Curs 6 EMG Flashcards
Electromiografie
= studiul activitatii electrice a muschiului
detectia si evaluarea patologiei UM:
neuronal: pericarion, axon (radacina, plex, nerv)
sinapsa neuro-musculara
muschi
culegerea potentialului bioelectric -> amplificat, inregistrat, analizat
Tehnica EMG
Electrozi:
-ac concentric – tub exterior de otel (ac) cu fir interior de argint/ otel/ platina izolat pana la varf -> diferenta de potential ( C)
-ac monopolar – ac plin de otel izolat cu exceptia varfului (A); R – electrod de suprafata/ ac subcutanat (D)
-impamantare: suprafata, pe segmentul examinat
Amplificator:
2/20 Hz – 10 kHz (semnalele din spectru amplificate uniform)
zgomote interferate: retea, amplificator, radio, miscari, montaj -> filtre
V: 10 ms/cm (repaos) – 50-100ms/cm (contractie)
A: 50-100V/cm (repaos) – 0,2-0,5mV/cm (contractie)
Insertia electrodului in muschiul examinat
fct de examinarea clinica
insertie in muschiul relaxat
evaluare in repaos si contractie gradata
Precautii:
ac de unica folosinta (HIV, hepatita)
manusi
hematom local (coagulopatii)
Obiectivele examinarii
Activitatea insertionala
Activitatea de repaos
Analiza PUM
Recrutarea
ELECTROMIOGRAFIE
Activitatea spontana
Este activitatea inregistrata de un electrod ac intr-un muschi in repaus;
Se poate inregistra constant sau poate fi declansata de miscarea acului;
Poate fi :- normala
-patologica;
Activitatea electrica a muschiului normal = activitatea spontana normala
(Activitatea de repaos)
Activitatea de insertie a acului
Potentialele de placa (potentiale miniaturale de placa)
Potentialele bifazice
Potentialul de insertie a acului (Activitatea de insertie)
Datorita stimularii mecanice a muschiului
=activitate brusca, de scurta durata alcatuita din potentiale de actiune cu amplit si durata medie,
mai mici decat ale potentialelor de actiune, dar mai mari decat cele ale pot de fibrilatie;
Durata < de 100 ms.
Potentiale miniaturale de placa
= zgomot de placa
- se inregistreaza in apropierea jonctiunii neuromusculare .
- monofazice, negative, neregulate ca frecventa, pattern dens de aparitie, nu pot fi individualizate .
- Amplitudinea : 10-50 microV
- Durata 0,5-1 ms.
Potentialele bifazice
=Pot de act ale fibrelor musculare postsinaptice declansate de stimularea mecanica a fibrelor presinaptice de catre ac
Se insotesc de durere.
varfuri de scurta durata , apar neregulat in portiuni limitate din muschi
au faza initiala negativa ≠ potentialele de fibrilatie - prima deflexiune pozitiva
A: 100-300 microV
Durata 2-4 ms
Frecventa inalta de descarcare : 50-100 hz
PUM
= suma potentialelor fibrelor musculare componente ale 1 UM ce se afla in perimetrul de culegere al electrodului
bifazic / trifazic / polifazic (12%) (unda negativa = sub electrod);
Parametrii PUM
nr de faze = nr de treceri ale liniei izoelectrice + 1
durata = 2 –15 ms (I – ultima deflexiune)
amplitudine = 0,2 – 3 mV (vf – vf); prop cu distanta dintre ac si fibre, nr fb si cu frecventa de recrutare, mai putin cu dispersia temporala a fb
timp de activare (rise time) = timpul de la debutul la vf undei negative: estimeaza distanta dintre ac si fb active (0,2 ms)
aria undei negative = nr + diametrul fb din vecinatatea ac + dispersia temporala a potentialelor lor
Creşterea forţei de contracţie
Prin: Creşterea frecvenţei de contracţie de la 8 Hz la 30 Hz (tetanizare) prin creşterea frecvenţei de descărcare a PA axonale (per refractară mai mică, latenţă mai scurtă) Recrutarea noi UM de la nivelul nucleului motor din MS în ordinea crescătoare a taliei gradare liniară prin activarea asincronă a diferitelor UM
In contractie
Recrutarea = contractia musculara gradata
- activarea: la frecventa scazuta
- recrutarea = sumare temporala si spatiala: la o frecventa de 5 – 20 PUM/s intra o noua UM, in medie la o frecventa de 20 pot/s = 4 UM (la 5 pot – 1 UM) -> interferenta
Activitatea electrica patologica a muschiului
Potentialul de insertie:
scazut / absent:
acul nu este situat in muschi
boli metabolice: paralizie periodica hipoK
stadii avansate atf musc
muschi necrotic
prelungit – fibrilatii + unde pozitive:
in muschi sanatosi: musculatura gambiera si tenara
muschi denervat
unele miopatii : polimiozita, miotonii/distrofii miotonice
in unele neuropatii : de regula dupa ce apar potentialele de fibrilatie
neregulat ca frecventa si durata / salva miotonica
Activitatea de repaus= activitatea spontana patologica
1 Potentiale de fibrilatie 2 unde ascutite pozitive 3 descarcari miotonice 4 descarcari repetitive complexe 5 fasciculatii 6 miokimia 7 neuromiotonia.Activitate patologica de repaos Generata de muschi Pot fibrilatie unde pozitive ascutite Descarcari miotonice Descarcari de complexe repetitive fasciculatii Generata de nerv Descarcari miokimice Crampe Descarcari neuromiotonice Tremor Fasciculatii
Potentialele de fibrilatie
= potential spontan de fibra musculara:
-potential de actiune al unei singure fibre musculare
ritmic = fibra denervata
% aritmic = depolarizare a fb musculare
A = 20 – 300 V
D: < 5 ms
Frecventa: 2-20 Hz
Bi/trifazica, cu unda initiala pozitiva
Apar in:
Denervare (lez neurogena): la 3-5 saptamani dupa o leziune neuropatica acuta, persista luni – ani: mari, polifazice
Denervare “functionala” (lez miogena): polimiozita, miozita cu incluzii, distrofii musculare, botulism, trichineloza, traumatisme, miopatii metabolice: mici, bifazice
Inhibate de steroizi, citostatice, ischemie
• Varf scurt bifazic sau trifazic, initial pozitiv ( amplit 30-300 microV ) durata sub 5 ms .
• Frecventa de descarcare este regulata,
• in procent mic-neregulata
• Variaza intre 1-50 Hz.
• Foarte caracteristic este zgomotul produs de acest potential –repetitiv, scurt , cu tonalitate inalta, comparat cu zgmotul produs de stropi de ploaie care cad pe un acoperis de tabla.
• Potentialele de fibrilatie sunt caracteristice pentru denervare.
• Exprima activarea fibrei musculare de catre acetilcolina din mediul extracelular.
• Dupa intreruperea legaturii dintre nerv si muschi sunt necesare intre 2-4 saptamani ( functie de distanta dintre lez de nerv si muschi) pana se detecteaza pot de fibrilatie.
Pot de fibrilatie apar :
• -in leziunile neurogene active ,
-lez miogene,
- dupa traumatisme musculare.
- rar in muschii sanatosi ( I fib la 20 de insertii )
-dupa lez de SNC ( AVC )
• In lez musculare , lezarea fibrei musculare duce la aparitia unui fragment de fibra care include jonctiunea n-m, pastrand continuitatea cu axonul respectiv , celelalte fb musculare ramanad practic izolate , fara inervatie-echivaleaza cu o denervare functionala.
Efectele denervarii asupra fibrei musculare :
• scade potentialul de repaus al fb musculare;
• se dezvolta noi canale de Na+ dupa denervare;
• creste conductanta la Na+.
• creste sensibilitatea la acetilcolina de aproximativ 100 ori;
Medicamentele citostatice si steroizii suprima fibrilatiile;
Acelasi efect il au alfa-bungarotoxina si ischemia;
Sunt implicati receptorii de acetilcolina.
• In leziunile neurogene , potentialele de fibrilatie au A mari si configuartie mai complexa ( grupuri de fb musculare cvasinormale , private de inervatie care sunt sensibile la acetilcolina);
• in lez miogene, fib au A redusa, durata scurta si sunt bifazice. ( fb musculare sunt fragmentate ).
Undele pozitive ascutite (psw)
Apar impreuna cu potentialele de fibrilatie in denervari si miopatii
A: 20 – 300 V
D: > 10 ms
Frecventa: 2 – 100 Hz
Unda ascutita pozitiva -> unda negativa cu revenire lenta
Mai lenta si cu tonalitate mai joasa decat Fib
iau nastere tot la nivelul fibrelor musculare, au aceeasi semnificatie clinica;
prezinta o deflexiune initiala pozitiva, abrupta , urmata de o faza negativa mai lunga ;
Se descarca repetitiv , cu un ritm regulat ( uneori neregulat );
Frecventa de descarcare este intre 5-50 Hz ( variatii maxime 2-100 hz ).
Zgomotul; are o tonalitate mai joasa decat a fib; amplit e asemanatoare iar durata este mai mare 10-100 ms .
