Protezarea fixa. Puntile dentare cementate pe abutmente naturale

Question 1

Cum se clasifica puntile dentare fixe?

Answer 1

• Puntea fixa clasica (tip fixed-fixed):
  
  • Conectori rigizi
• Punte de tip fixed-movable:
  
  • Conector distal rigid si stress-breaker mezial
• Punte fixa de tip cantilever
• Spring cantilever bridge:
  
  • Nu se utilizeaza actual

Question 2

Care sunt componentele de baza ale unei punti fixe clasice?

Answer 2

Question 3

Cum pot fi clasificate retainerele puntilor dentare fixe?

Answer 3

• Retainere invazive (punti cementate):
  
  • Partiale (intracoronare): retainere minore
  • Complete (extracoronare): retainere majore
• Retainere minim invazive (punti adezive):
  
  • Aripi metalice
  • Aripi de FRCR

Question 4

Care sunt diferentele de baza dintre retainerele intracoronare si exracoronare complete intr-o punte fixa?

Answer 4

• Cele intracoronare (inlay) predispun la fractura
• Cele circumferentiale (coroanele complete) cuprind tot dintele

Question 5

Care sunt tipurile de retainere partiale intr-o punte fixa?

Answer 5

Servesc drept si ca restaurari indirecte unidentare:

• Inlay:
  
  • Restaureaza lipsa interna
  • Nu se extinde pe pantele interne cuspidiene
• Onlay:
  
  • Restaureaza lipsa interna
  • Se extinde pe pantele interne
  • Nu acopera virfurile cuspidiene
• Overlay:
  
  • Acopera virfurile a unui sau mai multor cuspizi
• Pinlay:
  
  • Incrustatie ce foloseste pinuri
• Coroane partiale (se extinde pe fetele verticale externe):
  
  • Coroane 3/4
  • Coroane 7/8

Question 6

Care este rationamentul utilizarii retainerelor partiale intr-o punte fixa?

Answer 6

• Prezervarea tesuturilor
• Prezervarea esteticii bucale
• Inlayurile adezionate posibil servesc ca alternativa coroanelor:
  
  • Se necesita mai multe studii in domeniu
• ​Din 70s nu se folosesc atit de larg

Question 7

Care sunt recomandarile de baza in planificarea puntilor fixe cu retainere partiale?

Answer 7

• In general nu se recomanda utilizarea lor fara:
  
  • Acoperirea tuturor cuspizilor de catre retainer
  • Sau utilizarea unui conector non-rigid daca retainerul:
    
    • Nu va acoperi intreaga suprafata ocluzala
• ​​Deoarece combinatia Retainer partial + conector rigid:
  
  • ​Va permite adincirea apicala variabila a fetei ocluzale formate din dinte + retainer cu esecul cementului
• ​Un conector non-rigid va face dezjunctie si va permite ca fata ocluzala sa se adinceasca integral si concomitent

Question 8

Cind se recomanda utilizarea retainerelor circumferentiale in puntile fixe?

Answer 8

• Dinte cu pierdere coronara importanta
• Dinte cu post and core
• Dinte cu fisuri/fracturi detectate

Question 9

Care sunt fortele ce actioneaza in functie si parafunctie asupra puntilor fixe?

Answer 9

Question 10

Care aspecte ale biomecanicii puntilor fixe sunt de baza (importanta clinica maxima)?

Answer 10

• Flexiunea Infero-Superioara a puntii dentare:
  
  • Depinde de lungimea si inaltimea OG a bresei
• Riscul torquing-ului framework-ului (shear stress):
  
  • Des intilnit in puntile fixe cu pier abutmenti

Question 11

Care forte si vectori ai acestora sunt considerati maxim destructivi asupra framework-ului puntilor fixe?

Answer 11

Fortele combinate (torquing) duc la shear stress

Question 12

Cite ponticuri adiacente se recomanda intr-o punte fixa?

Answer 12

• Nu mai mult de 2 ponticuri adiacente cu mici exceptii
• Un pontic in general are dimensiunea MD de 8-10mm

Question 13

Cum influienteaza lungimea ponticurilor adiacente (lungimea bresei) comportamentul biomecanic al puntii fixe?

Answer 13

Flexiunea Supero-Inferioara a puntii creste la puterea 3 odata cu cresterea lungimii bresei

Question 14

Cum influienteaza inaltimea ponticurilor (distanta ocluzo-gingivala) comportamentul biomecanic al puntii fixe?

Answer 14

Flexiunea Supero-Inferioara a puntii creste la puterea 3 odata cu micsorarea inaltimii ocluzo-gingivale ale ponticurilor puntii dentare

Question 15

Care sunt problemele derivate din flexiunea infero-superioara a puntii fixe?

Answer 15

• Torque pe abutmentii adiacenti si risc de decementare de pe abutmentii auxiliari (non-adiacenti)
• Risc pentru conectori (ruperea lor)

Question 16

Care sunt optiunile de baza in contracararea problemelor derivate in urma flexiunii infero-superioara a puntilor lungi?

Answer 16

• Utilizarea puntilor scurte sau compensarea celor lungi cu:
  
  • Marirea inaltimii OG ale puntii
  • Utilizarea metalelor rigide (Cr-Ni)
• Abutmentii adiacenti (secundari) si opusi trebuie sa:
  
  • Aiba PLA, retentie/rezistenta si ratie radacina:coroana:
    
    • Echivalente/comparabile
    • i.e. un canin si IL ca abut. adiacenti:
      
      • Nu sunt adecvati, canin si PM1 da!
• ​​Marirea rezistentei MD ale retainerelor:
  
  • Santuri localizate oral sau vestibular

Question 17

Cind riscul torquing-ului frameworkului (shear stress) este eminent in cadrul unei punti fixe?

Answer 17

Incadrarea mai multor abutmenti ce au directii de miscare in diferite directii:

• Prezenta pier abutmentilor:
  
  • ​Posteriorii se misca mai mult VO
  • Anteriorii se misca mai mult AP
• Prezenta abutmentelor malalineati

Question 18

Ce inseamna pier abutment?

Answer 18

Abutmentul invecinat de ponticuri in ambele directii in cadrul unei punti fixe suportate bilateral

• i.e. Abutment intre abutmentii periferici

Question 19

Cum poate fi solutionata problema torquing-ului (shear stress) al framework-ului puntilor dentare fixe?

Answer 19

Utilizarea stressbreakerelor

Question 20

Ce inseamna stressbreaker?

Answer 20

Este un conector non-rigid care are rolul de:

• A transmite fortele verticale si orizontale la abutment:
  
  • Dar nu si cele de torquing

Question 21

Conectorii non-rigizi practic mereu au rol de stress-breakeri

Answer 21

Fals!

Se utilizeaza cu diferite scopuri

Question 22

Cind se indica utilizarea conectorilor non-rigizi in puntile fixe?

Answer 22

• ​Conservarea tesutului unui abutment sanatos sau care nu necesita coroana:
  
  • i.e. necesita o incrustatie in care se face matricea pentru conector
  • Tipic in absenta unui PM sau incisiv lateral:
    
    • Edentatie nu mai mare de 8mm
• Ca stress-breaker (eliminarea torquingului):
  
  • Prezenta abutmentilor de tip pier sau dinti malalineati
• ​Paralelizarea prepararii pentru puntea fixa:
  
  • ​Molari mandibulari inclinati mezial

Question 23

Care sunt limitele (cind se contraindica) utilizarea conectorilor non-rigizi?

Answer 23

• Nu poate fi utilizat in mai mult de un pontic
• In dintii cu mobilitate marita nu trebuieste utilizat:
  
  • i.e. In protezele parodontale
• Daca retainerul cu conector rigid nu e opus de:
  
  • Dinti naturali sau punte fixa
  • Acestia pot supraerupe datorita conectorului non-rigid

Question 24

De ce nu se recomanda utilizarea conectorilor non-rigizi in puntile parodontale sau in abutmentii cu mobilitate marita?

Answer 24

Dintii cu mobilitate marita sau in cadrul puntilor parodontale abutmentii au nevoie de splinting si impartirea omogena a fortelor ocluzale, fapt ce e posibil cu conectori rigizi

Question 25

Care este localizarea tipica a stressbreakerelor in puntile fixe cu pier abutmenti?

Answer 25

* Dintii bucali la muscare tind sa se miste mezial: * Astfel pentru a aseza ponticul si a transmite fortele verticale: * Matricea pe fata distala a pier abutmentului * Patricea pe fata meziala a ponticului distal

Question 26

Care factori anatomici radiculari influienteaza capacitatea abutmentilor de a rezista fortelor ocluzale in cadrul FDP?

Answer 26

Question 27

Ce inseamna forma de rezistenta si de retentie a prepararii sub proteza fixa a abutmentelor?

Answer 27

**_Retentie:_** aspecte ale prepararii ce se opun dislocarii verticale **_Rezistenta:_** aspecte ale prepararii ce se opun dislocarii orizontale

Question 28

Abutmentii naturali preparati pentru punti fixe si coroane unitare au aceeasi 'necesitate' pentru rezistenta (nu difera prepararea lor)

Answer 28

***_Fals!_*** * Cor. unitare tind sa basculeze orizontal/oblic in directie VO: * Au 'necesitate' de rezistenta VO a prepararii * Se fac santuri auxiliare M si D * Puntile tind sa basculeze orizontal/oblic in directie MD: * Au 'necesitate' de rezistenta MD a prepararii * Se fac santuri auxiliare V si O

Question 29

Care aspecte ale abutmentelor influienteaza drastic capacitatea acestora de a stabiliza si retentiona o coroana/retainer fix?

Answer 29

* Diametrul: partial sub infl. dentistului * Inaltimea: partial sub influienta dentistului * Conicitatea (taper): sub influienta dentistului

Question 30

Cum este influientata rezistenta protezei fixe de catre parametrii dimensionali ai abutmentelor?

Answer 30

**Relatia e mai degraba liniara decit hiperbolica (vezi nomogramele):** * ↑ Diametrului si Inaltimii ⇒ ↑ Rezistentei * ↑ Taper-ului ⇒ ↓ Rezistentei

Question 31

De ce parametru de baza depinde capacitatea unui abutment natural de a suporta o incarcatura (o forta) si care este importanta practica a acestei informatii?

Answer 31

* **Un dinte/abutment poate suporta o forta ce nu va depasi capacitatea fiziologica a ariei parodontale atasate de os:** * Altfel apare trauma de ocluzie cu largirea alveolara: * Dintele tinde sa se miste pentru a evita incarcatura * **De acest principiu biologic se tine cont in fabricarea:** * ​Puntilor dentare fixe (substitutia edentatiilor) * **​​Conceperea acestui principiu a fost infaptuita de:** * Ante * Tylman

Question 32

Care este legea lui Ante?

Answer 32

* **Dintii substituiti (ponticurile) de puntile dentare fixe:** * Trebuie sa aiba o arie parodontala (PLA) ≤ decit: * PLA al abutmentelor naturale * **​​Ante a folosit datele lui Jepsen ale PLA individuali**

Question 33

Care este S (suprafata) parodontala totala (PLA total) intr-o persoana normala?

Answer 33

Total (in 32 de dinti): 75cm²

Question 34

Care dinti au cel mai mare si cel mai mic PLA?

Answer 34

* Cel mai mic PLA are incisivul central mandibular: 1,5cm² * Cel mai mare PLA are Mol.1 maxilar: 5cm²

Question 35

Cum pot fi utilizate clinic datele PLA ale lui Jepsen si raportarea lor la legea lui Ante in alegerea abutmentelor pentru FDP?

Answer 35

**Mai util este cunoasterea raportului dintre arii:** * Dintele cu cea mai mica arie din arcada are valoarea 1: * Incisivul lateral in maxila * Incisivul central in mandibula * Valoarea 1 este referinta de baza cu care: * Se vor compara alte arii (ariile dintilor studiati)

Question 36

Care sunt principalele 'adevaruri' in legatura cu legea Ante?

Answer 36

* **Exista cazuri cind in pofida PLA substituit mai mare:** * A existat succes clinic: * ​De exemplu in 'L' splinting * Astfel Ante's Law mai degraba este o asigurare: * Safety margin * **Ante's Law nu tine cont de pierderea parodontala:** * Cu cresterea ratiei coroana:radacina * ​**Ante's Law nu face referinta la distributia abutmentelor:** * ​i.e. includerea a doua abutmente in fata sau in spate * **​Ante's Law se refera la puntile liniare:** * ​Nu si 'L' splinting sau cross-arch

Question 37

Care este legea Tylman in alegerea abutmentilor pentru FDP?

Answer 37

Pentru fiecare pontic (dinte substituit) e necesar un retainer (abutment)

Question 38

Ce inseamna splinting?

Answer 38

* **Conectarea dintilor _direct_ prin:** * Retainere adiacente conectate intre sine * Sirme si alte materiale * **Conectarea dintilor _indirect_ prin:** * Punti dentare (ponticuri intre abutmente)

Question 39

Care este rolul splinting-ului dentar?

Answer 39

Micsorarea/restrictia mobilitatii dentare

Question 40

Ce inseamna proteza parodontala?

Answer 40

* **Este protezarea fixa cu rol de splinting in 'L':** * Subram al proteticii dentare fixe si parodontologiei * **Are rol in reducerea mobilitatii dintilor afectati:** * Si traumei de ocluzie secundare * **​Se utilizeaza in reabilitarea ocluzala in pacientii cu:** * ​Dinti compromisi parodontali * Actual: implatologia e mai utila

Question 41

Care este cea mai grava forma de incalcare a legii Ante in tratamentul clinic, dar care s-a prezentat drept un succes relativ?

Answer 41

**In Suedia s-a studiat in 70s de catre un grup de dentisti (Lindhe):** * Protezarea cu krugovishi pe minim numar de dinti: * Si aceia compromisi parodontal * Respectiv in conditii extreme * ​Dintr-un experiment s-a adeverit a fi un succes relativ: * Mai mult de jumatate aveau dintii stabilizati: * Mobilitate\<0,2mm * ​Cu PDL redus, dar stabil pot functiona timp indelungat * Forma cross-arch splinting era cea mai favorabila

Question 42

Generalitati cu referinta la protezele fixe de tip cantilever

Answer 42

* **Sunt o solutie suboptimala:** * Unde nu se pot pune implanti, dar exista antagonist * Ca un compromis financiar * **Exista 2 forme acceptabile (dar suboptimale):** * Mereu va include caninul sau Mol.1 sanatos * Va restabili PM1 sau incisivul lateral: * ​Nu trebuie sa fie mai mare de un PM

Question 43

Care sunt particularitatile biomecanice ale cantileverelor?

Answer 43

* Forta cea mai mare o primeste abutmentul terminal (adiacent): * Exista risc de fractura a acestuia: * Nu trebuie sa fie dinte endo * Trebuie sa fie canin/Mol.1 * Se include al doilea abutment adiacent celui terminal: * Nu pentru forta ci ca antirotatie * ​Este foarte frecventa fracturarea conectorului intre: * Ponticul cantilever⇔Retainerul adiacent * ​2 ponticuri cantilever sunt mult suboptimale

Question 44

Care este compromisul de baza in protezele fixe metalo-ceramice?

Answer 44

* **Cu cit e mai masiv metalul cu atit:** * Creste rezistenta * Scade estetica * **Cu cit e mai masiva componenta veneerica cu atit:** * Scade rezistenta * Creste estetica * **​​Este necesar de stabilit un echilibru**

Question 45

Ce reprezinta conectorii in puntile fixe?

Answer 45

* **Bucati de material dur ce uneste:** * Retainerul/Ponticul pe o parte * Cu alt Retainer/Pontic pe alta parte * **​Retainere se includ in structura framework-ului subiacent:** * Metalic * Oxi-ceramic

Question 46

Cum se pot fabrica conectorii rigizi pentru puntile fixe (ca tehnologie)?

Answer 46

* Prin turnarea framework-ului * Prin solidarizare

Question 47

Care sunt cerintele de baza fata de conectori in cazul puntilor fixe?

Answer 47

**Echilibru intre Rezistenta⇔Estetica⇔Igiena:** * Arie sectionala de ≈6mm² * Mai mare in sectiile posterioare * Spatiu suficient pentru ambrazura gingivala: * Pentru igienizarea locului * Mare in posteriori (intrarea periutei) * Exact in frontali (pentru estetca) * ​Conectorul in frontali relocat lingual (invizibil): * Ambrazura bucala si incizala adecvate (estetica)

Question 48

Care sunt cerintele ocluzale fata de puntile fixe pe abutmenti naturali?

Answer 48

* Limitarea contactelor in excursii pe posteriori: * Concentrarea lor pe frontali * Cel putin un contact pe dinte/pontic in IM

Question 49

Care sunt cerintele de baza fata de ponticuri?

Answer 49

* **Sa emearga la nivel de mucoasa gingivala ca un dinte natural** * **Sa acumuleze minim placa si sa fie igienizabile:** * Sa nu prezinte nisa infectioasa pentru dintii adiacenti * Sa se poata introduce spongy floss intre fata si mucoasa * Fata de contact sa fie usor concava→convexa * Materialul sa fie bine polisat (nu importa natura lui)

Question 50

Care sunt tipurile de contacte intre ponticuri si mucoasa?

Answer 50

* **In forma de sa** (ridge lap): foarte iritant * **Igienic** (fara contact): acumuleaza mincare desubt si inestetic * **In forma de semisa:** preferabil * **Ovat:** foarte estetic si igienic * Necesita interim ovat dupa extractie pentru modelare

Question 51

Care este cel mai mare pericol estetic in zona ponticurilor?

Answer 51

Rezorbtia alveolara

Question 52

Rezorbtia alveolara poate fi compensata mereu prin forma/volumul ponticului

Answer 52

***_Fals!_*** ## Footnote Nu mereu ci mai mult in zona posterioara unde estetica este mai putin importanta/critica

Question 53

Care sunt metodele de compensare estetica in cazul edentatiilor frontale rezolvate cu punti fixe?

Answer 53

* **De electie:** chirurgia plastica muco-gingivala * **Alternativ:** compensare cu forma ponticurilor: * Modelarea ca si dinti individuali: * Predominant in mandibula (incisivii) * Redarea apicala drept radacini expuse * Necesita consolidare mecanica aditionala * Compensarea atrofiei prin includerea partii mucozale: * ​In ponticuri se include ceramica de culoarea muc. *

Question 54

Ce inseamna principiul segmentarii in protezarea fix?

Answer 54

Puntile pe dintii naturali sau implanturi vor fi formate doar din 3-4 unitati (incluzind ponticurile)

Question 55

Care sunt principalele etape logice in conceperea alegerii abutmentelor naturale pentru puntile fixe?

Answer 55

* **Legea lui Ante si pierderea parodontala:** * Daca se compromite legea lui Ante: * Se va considera splinting-ul in 'L' * **Principiul segmentarii** * **In restaurarea incisivilor maxilari:** * Canin + un PM bilateral in adincime mare * Canin bilateral in sextant plat * **Includerea sau nu a protezarii temporare:** * Pentru experimentare inainte de definitiv * Se va vedea daca abutmentele devin mobile * **​​Resistance form a fiecarui abutment**

Question 56

Care este utilitatea dintilor posteriori endodontiati ca abutmente in protezarea fixa?

Answer 56

* **Au sansa mare de fracturare:** * x4 in puntile fixe Vs. coroanele unitare * **Se vor utiliza doar in puntile fixe cu un singur pontic:** * Mereu evitate in cele de tip cantilever * Se va reconsidera implanturile: * ​Mai ales cind nu exista ferrule * **Nu trebuiesc utilizati ca abutmenti in RPD-urile distale**

Question 57

Care sunt tipurile de conectori non-rigizi in cadrul puntilor fixe?

Answer 57

* De precizie * De semiprecizie

Question 58

Cum variaza fortele de muscare in regiunea molarilor in dependenta de situatia clinica si restaurativa intraorala si care este ratia coroana:radacina recomandata in utilizarea dintilor ca abutmenti in FPD?

Answer 58

Question 59

Care sunt principalele exceptii clinice cind se incalca legea lui Tylman (dar se respecta legea lui Ante) in alegerea abutmentelor pentru FDP?

Answer 59

* **Lipsa tuturor incisivilor:** * FDP de pe Canin - Canin (4 ponticuri in incisivi) * **Lipsa PM1, PM2 si Mol.1 in maxila:** * FDP de pe Canin - Mol.2