Managementul tisular si amprentarea in protezarea fixa Flashcards
Care sunt tipurile de amprentare?
-
Electronica:
- Inregistrarea unui nor de pixeli
-
Analogica:
- Introd. materialelor elastice in gura pina la intarire
Ce trebuie sa includa (in general) amprenta predestinata protezarii fixe?
-
Dintele/dintii preparati cu:
- Marginea de preparare bine vizibila
- Un minim de dinte ‘nepreparat’:
- Apical de marginea de preparare
- Gingia din jur
- Dintii vecini
- Restul arcadei
- Arcada antagonista
Care sunt parametrii recomandati ale zonei de amprentare apical de marginile de preparare pentru protezarea fixa?
Zonele apicale de marginile de preparare trebuie sa includa:
- Vertical: minim 0,5mm (supra sau subgingival)
- Orizontal (grosimea): minim 0,3mm, in frontali min. 0,5mm
Care factor influientabil de catre dentist este cel mai important in amprentarrea dentara pentru protezarea fixa, indiferent de materialul utilizat?
Controlul umiditatii orale
De ce controlul umiditatii orale este importanta?
-
Deoarece toate materialele elastomerice (inafara de polieteri) sunt mai mult sau mai putin hidrofobice:
- Deplaseaza lichidele
- Unde se acumuleaza lichide⇒
- Spatii ‘goale’ - neinregistrate
La care lichide se refera controlul umiditatii orale in amprentarea pentru protezarea fixa?
- Saliva/apa
- Singe
- Lichidul crevicular
Care sunt metodele de baza de amprentare a suprafetelor dentare nepreparate apical de marginile de preparare dentara, care in acelasi moment se afla subgingival?
-
Este necesar ca gingia sa fie deplasata lateral prin metode:
- Mecanice
- Chimice
- Chirurgicale
- Si ca sa nu dauneze permanent sanatatea gingiei
Care este metoda de baza in amprentarea dentara de control al salivei?
Utilizarea concomitenta a:
- Plasamentul rollurilor de cotton la sursele de saliva:
- Area sublinguala
- Foldurile muco-bucale
- Plasamentul ejectorului de saliva in locurile de acumulare salivara
Cum se controleaza saliva in cazul amprentarii pentru protezarea fixa in maxila?
-
Lucrul in dintii frontali:
- 2 rolluri de cotton la ductul Stenon
- Ejectorul in zona sublinguala
-
Lucrul in bucali:
- Un roll de cotton la ductul Stenon omolateral
- Ejector sublingual contralateral
-
Lucrul in Mol. 2/3:
- Un roll adiacent, altul la ductul Stenon omolateral
- Ejector sublingual contralateral
Cum se controleaza saliva in cazul amprentarii pentru protezarea fixa in mandibula?
- Roll de cotton bucal si oral (sublingual) la dintele preparat
- Rolluri de cotton la ambele ducturi Stenon
- Ejector sublingual (cu/fara retractie linguala)
Care este metoda alternativa de baza de control al salivei?
Premedicatia antisialagogica (offlabel):
-
Anticolinergicile:
- Atropina
- Diclomina
- Propantelina
-
Glicopirolat (Robinul):
- 1-2mg 30’ inainte (dureaza 1h-2h)
-
Antihipertensive:
- Clonidina
- Altele (vezi tabelul)
In care pacienti se contraindica premedicatia cu anticolinergice (antisialagogice)?
- Cei cu afectiuni cardiace
-
Cei cu glaucom cu unghi inchis:
- Rata in populatia>40 ani este mare
- Se recomanda control ofta initial
- In pacientii senili
-
Anticolinergicile pot produce drowsiness:
- Necesar acompaniamentul pacientului
- Este valabil si pentru Clonidina
- Neuropatii autonomice
- Colita ulceroasa si alte afectiuni intestinale
- Nefro/hepatopatii
- Hipertiroidism
Care sunt contraindicatiile clonidinei?
- Nu exista contraindicatii absolute
- NB: atent in cei medicati pentru hipertensiune
Care este doza de clonidina ce se rescrie pentru controlul salivei?
0,2mg cu 30’-60’ inainte de vizita
Care este cea mai utilizata tehnica de deplasare laterala a gingiei in amprentare pentru protezarea fixa?
- Mecanica: utilizarea atei
-
Mecanica si chimica: utilizarea atei impregnate cu sulfat feric de 15%
- Cea mai efectiva si sigura tehnica
Utilizarea benzii de cupru pentru amprentarea abutmentului are risc inalt de recesiune gingivala!
Fals!
-
Are risc minim de recesiune:
- Maxim 0,1mm in adolescenti
- Maim 0,3mm in populatia generala
Care a fost prima metoda de deplasare mecanica a gingiei in amprentare pentru protezele fixe?
Utilizarea benzii de cupru
Care este ata ideala de deplasare laterala a gingiei?
- Impletita: Ultrapak
- Tesuta: Gingibraid
Care este particularitatea chimica de baza a astringentelor utilizate in impregnarea atei de retractie cu referinta la efectul acesteia asupra tesuturilor dure dentare?
-
Ph-ul mic al acestora poate duce la demineralizare:
- Putin relevant
- In 5’ poate demineraliza dentina ca si etching-ul in 30’‘
Care sunt tehnicile de baza de retractie gingivala pentru amprenarea dentara in protezarea fixa cu ata de retractie?
-
Utilizarea unei ate:
- Se asteapta citeva minute pentru retractie
- Se extrage si se face amprenta in <30’’:
- Timpul in care gingia revine la loc
-
Utilizarea atei duble:
- Prima ata: compresie
- Subtire (000) si se introduce fara overlap la fund
- Se lasa in timpul amprentarii:
- Elimina lichidul crevicular
- Evita singerarea
- A doua ata: retractia orizontala
- Mai groasa (0→3) si se introduce deasupra
- Se scoate inaintea amprentarii
- Prima ata: compresie
Care sunt solutiile de baza (cele mai utile) utilizate pentru impregnarea atei de retractie?
-
Astringentele:
- Sarurile de aluminiu sau de fier:
- Trebuiesc bine spalate inainte de amprentare:
- Reduc detaliile de suprafata
- Trebuiesc bine spalate inainte de amprentare:
- Sarurile de aluminiu sau de fier:
-
Amine simpatomimetice:
- Epinefrina: nu se recomanda
- Xilometazolin de 0,05%
- Oximetazolina nazala:
- Foarte efectiva
Din ce loc este cel mai bine de initiat introducerea atei de retractie?
- Interdentar (interproximal): mai mult tesut disponibil
- Instrumentul are angulatie interna
Care sunt principalele consideratii cu referinta la tehnica de inserare a atei de retractie?
- Se va extrage din sticla in jur de 5cm ata
-
Daca ata nu e impletita/brodata, atunci e invirtita:
- Se va invirti cu scop de scurtare/micsorare diametru
-
Se apuca ata doar de terminatii si se inconjoara dintele:
- Latexul din manusi nu va nimeri pe ata din sulcus:
- Inhiba polimerizarea PVS-ului
- Metoda buna de fixare a atei
- Latexul din manusi nu va nimeri pe ata din sulcus:
-
Ata se fixeaza in loc prin introducerea initiala interprox.:
- Initial mezial
- Ulterior (imediat dupa) - distal
- Apoi se compacteza pe fata linguala dinspre:
- Unghiul ML spre DL
-
Instrumentul e angulat spre axul vertical si spre ata deja compactata:
- Se aplica forta si se mentine (nu se face rapid)
- Uneori e utila utilizarea a doua instrumente: fixare adit.
-
Dupa compactarea linguala si interproximala:
- Se taie capatul mezial
- Capatul distal se continua a compacta D→M
- Overlap interproximal mezial este admisibil (papila)
Cit timp se lasa ata de retractie pentru a permite retractia adecvata a gingiei pentru amprentare?
- Ata fara agenti chimici: 10’
- Ata cu sulfat feric sau alt astringent: 3’
Cum se recomanda de eliminat coagulul rezultat din ata de retractie imbibata cu astringent?
- Cu apa si aier este periculos: se poate reinitia hemoragia
- Mai bine e cu un virf pufos al unui ac unit la seringa cu Viscostat:
- Se va racla coagulul de pe margini si sulcus
- In acelasi timp se va elibera Viscostat
- Ulterior se va spala cu apa-aier
Ce distanta trebuie sa existe intre prima ata si marginea de preparare pentru a avea succes tehnica atei duble de retractie?
1mm intre prima ata (partea superioara a acesteia) si marginea de preparare
Cum se compara eficacitatea tehnicii de retractie cu ata unica Vs. ata dubla?
Cum se verifica daca tehnica atei duble va fi eficace pentru inregistrarea zonelor subgingivae si sub marginale?
Ata de deflexie (a doua ata) trebuie sa fie vizibila circumferential dinspre ocluzal
Ce se poate de facut in cazul cind tehnica atei duble nu deplaseaza suficient gingia libera?
Se refera la zone hipertrofiate sau margini situate>1mm sub gingie (i.e. in zona papilei):
- Utilizarea unei ate mai groase (pina la 3)
- Utilizarea atei trei in anumite zone:
- Se extrage doar ata trei in timpul amprentarii
- Utilizarea electrocauterizarii
Ata de retractie trebuieste introdusa umeda in sulcus!
Fals!
Poate fi introdusa uscata, dar mereu se scoate dupa umectare