uzucapiunea in vechiul cod civil si in decret Flashcards
Dreptul de optiune cu privire la uzucapiune, un drept potestativ
Initial, din faptul juridic al posesiei indelungate, se naste dreptul potestativ de uzucapiune, imprescriptibil sub aspect extinctiv. Efectul achizitiv este conditionat de invocarea uzucapiunii de catre persoana interesata (uzucapant, succesorii sai universali/cu titlu universal, creditorii uzucapantului).
Creditorii/celelalte persoane interesate pot invoca uzucapiune cand:
posesorul a renuntat la uzucapiune – actiune pauliana (inopozabilitatea actului de renuntare care ii prejudiciaza) + actiune oblica (exercitarea dreptului potestativ pe care posesorul refuza sa il exercite in prejudiciul lor)
posesorul nu a renuntat la uzucapiune – direct actiune oblica
Dreptul potestativ presupune:
posibilitatea exercitarii pozitive – invocarea uzucapiunii prin:
LITIGIU
actiunea in revendicare
a proprietarului initial impotriva posesorului – posesorul trebuie sa invoce uzucapiunea, altfel, decadere
a posesorului uzucapant care a pierdut posesia
actiunea in constatare a posesorului uzucapant, daca nu a pierdut posesia, impotriva unui tert sau impotriva proprietarului initial
FARA LITIGIU – act juridic expres, nu conteaza forma. Aceasta are doar rolul de a inlatura suspiciunile cu privire la renuntare => nu poate dovedi indeplinirea conditiilor uzucapiunii – este necesara o actiune in justitie a posesorului pentru valorificarea dreptului de proprietate.
posibilitatea exercitarii negative – renuntarea la uzucapiune (dupa implinirea termenului)
renuntarea la uzucapiune ≠ decaderea care stinge dreptul de optiune in cazul neinvocarii uzucapiunii
≠ renuntarea la dreptul de proprietate dobandit prin uzucapiune
Renuntarea se poate face expres/tacit, pe cale judiciara/extrajudiciara.
Uzucapiunea de 30 de ani
reprezinta regula; judecatorul trebuie sa analizeze daca sunt indeplinite cerintele generale referitoare la domeniul de aplicatie (sfera bunurilor) si la posesie (utilitatea acesteia)
nu sunt necesare justul titlul sau buna-credinta
Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani
Pot fi uzucapate numai bunurile imobile, individual determinate => excluse bunurile mobile si universalitatile (! dreptul de ipoteca nu se poate dobandi prin uzucapiunea scurta).
Justul titulu ca temei al posesiei
Pentru invocarea uzucapiunii scurte, posesia trebuia sa se intemeieze pe un just titlu/ justa cauza.
Justul titulu
titlu (act sau fapt juridic in sens restrans ex. mostenirea legala) translativ de proprietate ce emana de la un non dominus
Titlu translativ de proprietate: vanzarea, schimbul, donatia, darea in plata, legatul cu titlu particular, contractul de intretinere, contractul de renta viagera, hotararea judecatoreasca cand tine loc de contract (nu e doar declarativa) sau cand e un mod de dobandire prin ea insasi (ex. expropriere), transmisiunea universala sau cu titlu universal (precaritatea 🡪 posesie).
Nu reprezinta just titlu: contractul de locatiune, de comodat sau de partaj, simpla plata ca act de executare a unui contract translativ de proprietate, certificatul de mostenitor, antecontractul de vanzare-cumparare.
Nu orice titlu care emana de la un non dominus are semnificatia de just titlu.
Daca pe langa ca titlul nu emana de la adevaratul proprietar ar exista si imprejurarea ca acesta sa fie lovit de un motiv de nulitate absoluta, titlul translativ de proprietate nu poate servi ca just titlu pentru invocarea uzucapiunii scurte.
Daca este afectat de o cauza de nulitate relativa, poate fi invocat ca just titlu. Nulitatea relativa poate fi invocata numai de transmitatorul care e non dominus, nu si de adevaratul proprietar.
Nulitatea relativa nu are insa relevanta cu privire la conditia justului titlu, dar are relevanta cu privire la conditia bunei-credinte. Daca posesorul a cunoscut cauza de anulabilitate a actului juridic, el nu mai este indreptatit sa invoce uzucapiunea, dar nu pentru ca nu are just titlu, ci pentru ca este de rea-credinta.
Proba justului titlu:
nu este suficient un titlu putativ (imaginar), ci justa cauza trebuie sa fie probata de cel care invoca uzucapiunea.
justul titlu este autonom fata de buna-credinta, iar prezumtia de buna-credinta nu isi intinde forta probatorie si asupra acestuia.
sarcina probei apasa asupra posesorului.
justul titlu nu trebuie inscris/transcris, deoarece acesta nu este temeiul dobandirii, ci uzucapiunea.
Buna-credinta, conditie a posesiei
Buna-credinta = reprezentarea subiectiva eronata a posesorului care crede ca nu exista nicio cauza de nevaliditate a titlului sau care ar putea fi invocata de o alta persoana, desi, in realitate, cel putin conditia referitoare la calitatea de proprietar a transmitatorului nu este satisfacuta
Conform adagiului „o rea-credinta survenita nu impiedica uzucapiunea”, daca, ulterior intrarii in stapanire prin justul titlu, posesorul afla ca titlul nu era valabil, aceasta imprejurare nu il impiedica sa foloseasca justul titlu pentru invocarea uzucapiunii.
Proba bunei-credinte: in favoarea posesorului exista o prezumtie relativa de buna-credinta, iar cel care invoca reaua-credinta trebuie sa o dovedeasca. Prezumtia opereaza si cand este invocata eroarea de drept.
Stabilirea termenului uzucapiunii scurte
Criteriul folosit este acela al locuintei proprietarului imobilului cu privire la care se invoca uzucapiunea:
cand locuieste in circumscriptia tribunalului in care se afla imobilul – posesia trebuie sa aiba o durata de 10 ani
cand locuieste in afara circumsctiptiei tribunalului in care se afla imobilul – posesia trebuie sa aiba o durata de 20 de ani
Se tine cont, deci, de locul in care proprietarul locuieste in mod continuu (o plecare trecatoare din locuinta nu conteaza ex. vacanta).
Exista insa si o durata intermediara – pentru proprietarul imobilului, timpul curge de doua ori mai repede cand locuieste in circumscriptia tribunalului in care se afla imobilul in raport cu timpul cand locuieste in afara acestei circumscriptii:
daca posesia uzucapantului incepe cat proprietarul locuieste in circumscriptie si ulterior acesta se muta in afara circumscriptiei: (10-x)*2+x, x=cat a locuit in circumscriptie
daca posesia uzucapantului incepe cat proprietarul locuieste in alta circumscriptie si ulterior acesta se muta in circumscriptie: (20-x)/2+x, x=cat a locuit in afara circum.
daca se muta de mai multe ori, se tine seama de aceleasi metode de calcul
In caz de proprietate comuna, uzucapiunea se invoca in raport cu fiecare coproprietar, termenul calculandu-se in raport cu perioadele de timp in care fiecare coproprietar a locuit in/in afara circumscriotiei.
Cursul prescriptiei achizitive
uzucapiunea scurta – termenul incepe sa curga cand sunt reunite cele 2 conditii: posesia de buna-credinta si justul titlu => data certa a justului titlu (dar nu se ia in calcul ziua in care a inceput posesia)
uzucapiunea poate fi invocata in ziua imediat urmatoare zilei in care s-a implinit termenul
Jonctiunea posesiilor
fiecare posesor incepe in persoana sa o noua posesie, nefiind un simplu continuator al posesiei autorului sau
cu scopul invocarii uzucapiunii, se poate realiza jonctiunea posesiilor, adica unirea posesiei succesorului cu posesia autorului sau => drept potestativ nou
daca posesorul exercita in sens pozitiv dreptul de optiune cu privire la uzucapiune, el are posibilitatea, pentru a indeplini conditiile legate de durata, sa invoce jonctiunea posesiei sale cu posesia autorului lui (pana la momentul pronuntarii deciziei in apel)
poate fi invocata si de alte persoane interesate (acelasi mecanism ca la dreptul potestativ de uzucapiune)
! cand autorul indeplineste conditia termenului uzucapiunii, insa nu exercita dreptul de uzucapiune, acest drept potestativ se transmite la succesori, care nu mai au de ce sa invoce jonctiunea posesiilor
jonctiunea posesiilor opereaza numai daca intre posesia autorului si posesia succesorului nu s-a interpus o alta posesie cu o durata mai mare de un an
daca se admite trecerea dezmembramantului de la o persoana la alta, este posibila si in acest caz jonctiunea posesiilor
Justul titlu, conditie necesara pentru jonctiunea posesiilor
intre posesorul actual si posesorul anterior trebuie sa existe un just titlu
justul titlu poate fi un fapt juridic in sens restrans sau un act juridic translativ de proprietate (unilateral – legat / bilateal – contract de vanzare-cumparare)
daca posesorul actual invoca uzucapiunea scurta, trebuie verificate cerintele legate de buna-credinta si de justul titlu in cazul tuturor posesiilor pe care vrea sa le jonctioneze
titlul trebuie sa emane de la un non dominus – ilogica jonctinarea posesiei cu posesia adevarului proprietar, avand in vedere ca uzucapiunea sanctioneaza inactivitatea proprietarului
Interesul succesorului posesor de a invoca jonctiunea posesiilor
posesia succesorului este de aceeasi natura cu posesia autorului – are mereu interes
posesii intemeiata pe buna-credinta si just titlu – implinirea mai rapida a termenului uzucapiunii scurte
posesii de rea-credinta – implinirea mai rapida a duratei pentru uzucapiunea lunga
posesia succesorului este de rea-credinta, iar posesia autorului este de buna-credinta si intemeiata pe just titlu – o posesie de o calitate superioara poate fi alaturata unei posesii de calitate inferioara pentru indeplinirea termenului uzucapiunii lungi => are interes
posesia succesorului este de buna-credinta, iar posesia autorului este de rea-credinta
nu mai are mereu interes, putand invoca:
daca termenul uzucapiunii scurte este mai lung decat durata ramasa pentru uzucapiunea lunga a autorului lui 🡪 uzucapiunea lunga cu jonctiune => are interes
daca termenul uzucapiunii scurte este mai mic decat durata care i-a mai ramas autorului din termenul uzucapiunii lungi 🡪 uzucapiunea scurta fara jonctiune => nu are interes sa realizeze jonctiunea
Suspendarea
oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie pe durata cat actioneaza cauzele de natura sa vicieze posesia sau sa il puna in imposibilitate pe titularul dreptului real principal de a cere in justitie recunoasterea dreptului sau si restituirea posesiei corespunzatoare acestuia
Cauze propriu-zise de suspendare:
cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere
pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din fortele armata si e razboi
intre parinti sau tutor si cei ce se afla sub ocrotirea lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta precum si intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau a hotaririi judecatoresti, administreaza bunurile altora si cel ale caror bunuri sunt astfel administrate, prescriptia nu curge cit timp socotelile nu au fost date si aprobate.
prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele.
prescriptia nu curge intre soti in timpul casatoriei
