dezmembramintele dreptului de proprietate privata Flashcards
Conceptul modern de dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata
Din dezmembrarea atributelor care intra in continutul juridic al dreptului de proprietate => drepturile reale asupra bunului altuia (iura in re aliena).
Proprietarul initial se infatiseaza, de regula, ca nud proprietar, idee ce exprima lipsirea sa de dreptul de folosinta asupra bunului (usus si fructus).
* In cazul servitutilor, proprietarul fondului aservit este lipsit de unele atribute ale dreptului sau de proprietate, dar numai in legatura cu o parte din bunul sau. Mai mult, uneori, titularul fondului aservit nu este lipsit in totalitate de aceste atribute, el avand dreptul sa le exercite in comun cu titularul fondului dominant.
Conceptul modern de dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata
Ius possidendi este el insusi divizat intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului:
nudul proprietar pastreaza dreptul de a apropria lucrul, precum si de a stapani lucrul, dar, in acest ultim caz, doar in calitate de nud proprietar => aproprierea ramane integral nudului proprietar
titularul dezmembramantului dobandeste dreptul de a stapani si el bunul, dar nu ca proprietar, ci ca titularul dezmembramantului respectiv
=> stapanirea se imparte intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului
=> orice dezmembramant al dreptului de proprietate include in continutul sau juridic atributul posesiei, diferit de ius possidendi care intra in continutul juridic al dreptului de proprieatte privata (parte a acestuia <= divizarea intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului)
Conceptul modern de dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata
Desi atributul dispozitiei ramane la nudul proprietar, este diminuat sub dublu aspect:
dispozitia juridica– este pastrata, dar numai in legatura cu nuda proprietate. „Nimeni nu poate transmite mai mult decat are” – nudul proprietar poate transmite numai nuda proprietate, iar dobanditorul ei va fi tinut sa respecte dezmembramantul constituit.
dispozitia materiala– nudul propritar o poate exercita, dar numai in masura in care nu este stanjenit exercitiul dezmembramantului => dispozitia materiala este restransa.
Dezmembramintele = drepturi reale principale derivate asupra bunului altuia, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea unor elemente din continutul juridc al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv catre o alta persoana sau prin exercitarea concurenta a acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.
Sunt limitate ca numar prin lege (art. 555 alin. 2).
Sunt incompatibile cu dreptul de proprietate publica – art. 136 alin. 4 Const. precizeaza limitativ modurile de exercitare a dreptului de proprietate publica.
Dezmembramintele in sens restrans si dezmembramintele in sens larg
Dezmembramintele propriu-zise sunt: uzufructul, uzul, abitatia, servitutea si suberficia.
In sens larg, nuda proprietate poate fi privita ca un dezmembramant al dreptului de proprietate privata:
rezulta tot din separarea atributelor dreptului de proprietate initial
pastreaza aptitudinea reintregirii tuturor atributelor => dreptul de proprietate privata absolut, exclusiv si perpetuu
pastreaza perpetuitatea sub intelesul ca permite reintregirea dreptului initial dupa incetarea dezmembramintelor
Corelatia dintre dezmembramintele dreptului de proprietate privata si posesia ca stare de fapt
Odata cu dezmembrarea dreptului de proprietate privata, se modifica si configuratia posesiei ca stare de fapt:
posesia – obiectivare a tuturor atributelor dreptului de proprietate privata =>
posesia – obiectivarea atributelor care reman in continutul juridic al nudei proprietati
+
posesia – obiectivarea atributelor unuia sau altuia dintre dezmembramintele propriu-zise
Diferentierea dezmembramintelor dreptului de proprietate privata de raporturile juridice obligationale conexe si de drepturile de creanta, in general
Dezmembrarea dreptului de proprietate privata => dublu efect:
in planul drepturilor reale - fragmentarea dreptului initial in mai multe drepturi reale
in planul obligatiilor - crearea unor raporturi juridice obligationale intre nudul proprietar si titularul dezmembramantului
Nercesara diferenterea intre:
drepturile si obligatiile nudului proprietar si ale titularilor dezmembramintelor <= manifestare a drepturilor reale provenite din fragmentarea dreptului initial
drepturile de creanta si obligatiile care intra in continutul raporturilor juridice obligationale
Diferentiarea dintre dezmembraminte ca drepturi reale principale si drepturile de creanta: cand drepturile de creanta au ca obiect o prestatie referitoare la un anumit bun, obiectul propriu-zis este prestatia la care s-a obligat debitorul (nu bunul altuia). Ex. locatarul are un drept de folosinta, insa nu un drept real – asigurarea folosintei nu se face direct, ci mediat, prin prestatia locatorului, acre are obigatia de a ii asigura folosinta bunului inchiriat.
Posibilitatea coexistentei mai multor dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata cu privire la acelasi bun
Dreptul de servitute
Dreptul de servitute poate coezista cu unul dintre celelalte dezmembraminte propriu-zise ale dreptului de proprietateprivata:
C1) dreptul de servitute asupra bunului s-a constituit anterior - nu este exclusa constituirea ulterioara a unui drept de uzufruct, uz, abitatie sau superficie
C2) daca exista un drept de uzufruct, uz, abitatie sau superficie, se poate constitui ulterior un drept de servitute asupra aceluiasi bun:
prin act juridic, numai cu acordul nudului proprietar si cu acordul titularului dezmembramantului.
prin uzucapiune, aceasta operand atat impotriva nudului proprietar, cat si impotriva titularului dezmembramantuluiconstituit anterior
Posibilitatea coexistentei mai multor dezmembraminte ale dreptului de proprietate privata cu privire la acelasi bun
Dreptul de superficiei
n continutul juridic al caruia intra dreptul de proprietate asupra unei constructii/lucrari este compatibil cu constituirea altui dezmembramant al dreptului de proprietate.
Evaluarea dezmembramintelor
drepturi patrimoniale => au o valoare economica
valoarea economica a dreptului de proprietate privata se stabileste pe baza raportului dintre cerere si oferta + criterii stabilite de legiuitor
valoarea economica a dezmembramintelor nu se poate stabili direct prin raportarea la mecanismele economiei de piata:
cand dezmembramintele presupun folosinta intregului bun – valoarea economica se stabileste pe baza de expertiza (durata, contravaloarea folosintei pe unitate de timp, reguli de la locatiune)
solutia legiuitorului in materie fiscala – valoarea declarata de parti, dar minim 20% din valoarea orientativa stabilita de expertiza
la servitute ar trebui sa se calculeze in raport cu valoarea de circulatie a partii din fondul aservit asupra caruia se exercita efectiv acest dezmembramant (de lege ferenda)
valoarea economica a nudei proprietati =
valoarea de circulatie a bunului – valoarea la care a fost evluat dezmembramantul
valoarea declarata de parti, dar minim 80% din valoarea orientativa stabilita de expertiza
- Dreptul de uzufruct
Notiunea
si continutul juridic
Dreptul de uzufruct este reglementat in NCC de la art. 703 la art. 748 => ampla reglementare.
Notiunea
Art. 703 => dreptul de uzufruct = dezmembramantul dreptului de proprietate privata cu caracter temporar, care confera titularului sau prerogativa de a stapani bunul altei persoane, in calitate de uzufructuar, prerogativa de a utiliza acel bun (usus) si prerogativa de ai culege fructele (fructus), inclusiv cu posibilitatea de a ceda emolumentul folosintei, dar cu indatorirea de a conserva substanta bunului, atribute care pot fi exercitate in limitele materiale si in cele juridice.
Nudul proprietar – o parte din atributul posesiei (continua sa aproprieze bunul si sa il stapaneasca in calitate de nud proprietar) si atributul folosintei.
Continutul juridic = suma prerogativelor pe care le confera titularului sau
- Dreptul de uzufruct
A. Dezmembramant al dreptului de proprietate privata
Reiese concluzia ca este vorba de un drept real principal => are toate calitatile drepturilor reale principale. Se distinge prin modul de nastere si continutul sau juridic.
- Dreptul de uzufruct
B. Drept esentialmente temporar
In cazul persoanei fizice, uzufructul este cel mult viager (art. 708 alin. 1) => dreptul de uzufruct nu se transmite la mostenitori. Daca nu sa prevazut durata uzufructului, se prezuma ca este viager.
Art. 708 alin. (4) lamureste o problema care ar putea sa creeze confuzii: uzufructul constituit pana la data la care o alta persoana va ajunge la o anumita varsta dureaza pana la acea data, chiar daca acea persoana ar muri inainte. Nu se incalca caracterul viager.
Daca este vorba de o persoana juridica, uzufructul dureaza cel mult 30 de ani, iar daca nu sa prevazut durata, se prezuma ca e de 30 de ani (art. 708 alin. 2).
In cazul uzucapiunii, uzufructul va fi viager (persoana fizica)/de 30 de ani (persoana juridica), cu exceptia cazului in care se probeaza ca elementul animus al posesiei include reprezentarea subiectiva a unei perioade mai mici.
NB: in orice caz, partile pot conveni o durata mai mica a uzufructului. ! uzufructul poate inceta inainte de termen
- Dreptul de uzufruct
C. Drept intre incesibilitate si cesibilitate
In VCC dreptul de uzufruct era incesibil, fiind constituit intuitu personae si conferind titularului sau numai dreptul de a ceda emolumentul sau (exercitiul dreptului). Exceptie – ipotecarea uzufructului asupra imobilelor => putea forma obiectul urmaririi silite.
In NCC, dreptul de uzufruct este cesibil. Art. 714:“in absenta unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul sau unei alte persoane, fara acordul nudului proprietar” Inseamna ca nu mai este constituit intuitu personae.
Prevedere contara = clauza inscrisa fie in actul de constituire, fie o prevedere legala.
NB: o asemenea clauza nu se confunda cu o clauza de inalienabilitate, desi efectul este acelasi. Diferenta: clauza voluntara de inalienabilitate presupune existenta unui interes legitim. In cazul nostru, este suficient sa se prevada o clauza de incesibilitate a uzufructului, nemaifiind necesara indeplinirea conditiei privind interesul legitim.
Dar aceasta cesibilitate presupune unele precizari:
- pana in momentul in care cesiunea uzufructului este notificata nudului proprietar, obligatiile nascute pentru uzufructuar trebuie sa fie indeplinite de el fata de nudul proprietar
- in perioada dintre incheierea cesiunii si notificarea cesiunii, alaturi de uzufructuar raspunde solidar si cesionarul; pentru obligatiile nascute inainte de incheierea cesiunii, este obligat numai uzufructuarul
- dupa notificare, raspunde numai cesionarul cu titlu principal, dar uzufructuarul cedent va raspunde fata de nudul proprietar in calitate de fideiusor, asadar avem o situatie de fideiusiune legala: uzufructuarul cedent il garanteaza pe cel cesionar in raporturile cu nudul proprietar.
- cesiunea nu schimba durata initiala (ex. viager => se va lua in considerare decesul uzufructuarului cedent)
- urmarirea bunurilor date in uzufruct apare ca o aplicare a regulii cesibilitatii
- creditorii pot sa urmareasca uzufructul
- creditorii pot sa urmareasca bunurile date in uzufruct, daca uzufructuarul universal/cu titlu universal nu plateste datoriile aferente masei patrimoniale/partii din masa patrimoniala data in uzufruct (art. 744)
Conteaza momentul constituirii uzufructului:
constituit prin conventie anterior intrarii in vigoare a NCC – incesibil
constituit pe alta cale decat conventie (indiferent de data constituirii) / prin conventie dupa intrarea in vigoare a NCC – cesibil, daca nu exista o prevedere contr
- Dreptul de uzufruct
Obiectul dreptului de uzufruct
Nu se poate constitui cu privire la bunurile din domeniul public, dar se poate constitui in cazul dreptului de proprietate privata a statului/UAT.
Se poate constitui, conform art. 706, asupra oricaror bunuri mobile sau imobile, corporale ori incorporale, inclusiv o masa patrimoniala, o universalitate de fapt ori o cotaparte din acestea.
Avem prevederi speciale privind obiectul uzufructului in art. 715722. Dincolo de aceste prevederi speciale, doua concluzii sunt importante:
Este firesc sa se constituie asupra bunurilor corporale, indiferent daca sunt mobile sau imobile.
Este insa firesc sa se constituie si asupra bunurilor incorporale? NCC curma aceasta veche controversa nascuta de cei ce afirmau ca nu se poate constitui un drept de uzufruct asupra unui bun care nu formeaza obiectul dreptului de proprietate, altfel spus cum sa dezmembrezi usus si fructus din continutul juridic al dreptului de proprietate daca nu avem drept de proprietate? Intrebarile acestea ignora faptul ca sunt anumite lucruri incorporale susceptibile de apropriere, asa cum se intampla in cazul drepturilor patrimoniale, creatiilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate intelectuala sau al unei creante incorporate in titlul lor constatator.
Mai mult, in cazul unor universalitati de fapt sau de drept: fondul de comert este un bun incorporal ca universalitate de fapt, dar poate fi apropriat, adica poate forma obiectul dreptului de proprietate. Tot astfel, anumite mase patrimoniale, adica universalitati juridice, cum este cazul masei succesorale, se pot transmite si deci, sunt obiect de apropriere.
Ori de cate ori este vorba de bunuri incorporale care au fost apropriate, asupra lor exista un drept de proprietate, care poate fi dezmembrat, deci se poate constitui uzufruct asupra lor.
! cand dreptul de proprietate asupra unui bun incorporal poate fi dezmembrat, se pot constitui numai dreptul de uzufruct si dreptul de uz, celelalte dezmembraminte fiind excluse.
Ceva este atipic: cerinta salvarii substantei bunului, dar bunurile incorporale nu au substanta, asadar aceasta cerinta nu functioneaza asupra uzufructului constiuit asupra unor bunuri incorporale.
Art. 707: uzufructul poarta asupra tuturor accesoriilor bunului dat in uzufruct, precum si asupra a tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta.
Avand in vedere obligatia uzufructuarului de a conserva substanta bunului, uzufructul de poate constitui asupra oricarui bun, cu exceptia celor consumptibile.
Cvasiuzufructul
Bunurile consumtibile pot constitui obiectul unui cvasiuzufruct – nu e in realitate un dezmembramant al dreptului de proprietate privata. Se transmite chiar dreptul de proprietate asupra bunurilor consumtibile.
Art. 712: daca uzufructul cuprinde si bunuri consumptibile, uzufructuarul are dreptul de a dispune de ele, dar cu obligatia de a-i restitui proprietarului aceeasi cantitate/calitate/valoare sau, la alegerea proprietarului, contravaloarea, la data stingerii uzufructului.
!cvasiuzufructul constituit prin conventie inainte de intrarea in vigoare a NCC este incesibil => diferenta fata de imprumutul de consumatie
NCC, cvasiuzufructul este cesibil (! se deosebeste de imprumutul de consumatie si de depozitul neregulat)
Dupa constituirea cvasiuzufructului, proprietarul initial nu are calitatea de nud proprietar, ci de creditor.
Constituirea/dobandirea uzufructului
Acest dezmembramant se poate constitui prin act juridic (inclusiv testament testatorul poate lasa nuda proprietate unei persoane, iar uzufructul altei persoane) sau prin uzucapiune (posesia ca stare de fapt nu este doar exercitarea atributelor dreptului de proprietate, ci si a oricarui drept real principal, inclusiv cel de uzufruct, deci posesia indelungata ca stare de fapt corespunde acestui dezmembramant, poate duce, in conditiile legii, la constituirea dreptului de uzufruct). Daca e vorba de bunuri mobile, se poate constitui si prin posesia de buna-credinta.
Cand proprietarul transmite prin conventie uzufructul, este vorba de o constituire per translationem (constituire directa). Cand transmite nuda proprietate, dar pastreaza uzufructul, se vorbeste de transmitere per deductionem (constituire indirecta).
Cel care constituie uzufructul trebuie sa fie proprietarul, sa aiba capacitate deplina de exercitiu si sa fie o „persoana existenta” (art. 704 alin. 2) – ex. infans conceptus.
Diferentierea drepturilor si obligatiilor uzufructuarului si ale nudului proprietar in functie de natura lor
Dincolo de independenta dintre nuda proprietate si uzufruct, aceste dezmembraminte au ca origine si finalitate dreptul de proprietate privata. => exista:
drepturile si obligatiile care sunt o simpla manifestare a acestor dezmembraminte – tin de exercitarea dreptului de uzufruct
obligatia generala negativa
drepturi si obligatii specifice raporturilor juridice obligationale
A. Drepturile uzufructuarului, ca manifestare a atributelor uzufructului
Dreptul de uzufruct cuprinde, in latura substantiala, posesia specifica uzufructului si folosinta, iar latura procesuala, dreptul material la actiune (=> dreptul la protectia juridica a uzufructului prin actiunea confesorie, dreptul de a utiliza actiunile posesorii).
Uzufructuarul are atributul posesiei specific acestui dezmembramant = stapaneste in calitate de uzufructuar.
Uzufructuarul are folosinta (usus si fructus), conform art. 709. Are dreptul de a utiliza bunul si de a-i culege fructele, fara a-i consuma substanta. Valoarea bunului poate insa sa scada ca urmare a folosintei normale – art. 713. Uzura nu se confunda cu distrugerea/deteriorarea ca urmare a faptei culpabile a uzufructuarului.
Art. 724: regula – nu poate schimba destinatia bunului + exceptia: daca asigura o crestere a valorii bunului sau cel putin nu se prejudiciaza interesele proprietarului
Folosinta bunului se intinde si asupra accesoriilor acestuia si asupra a tot ce se uneste sau se incorporeaza in acesta (art. 707).
Folosinta poate fi exercitata direct de catre uzufructuar sau indirect, prin intermediul altei persoane.
Uzufructuarul poate sa exercite direct folosinta prin acte materiale sau prin incheierea de acte juridice de conservare/administrare. Regula – nu poate face acte de dispozitie: nu poate instraina obiectul uzufructului, creditorii sai nu il pot urmari (daca nu 🡪 vanzarea bunului altuia; proprietarul are actiunea in revendicare). Exceptia – art. 713: poate dispune de bunurile care, desi nu sunt consumptibile, se deterioreaza rapid si va restitui valoarea lor.
Exercitarea uzufructului se face indirect cand uzufructuarul cedeaza emolumentul uzufructului prin acte juridice (locatiune, arenda, comodat – art. 715). Acestea vor fi opozabile proprietarului/mostenitorilor lui, chiar daca uzufructul se stinge prin decesul uzufructuarului, numai pana la implinirea termenului, nu mai mult de 3 ani de la incetarea uzufructului.
Daca contractele de inchiriere/arendare sunt prelungite inainte de expirarea contractelor initiale si uzufructul se stinge inainte de expirarea contractelor initiale, prelungirea va fi opozabila proprietarului/mostenitorilor lui (6 luni – inchiriere, 1 an – arenda, de la expirarea contractelro initiale. Durata locatiunii nu poate fi mai mare de 3 ani de la stingerea uzufructului.
Cedarea emolumentului se poate face cu titulu oneros (uzufructuarul obtine fructe civile) sau cu titlu gratuit.
Uzufructuarul poate culege fructele naturale, industriale si civile (art. 709). Fructele naturale/industriale neculese in momentul dobandirii uzufructului se cuvin uzufructuarului, iar cele neculese de uzufructuar pana la incetarea uzufructului se cuvin proprietarului. Cel care culege nu datoreaza celuilalt cheltuielile pentru producere. Fructele civile se dobandesc zi cu zi si se cuvin uzufructuarului proportional cu durata uzufructului. Uzufructuarul nu are dreptul sa culeaga productele – consuma substanta bunului.
Drepturile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale
Obligatia nudului proprietar de a preda bunul catre uzufructuar corespunde si unui drept de creanta al uzufructuarului. Cand uzufructul este dobandit prin contract, uzufructuarul are, pe langa actiunea confesorie, o actiune contractuala (intemeiata pe dreptul de creanta) pentru predarea bunului impotriva nudului proprietar. Actiunea contractuala se prescrie in 3 ani.
In contractul de constituire pot sa se prevada si alte drepturi de creanta in favoarea uzufructuarului.
A. Obligatiile uzufructuarului, ca expresie a obligatiei generale negative
Prin dezmembrarea dreptului de proprietate privata are loc o restrangere a obligatiei negative a titularului dezmembramantului. El dobandeste anumite drepturi asupra bunului, dar ramane tinut de obligatia negativa restransa corespunzatoare nudei proprietati:
- obligatia de a salva substanta bunului
- obligatia de a se ingriji de lucru ca un bun proprietar
- obligatia de a respecta si continua modul de folosinta stabilit de proprietar
Uzufructuarul are o serie de obligatii pozitive (de a face) pentru a conserva bunul si a-i asigura o durata cat mai mare de folosinta <= prelund o parte din atributele dreptului de proprietate, se situeaza partial in situatia proprietarului.
B. Obligatiile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale
a) Obligatiile nascute in momentul constituirii uzufructului
- aceste obligatii revin uzufructuarului cand dreptul sau este dobandit prin act juridic
- obligatia de a intocmi inventarul bunurilor mobile si de a constata starea bunurilor imobile, obligatia de a da cautiune
B. Obligatiile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale
b) Obligatiile nascute in timpul uzufructului
- se nasc, de regula, din fapte juridice in sens restrans
- pot fi:
o manifestarea a obligatiei generale de a salva substanta bunului si de a se folosi de lucru ca un bun proprietar: obligatia de conservare (apara substanta juridica), obligatia de intretinere a lucrului in stare buna (apara substanta materiala)
rezultatul preluarii partiale a sarcinilor si cheltuielilor pe care orice proprietar trebuie sa le faca, in mod obisnuit: obligatia de a plati sarcinile anuale ale fondului si sarcinile extraordinare impuse de proprietate, obligatia de a plati cheltuielile ocazionate de litigiile privitoare la folosinta, obligatia uzufructuarului universal sau cu titlu universal de a plati datoriile in caz de constituire a uzufructului cu titlu gratuit
B. Obligatiile uzufructuarului care intra in continutul unor raporturi juridice
c) Obligatiile uzufructuarului la incetarea uzufructului
La stingerea uzufructului, in sarcina uzufructuarul se nasc doua obligatii:
obligatia de restituire a bunului. Este corelativa dreptului de creanta al proprietarului avand ca obiect restituirea. Nudul proprietar are doua actiuni: actiunea in revendicare si actiunea cu caracter personal, intemeiata pe dreptul de creanta. Avantajul actiunilor reale fiind ca fie nu se prescriu, fie se prescriu intrun termen mai lung ca dreptul de creanta.
obligatia de a plati despagubiri in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa sa
Uzufructuarul are dreptul sa pretinda despagubiri pentru imbunatatirile si lucrarile facute asupra unui imobil, numai daca sunt lucrari cu caracter necesar. Pentru cele utile sau voluptuare, efectuate fara acordul nudului proprietar nu poate si i se poate cere sa readuca bunul in starea initiala. Daca sunt facute cu acordul proprietarului si au sporit valoarea imobilului, uzufructuarul poate cere o indemnizatie echitabila. La lucrarile autonome se aplica regulile de la accesiunea imobiliara.
Drepturile nudului proprietar
A. Dreptul de a poseda bunul
Dezmembrarea dreptului de proprietate privata => segmentarea atributului posesiei, ca element de drept, intre uzufructuar si nudul proprietar. Nudul proprietar pastreaza prerogativa aproprierii si stapanirii bunului, dar numai in calitate de nud proprietar.
Drepturile nudului proprietar
B. Dreptul de a dispune de bun
Poate exercita dispozitia juridica numai cu privire la nuda proprietate, fara a aduce atingere dreptului de uzufruct => poate sa vanda/doneze/schimbe/ipotecheze/gajeze/sa greveze cu sarcini nude proprietate. Daca dobandeste o servitute in folosul bunului, de ea va beneficia si uzufructuarul. Daca bunul piere/este expropriat, nudul proprietar beneficiaza de indemnizatie.
Dispozitia materiala este limitata de uzufruct: poate culege productele. Nu poate transforma sau distruge bunul, pentru ca ar stirbi folosinta la care are drept uzufructuarul.
Drepturile nudului proprietar
C. Dreptul la protectia juridica a nudei proprietati
Nudul propritar poate exercita actiunea in revendicare, daca este contestata nuda propritate de un tert uzurpator. Isi poate apara dreptul si prin actiuni contractuale sau delictuale si poate exercita si actiunile posesorii (pastreaza o parte din posesie nu numai ca stare de drept, ci si ca stare de fapt), dar nu impotriva uzufructuarului, inainte de incetarea uzufructului.
Drepturile nudului proprietar
D. Dreptul de a cere incetarea uzufructului pentru abuz de folosinta sau de a cere respectarea modului normal de folosinta a lucrului
Art. 747: nudul proprietar poate introduce actiune in justitie cerand sanctionarea abuzului de folosinta, respectiv incetarea uzufructului. Actiunea are natura delictuala. Sanctiunea nu opereaza de drept, ci are caracter judiciar.
abuz de folosinta = uzufructuarul isi exercita abuziv drepturile sale/incalca obligatiile fata de nudul proprietar/incalca obligatia generala corespunzatoare nudei proprietati
Nudul proprietar poate cere fie respectarea modului normal de folosinta (+despagubiri) sau incetarea uzufructului. Judecatorul hotaraste modul de reparare a prejudiciului. Instanta, fara a dispune incetarea uzufructului, poate autoriza proprietarul sa preia folosinta bunului, cu plata unei rente catre uzufructuar pana la incetarea uzufructului. Creditorii uzufructuarului pot interveni in proces pentru a impiedica stingerea dreptului de uzufruct => pentru a-si conserva drepturile.
Obligatiile nudului proprietar
A. Obligatia de a nu face ca manifestare a obligatiei generale negative corelative dreptului de uzufruct
Dreptul de uzufruct este opozabil si nudului proprietar. !Daca bunul necesita repararii pentru a se asigura conservarea, este indreptatit sa le faca, iar uzufructuarul terbuie sa le suporte – nu isi incalca aceasta obligatie.
Obligatiile nudului proprietar
B. Obligatiile care intra in continutul unor raporturi juridice obligationale
Uzufructul e constituit per translationem, prin contract cu titlu oneros – are obligatia de garantie impotriva evictiunii (contract cu titlu gratuit – trebuie sa si-o asume el).
Daca isi incalca obligatia generala negativa si produce o vatamare dreptului de uzufruct, va raspunde pe temei delictual.