaginat
cauze meteorism abd
ocluzia intestinaa/ileus mecanic
pareza intestinala/ ileus paralitic
aspect ocluzii joase
abd destins, simetirc si proemina anterior
daca distensia intereseaza unele anse
distensie e asimetrica
abdomen excavat
abdomen scafoid/ in luntre
- in boli consumtive (mari scaderi ponderale)
- peritonita depasita
hernie vs eventratie
hernie - iesire subcutanat org peritoneala sau grasime preperit
eventratia - iesiri subcutanate ale visc din cavitatea peritoneala in urma factorilor externi - operatii
dehiscenta/ diastaza m drept abd
indep de pe linia mediana a dreptilor cu largirea si poerderea rezistentei liniei albe in portiunea suprombiloicala
se vede cand incordeaza abd de ex ridicare din clinostatism
cicatricile cheloide
cu formare abdundenta de t conj
groase, ramificate si proeminente
vergeturi cushing
vergeturi recente
rosii violacee
dilatatii periombulicale varicoase
= cap de meduza
sindromul Cruveihier-Baumgarten
rozeolele tifice
macule roz 1-3 mm
pe flancuri
marmorare teg abd
stari de soc
alternare cionoza si palore
omfalocel
in ciroze cu ascita importanta de lunga durata
hernia ombilicala
reductibila prin palpare
se mareste cu tusea
nodulul SISTER MARY JOSEPH
nodul metastatic periombilical al unui cancer visceral
absenta miscari abd respiratorii
in peritonita nu misca nimic
tapotaj
provocarea peristaltismului prin stimulare usoara mecanica
palpare aorta abd
str tubulara pulsarila
paramedian stg
supraombilical
hipotonia peretelui abd
flasc, faratonul elastic
* varstinic, dupa sarcina
* la persoanele cu ascita chiar si la acumulari mici
rezistenta la palpare
- org parenchimatos sau o formatiune ferma
- tonus parietal crescut intr o peritonita
- ascita voluminoasa rapid formata, sub presiune
semnul Blumberg
sensibilitate la decompresie in peritonita
- precoce in iritatia peritoneala sau unoeir la palparea unei anse destinse
abdomen de lemn
peritonita
- in ascita nu se constanta aparearea musculara, ci rezistnta si semnul Blumberg
impastarea
palpareperete cu material pastos
se lasa deformat
!!! EDEM PERETE IN INFLMATII PARIETALE
rezistenta pastoasa
rezistenta la palpare+ impastare
!!! DIVERTICULITA SIGMOIDIANA
iritatie peritoneala+edem de perete supraiacent
palpare linie alba supraombilicale
1 cm paramedian
hernii ale liniei alba sau mic hernieri de grasime preperit prin orif de emergenta ale nervilor ic
= mici nodozitati f dureroase
- diag durere epigastrica atipica, rebela
palpare hernie inghinala oblica
- deget transcortal de-a lungul funiculului spermatic in orif canalului inghinal
- se apreciaza dimensiune si daca exista sac herniar in canal
palpare hernie inghinala oblica
- deget transcortal de-a lungul funiculului spermatic in orif canalului inghinal
- se apreciaza dimensiune si daca exista sac herniar in canal
palpare hernie femurala
sub lig inghinal
intern de pachetul vasculonervos
manevra iritatia peitoneala
se roaga bolnavul sa tuseasca
se localizaeaza punctele de durere
- apoo se face percutie usoara cu 1/2 dg
hc drept identificare la percutie usoara
ficat de staza
punctul xifoidian
afectare cardia
punctul epogastric
unire 1/3 sup cu 1/3 mediale a linie xifoombilicale
ULCER GASTRODUODENAL
punctul solar
1.3 medie cu 1/3 caudala a l xifoombilicale
1. ulcer
2. apendicita
3. ptoza viscerala
4. lez pancreatice
punctul cistic
interstectia liniei ce unestepliul axilar ant cu ombilicul si cu rebordul costal
1. duere la palpare directa sau doar in insp profund
2. af colcistice - semnul luoi Murphy
zona dureroasa pancreaticocolcisticoduodenala
in unghiul formar intre linia mediana si cea de la pct cistic
- afcetiune P, colcist, duoden
punctele apendiculare
- MacBurney - 1/3 inf cu 2/3 sup a liniei ce uneste spina iloaca a-sup cu ombilicul
- sensibil in apendicita - manevra Rovsing - ridicare mn inf drept cu ct psoas care acc durere in pct apemdicular
puncte ureterale
- in colica ureterala
- se dipun pe traiectul ureteral,
1. in spate fiind pct costovertebral si costomuscular -> unde coasta 12 intersecteaza linia paravertebrala si masa musc lombara
2. punctul subcostal - inters linie axilara medie cu rebordul costal
3. pct ureteral superior Bazy - oriz prin ombilic intersecteaza linia medioclaviculara
4. pct ureteral inferior - linia bispinoasa intersecteaza verticala prin spina pubelui
palpare tehnica acrosajului - agatarii
- medic la cap bolnav
- degete flectate sunt agatate de rebordul costal dr
- bolnavul respira adanc
- marginea antero-inf se simte cand coboara in inspir
diametru prehepatic
distanra intre marginea sup a matitatii si marginea inferioara a ficatului pe linian medicolaviculara!!
n - 7-12 cm
diametru cardiohepatic
distanta de la unghiul cardiohepatic pana la cel mai propiat pct al marginii anterioare
n - 6-8cm
diam lob stg imprecisa
pe linia mediosternala
- pct sup e in mat cardiohepatica dar e dedus prelungind pana la linia mediana limita marginii superioare a mat hepatice
4-8cm
dim mai mici cauze
atrofie hepatica
emfizem pulomar!!
da hipersonoritatea pulmonara si nu se det corect marginea sup
dist marg inf si rebord costal pe linie medioclaviculara
normal e max 1 cm
!! relativitatea apare la emfizematosi sau in ptoza viscerala
- org o sa apaea fals marit - de fpat e coborat prin ptoza sau aplatizarea diafragm
ficat micsorat
unele forme ciroza
ficat moderat marit
hepatita acuta/cronica
incarcare grasa
ficat variabil marit
IC
unele ciroze hepaice
tumori hepatice
margine hepatica rotunjita
hepatita acuta/cronica
- hepatomegalia de staza din IC
margine taioasa
ciroza hepatica
consistenta ficat crescuta
hepatita cronica
incarcare grasa
consistent ficat mult crescuta
ciroza
cancer hepatic
cosistenta ficat f putin crescuta
IC
hepatita acuta
- e descris ca moale
suprafat ficat neteza
hepatita cronica
ficat gras si de sraza
ficat mai fin sau grosolan nodulara
ciroza
sifilis ficat
legat de sfori
cu nodozitati separate de santuri
cancer hepatic primitiv sau metastatic
formatiuni nodulare dure
palpare hepatica durere
- nedureroasa - ciroza si hepatita cronica
- usor dureriasa - hepatita acuta
- dureroasa - ficat de staza
- d sau ned in tumori
palpare vezicula biliara in colecistit acuta
- formatiune rotunjita
- diam de cativa cm
- in incizura coresc a marginii inferioare a ficatului
- f dureroasa
semnul Courvoisier Terrier
- obstructie coledociana neinflamatorie - cancer cap de P
- formatiune oale, rotunjita, indolora
formatiune dura, rotunda, subhepatica
vezicula calcificata
calcul mare vezica;
palpare splina
- decubit lat drept
- mb inf dr in extensie + cel stg i semiflexie
- brat drept flectat, sub cap
clasidicare splenomegalii
gr I - splina nu depaseste rebordul costal, e palpabila la rebord
gr II - intre rebors si 1/2 distantei de la rebord la ombilic
gr III - intre pct limita gr ii si ombilic
gr IV - depaseste ombilicul
splenomegalie
- f superficiala bn delimitate in p inf a hc stg si flanc
- marginea ant are ma multe incizuri - margine CRENELATA
- dif de tumori
splenomegalia si resp
e deplasata in inspiratie in jos si psre anterior
splenomegalie moale
stari septice
endocardita
gr I-II
bot de manz
splenomegalie cu o consistenta mai ferma
de staza
cu cat e mai veche staza cu atat e mai ferma
splenomegalii boli de sistem
ferme
de dimvariate cu boala
palpare rinichi metodsa
identificare R in lomba prin compresie A-P
Metoda Guyon
- bolnav in decubit dorsal
- mana in lomba cealalta in flanc anterior adica
- mana din lombar nu trb sa depaseasca cu vf degetelor marginea masei musc paravertebrale lombare
- RINICHIUL - f ferma, coboara in inspiratie!!
Metoda Glenard
- decubit lateral cu lomba in sus
- pt pers hiperponderale
Metoda Israel
unimanual
rinchi intre police ant si dg 2-5 posterior
- doar la pers normo sau subponderale
met Guyon si Israel
si cu bolnavul in ortostatism
- accentuare o eventuala ptoza renala
se duce masa viscerala in jos si e mai usor
rinichi palpabil cauze
ptotic
ectopic
megalic
Rinichi ptotic
- R deplasat in jos din loja renala care nu e inchisa inf
- scadere presiune presa abd - la femei multipare
- prin palpare poate fi impins in loja lombara
Ptoza renala e mai evidenta
in ortostatism sau dupa tuse
- infectie urinara prin staza pt ca are caile cudate
rinichi ectopic
s a oprit in timpul migratiei spre loja renala
- pedicul vascular si urinar scurt
- putin mobil la palpare
putin mobil cu pozitia si respiratia
nefromegalie unilaterala
chist renal izolat
tumora benigna/maligna
hidronefroza
pionefroza unilaterala
nefromegalie bilaterala
rinichi polichistici
sau daca alea de mai sus sunt in ambii
palpare normala
CS tubular subtire fosa iliaca stg
Cec si CA - str moi, fosa iliaca dr
palpare patologica CS si CD terminal
ca o coarda = coarda colica
coarda ferma, dureroasa, in flanc si fosa iliaca stg
coarda colica cauze
boli inflamatorii cronice - dezenterie bacteriana
palpare anse destinse
obstacol intestinal
miscari peristaltice
coproliti palpare
in fosa iliaca stg
foramtiuni ferme formte din fecale
palpare vezica urinara
retentoe de urina
- convexa superior
- duereoasa
- suprapubian
- rat ajunge deasupra ombilicului
uter gravid
palpare suprapubian
dupa sapt 12
aj la ombilic in luna a5 a
si in epogastru in luna a 8a
uter fibromatos
palpat suprapubian
uneori asimetric
palpare AO ABD
supraombilical
paramedian stg
cilindrica
1-2 cm diam
pulsatila si expansiva
nu e patologoca daca se vede
aorta ectaziata sau anevrism abs
diam de peste 3 cm
traiect sinuos
depasesc spre dreapta linai mediana
pastrare caracter pulsatil si expasiv
peste 5 c,m e risc crescut de rupere
dd formatiune parietala sau intraabdominala
rugam bolnavul sa ct musculatura abd ridicand capul si umerii de pe perna
cea parietala - ramane sau devine mai bn palpabila
cea abd - nu e mai palpeaza
dd formatiune intraperitoneala sau retroperitoneala
pb diagnostoca a tumorilor de flanc
metodele contactului lombar/ balotajului
metodele contacului lombar si balotajului
- pornind de la Guyon
prindem fata spate formatiunea
impingem dinspre ant spre posterior
daca simtim miscarile => f retroperitoneala pt ca are contact cu lomba
f intraperitoneala are o oarecare mobilitate lateral si nu ua ct cu lomba
!!!! daca facem invers, dinspre post spre anterior => formatiunea are balotaj si este RETROPERIT
cele intraperitoneala nu baloteaza
exceptie la balotaj si manevra de conact
daca tumora intraperitoneala este uriasa atunci o sa fie simtita si lombar si la balotaj ot ca mobilitatea ei laterala este limitata
dif org parenchimatos de tumora
FICAT
- contur margine anterioara
- mobilitate respiratorie cranio-caudala
dif org parenchimatos de tumora
SPLINA
- marigine crenelata
- caracter superficial in lomba
- miscare oblica cranio-caudal si antero-post cu respiratia
dif org parenchimatos de tumora
RINICHI
sit profunda cu ct lombar si balotaj
- miscare cranio-caudala cu resp
dif org parenchimatos de tumora
vezica urinara si uter marit
contur convex superior
suprapubian simetric
palpare in hc si flanc drept
- ficat megalic / ptozat
- vezicula biliara
- formatiuni tumorale dependente de unghiul hepatic al colonului
- CA
- RD
- tumori retroperitoneale
palpare epigastru
lob stang hepatic modificat
formatiuni tumorale depndente de CT sau de stomac, ff rar de pancreas
palpare hipocondru si flanc stang
splina megalica
tumori legate de colon desc
RS
tumori retroperitoneale
fose iliace si hipogastru
tumori genitale la femeie si cele dep de CS - in fosa iliaca stg - sau cec si apendice - fosa iliaca dr
reg ombilicala
formatiuni dep de is, epiploo, mezenter
mare mobilitate ce formatiuni
form intesinale si epiploice
formatiunile invecinate direct cu aorta
sunt pulsatile si se transmit pulsatiile
DAr spre deosebire de ectaziile aortice, nu sunt expanibile
tumori maligne
- dure
- prost delimitate
- mai putin mobile
tumori inflamatorii
- moi
- usor fluctunte
- putin mobile
- dureroase
tumori chistice
- bn delimitate
- rotunjite
- uneori fluctuente
tumori benigne
- pline
- bn del
- nedureroase
- ferme
- neaderente
- de regula mobile
semnul valului
pt ascita
mana in flancuri
alte median
daca se simt socurile in mana opusa are ascita
semnul sloiului de gheata
palpare ficat si splina in prezenta ascitei
- socuri antero-poersteriole in dreoturi org resoectiv
- org e impins in lichidul de ascita si revine la suprafata lovind degetele
- utila in ascitele mai voluminoase dae nu sun=b tensiune pt ca atunci nu se poat palpa bn organele
clapotajul gastric
- staza gastrica => evidentiere stenoza pilorica
la bolnav nemancat de 12 h se aplica lovituri mici cu vf degetelor in zona epoastrica sau ombilicala - daca se produc zg hidroaerice -> staza gastrica
dg clinic stenoza pilorca - nu s a evacuat stomacul sau s a evacuat f lent
descriere tumori
- localizare
- forma
- dimesniuni
- delimtare
- mobilitate cu resp si la palpare
- consistenta
- sesibiliatte spontana si la palpare
percutie normala radiar din ombilic
ombilicul e sonor
ascita matitate
matitate decliva
cu marginea superioara concava in sus
distanta in cm intre limita matitatii ascitei si ombilic pe linia mediana
!!! in decubit lateral se percuta - sonor flanc superior su mat decliv
ascite cu volum mic de lichid
da matitate doar pe flancuri
ascite ff mici
bolnav in ortostatism
se aduna suprapubian lichidul!!
rar la revarsate minime
poz genupectorala
acumulat periombilical
dd glob vezical sau tumora pelvina cu ascita
gl vez sau tumora da la percutie o matitate decliva, suprapubiana
margine convexa sup
lasa de obicei flancurile sonore
formatiuni abd pline sau cu gaze
mate respectiv timpanice
timpanism localizat
acumulare de gaze subiacent zonei percutate
timpanism difuz abd
meteroism abd
crestere gaze interstinale
- pareza intestinala
- crestere procese fermatatie
peritonita tbc cronica percutare
zone alternative de mat si sonoritate
sindrom Chelaiditis
interpozitie colon intre ficat si perete
nu se poate percuta ficatul
percutie ficat
marg sup pana in ic 5
marg inf - percutie superficiala daca face profund dam de colon si se aude sonor
percutie splina
- decubit lateral stg
- mb inf dr in ecxtensie si stg in semiflexie
- mb superios stg deaspura capului
- se face de sus in jos pe linia axialara posterioara medie si inferioara
- de jos in sus pe ac linii
matitate splina
ovalara
ax lung paralel cu cel costal
!!! daca atinge linia medioaxilara -> pote fi splenomegalie
focar prefecra de auscultatie
subombilical drept
N - garguimente - zg hidroaerice izolate, 5-30 pe min
zg hudroaerice acc in int si frecventa
- sindroame diareice
zg int si frecvente cu o nuanta metalica
sd obstructive int cu ansa de lupta
exista hiperkinezia anselor destinse
situare proximal de obstructie care imping continutul
zg in pareze intestinale
si peritonita
abolite
auscultatia face diferenta intre
ileusul mecanic si cel dinamic
frecatura peritoneala
infarct splenic
mai rar in cel hepatic
abcese ale S sau F
=> frecaturi in zona de proiectie a leziunilor
frecatura peritoneala caractere
- depundere peritoneala de fibrina
- caracter stetacustic similar frecaturii pleurale
- ritmate de respiratie - datot=rita miscarior iimpirimate de diafrag ficatului is splinei
- !! se aud in zone extrapleurale, pe proiectia org respective
suflurile vasculare
ARTERIALE
- comp sistolica evidenta
- caracter ejectional
- deseori si o comp diastolica ce depaseste prin durata z2 cardiac
cand trbb cautate si auscultate suflurile vasculare
- hipertenivi , sufluri de stenoza AR
- la femeia tanara: displazie fibromusculara arteriala
- la varstnici : stenoza ateroscleoritca - arterele mezenterice, stenoza cu risc de ischemie mz
- aorta abd, stenoze/ dilatatii anevrismale
- tumori maligne hepatice primare - suflu sistolic pe tumora, curgere turbulente pe vasele de neoformatie
- epigastru si hc dr - suflu venos-> colaterale portocave - ciroza hepatica
ausucltatie AR la HTA
- anterior in epigastru, paramedian
- la 1/2 liniei xifoombilicale
artere mezenterice ausucltate
paramedian stang
aorta abdominala auscultatie
- la bifurcatia aortei
- pe iliace
50-90% din stenozele din lumen dau sufluri - cele mai largi nu dau turbulenta iar cele mai stranse au debit prea mic pt a produce sufluri
suflu venos epigasteic si hc dr
- frecventa joasa
- continuu
- circulatie abundenta porto cava
tuseu rectal
- decubit lateral stg
- vf index cu manusa si vaselina
- se screama - relaxare sfincter- bagam spre ombilic!!
- palpare toti peretii - la barbat pe peretele ant - prostata (3cm diam, moale, neteda, 2 lobi sep de un sant median)
- la femei se palpeaza ant colul uterin si eventual uterul retroversat
- deaspura prostatei si a colul - fundul de sac peritoneal - atent palpat de noduli etc
chist pilonidal
- traiect fistuos de adancime variabila
- congenital
- orif extern median uneori cu halou eritematos
- e asimptomatica dar se poateinfecta si abceda
fisura anala
- discontinuitate liniara long a teg canalului anal
- dureroasa
- spasm al sfincterului anal
- daca se afla si rin alte parti -> bolaa cronica inflamatorie coexistenta?
fisura anorectala
traseu inflamator
- un capat in canaul anal sau rect
- altul pe teg perianale
- e urmarea unui abces
hemoroizii externi
dilatatii varicoase ale venelor hemoroidale
- originr in canalul anal
- tumorete reductibile violacee
- in caz de tromboza devin f dureroase
hemoroizii interni
- dilatatii pt venos intrarectal
- deasupra liniei pectinee
- prolabare prin orif anal ca form rosietice, umede, uneori sangerande la defectactie
tonus crescut sf anal
spastic in iritatii locale
la tuseu rectal pe mucoasa - polipi benigni
formatiuni moi, pediculate sau sesile
la tuseu rectal firm indurate, ferme si nordulare
neoplazie rectala
adeom benign de prostata
marita in volum
cosistenta elastica, uniforma
cancer prostatic
suprafta cu nodul indurati
prostatita acuta
marite in vol
moale
dureroasa
calda
peritonita la tuseu rectal
sensibiliktate sac DOUGLAS
metastaze peritoneale
nodozitate dura
in fundul de sac Douglas
inspectie inghi
leziuni primare sau legate de o patologie gg subiacenta
palpare inghi
- pulsatii artera femurala - in obst vasc sunt dim/ abs
- dilatatii/ cordon flebitis safen
- gg inghinali
sindrom adenomegalic + adenopatie
dg de boala generalizata
palpare hernie femurala
sub lig inghinal
- intern de pachetul vascular
- acc de tuse