posesia de buna-credinta Flashcards
In materie mobiliara, posesia are trei functii:
Functia probatorie
de a prezuma existenta titlului de proprietate asupra acelui bun mobil – aceasta functie este reglementata in art. 935 C.civ.
Tocmai pentru ca este vorba despre bunuri mobile, de mica valoare, de cele mai multe ori, nu se incheie acte scrise cand se transmit. In materie mobiliara, cea mai buna dovada a proprietatii este chiar posesia. Posesia creeaza o prezumtie de titlu de proprietate.
Impotriva cui? E folosita ca proba impotriva transmitatorului (dominus sau non dominus) sau mostenitorilor acestuia care revendica bunul.
Este necesar ca paratul sa fie posesor, iar posesia sa sa fie reala (in momentul introducerii actiunii, sa aiba stapanirea materiala a bunului, pentru a avea calitate procesuala pasiva) si utila (tot in momentul introducerii actiunii).
Transmitatorul trebuie sa dovedeasca faptul ca e nula transmiterea. Prezumtia poate fi rasturnata in 3 situatii:
actiune in revendicare: reclamantul face dovada propriului titlu + dovada titlului precar al paratului (imprescriptibila) => se rastoarna prezumtia de titlu de proprietate, prezumtia ca cel care are stapanirea materiala este posesor si prezumtia de proprietate
actiune personala: reclamantul face numai dovada titlului precar al paratului (prescriptibila)
reclamantul face dovada ca bunul i-a fost furat sau ca l-a pierdut si ca paratul si l-a insusit
reclamantul face dovada ca posesia paratului era viciata in momentul introducerii actiunii in revendicare.
In materie mobiliara, posesia are 3 functii
Functia de publicitate
- Functia de publicitate – asigura publicitatea (art. 936) – spre deosebire de materia imobiliara, unde e nevoie de registre speciale de evidenta a proprietatii si a modurilor de transmitere, de cele mai multe ori, in materie mobiliara, nu e nevoie de un sistem special de publicitate. Simpla posesie are si functia de a asigura publicitatea.
Are in vedere posesia reala, nu posesia exercitata corpore alieno.
! Sunt si bunuri mobile cu valoare mare, de exemplu aeronavele, navele etc. care au un sistem special de publicitate.
In materie mobiliara, posesia are 3 functii
3. Functia achizitiva de proprietate:
Functia achizitiva de proprietate: art. 937 c.civ. => doua ipoteze de dobandire a proprietatii bunurilor mobile prin posesia bunacredinta: posesorul de buna-credinta care a dobandit de la un non dominus poate, in conflict cu proprietarul deposedat, sa beneficieze de aceste moduri de dobandire.
Legiuitorul, din considerente de echitate, acorda castig de cauza posesorului care este de buna-credinta in momentul dobandirii bunului mobil, dupa caz, impotriva:
proprietarului care incredinteaza bunul sau unei persoane care i-a inselat increderea
proprietarului care ramane lipsit de bunul sau mai mult de 3 ani, din cauza pasivitatii sale
Complementar efectului achizitv, opereaza efectul extinctiv de proprietate in patrimoniul proprietarului initial.
Ca si in cazul uzucapiunii, cel care poseda cu buna-credinta un bun are un drept de optiune: poate invoca in favoarea sa beneficiul dobandirii dreptului de proprietate, dar nu poate fi obligat, impotriva vointei sale, sa dobandeasca acest drept.
Drepturile reale cu privire la care se aplica:
dreptul de proprietate
dreptul de uzufruct si dreptul de uz (art. 937 alin. 5) – celelalte dezmembraminte au ca obiect bunuri imobile, iar nudul proprietar nu are o posesie reala (nu are stapanirea materiala)
dreptul de gaj – daca detentorul precar, hotul sau gasitorul unui bun mobil il incredinteaza creditorului sau cu titlu de gaj, acesta va putea invoca art. 937
In masura in care conditiile de la art. 937 sunt indeplinite, revendicarea bunurilor mobile si actiunea confesorie care are ca obiect asemenea bunuri vor fi respinse ca neintemeiate.
Ipoteza de la art. 937 alin. 1
1. Cerinte referitoare la bunurile mobile cu privire la care se poate dobandi dreptul de proprietate pe acest temei
Numai bunurile mobile corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil pot forma obiectul acestui mod de dobandire. Bunurile din domeniul public si bunurile accesorii ale unui bun imobil nu pot fi dobandite pe aceasta cale.
Titlurile de valoare la purtator, care sunt incorporate in materialitatea inscrisului constatator, pot fi dobandite prin posesia de bunacredinta, ele devin bunuri corporale prin corporalitatea inscrisului.
Ipoteza de la art. 937 alin. 1
Cerinte referitoare la persoanele care pot invoca acest mod de dobandire
Pot invoca acest mod de dobandire posesorii care au dobandit bunul de la un detentor precar sau de la o persoana asimiliata, adica de la un non dominus, careia adevaratul proprietar ia incredintat bunul in mod voluntar.
Daca bunul ar fi transmis chiar de adevaratul proprietar, nu ar mai fi nevoie de art. 937 pentru a se justifica dobandirea dreptului de proprietate de catre posesor.
Detentorul precar are un contract de inchiriere/depozit/comodat, ceea de inseamna ca proprietarul bunului, pe baza contractului, ia dat detentia (elementul corpus). Detentorul precar abuzeaza de increderea proprietarului si instraineaza bunul ca si cum ar fi al sau.
Persoanele asimilate detentorului precar: P, proprietarul initial, ii vinde bunul lui S, acesta devenind posesor, nu detentor precar, iar S ii vinde bunul lui T; titlul lui S este desfiintat, iar P revendica bunul de la T – T a devenit, insa, proprietar in temeiul art. 937.
Detentorul precar sau persoanele asimilate nu sunt posesori, ci doar cei care dobandesc de la ei pot invoca dobandirea bunurilor mobile prin posesia de bunacredinta.
Proprietarul are impotriva detentorului precar atat o actiune in revendicare, cat si o actiune personala. Detentorul precar nu poate invoca art. 937, avand obligatia contractuala de restituire. Proprietarul poate revendica bunul si de la cel care a dobandit de la un detentor precar stiind ca nu e proprietar, deoarece, acesta fiind de rea-credinta, nu este posesor, neoperand intervertirea. Il poate revendica si de la cel care dobandeste bunul de la detentorul precar cu titlu precar.
Ipoteza de la art. 937 alin. 1
3. Cerinte referitoare la posesie ! cumulative
reala – posesorul trebuie sa aiba nu doar elementul animus, ci si corpus => nu se accepta posesia corpore alieno
utila, adica sa nu fie viciata – nefiind vorba de o durata a posesiei, continuitatea nu este importanta, dar conteaza ca posesia sa fie pasnica si publica in momentul in care are posesia reala – se prezuma
de bunacredinta = dobanditorul care invoca acest mod de dobandire nu a cunoscut, nu trebuia si nu putea sa cunoasca faptul ca cel de la care a dobandit nu era adevaratul proprietar – conteaza momentul in care a avut posesia reala (data intrarii in posesia efectiva) ! se prezuma, dar persoana interesata poate face dovada contrara
=> daca unele bunuri mobile sunt supuse inmatricularii, trebuie verificat registrul de publicitate
sa se intemeieze pe just titlu = act juridic translativ de proprietate sau constitutiv de alte drepturi reale care emana de la o alta persoana decat adevaratul proprietar
Temeiul dobandirii proprietatii nu este justul titlu, ci posesia de buna-credinta.
Este justul titlu separat de bunacredinta sau face corp comun cu ea?
Daca face corp comun cu ea, prezumtia de bunacredinta se extinde si asupra justului titlu, adica efortul probatoriu al celui care invoca art. 937 alin. (1) va fi nul.
Cel care invoca reaua-credinta trebuie sa faca celelalt dovada ei, dar si a faptului ca are just titlu.
Desi sa spus multa vreme ca face corp comun, in ultimul timp se afirma ca e separat. Asta nu inseamna ca trebuie sa faca vreun efort probatoriu posesorul. De ce? Pentru ca posesia genereaza si o prezumtie de just titlu. Ca urmare, nu se schimba situatia sub aspect probatoriu.
Proprietarul revendicant poate insa sa invoce o cauza de desfiintare a titlului pentru a face inaplicabil art. 937, revenindu-i sarcina probei.
trebuie sa fie un just titlu oneros – de ce? pentru ca daca ar fi cu titlu gratuit s-ar produce o situatie in care posesorul vrea sa pastreze un castig, iar cel care reclama vrea sa evite o pierdere => are castig de cauza partea care evita o pierdere, in timp ce celalalt vrea sa obtina un castig.
Ipoteza de la art. 937 alin. 2
Diferenta fata de prima ipoteza – in a doua ipoteza, prima si a treia categorii de cerinte raman neschimbate, dar se schimba a doua categorie de cerinte, referitoare la persoanele care pot invoca.
Poate fi invocat tot de un posesor de buna-credinta, insa acesta nu a dobandit de la detentorul precar caruia proprietarul ia incredintat de bunavoie bunul, ci de la un uzurpator = cel care ia bunul fara acordul proprietarului (hotul, talharul, piratul, inselatorul, insusitorul bunului gasit). Calitatea de uzurpator nu este data de retinerea vreunei infractiuni, ci de imprejurarea ca acesta actioneaza contrar vointei proprietarului.
Ne aflam in prezenta unei desesizari involuntare (furt, pierdere) a proprietarului de bunul sau, spre deosebire de ipoteza art. 937 alin. 1, care face referire la o desesizare voluntara.
Cel care dobandeste de la uzurpator poate invoca posesia de bunacredinta ca temei alt dobandirii dreptului, daca a trecut un termen de 3 ani de la data desesizarii proprietarului de bun = conditie suplimentara.
Termenul de 3 ani a fost prevazut in interesul proprietarului, caruia nu i se mai poate imputa ca a facut o alegere gresita a detentorului precar.
Nu conteaza cand dobanditorul primeste bunul. Termenul de 3 ani curge de la momentul desesizarii proprietarului de bun, adica din momentul in care acesta pierde elementul corpus.
Actiunea in revendicare mobiliara are succes numai daca este introdusa inainte de expirarea termenului de 3 ani de la data desesizarii involuntare a proprietarului de bunul sau. Reclamantul trebuie sa faca dovada dreptului sau de proprietate, a faptului ca bunul a fost furat sau pierdut si a identitatii dintre bunul posedat anterior si cel pe care il revendica.
Daca au trecut 3 ani, nu mai are succes, pentru ca e termen de decadere. Desi actiunea in revendicare in genere e imprescriptibila, aici e supusa unei decaderi. Dupa 3 ani, opereaza efectul achizitiv si efectul extinctiv, iar dobanditorul devine proprietar adevarat.
Indeplinirea cerintelor referitoare la posesie se apreciaza in raport cu momentul in care expira termenul de 3 ani. Daca insa intrarea in posesie este ulterioara implinirii termenului, se apreciaza in functie de momentul intrarii in posesie.
art. 937 alin. 3
Alin. 3 nu reglementeaza un mod distinct de dobandire, ci o conditie suplimentara pentru restituirea bunului in sarcina proprietarului revendicant si un drept de retentie pe care posesorul il poate opune proprietarului, in cazul in care acesta revendica bunul inainte de implinirea termenului de 3 ani de la deposedarea involuntara.
Cel care dobandeste bunul de la un uzurpator are o bunacredinta consolidata, pentru ca dobandeste bunul dintrun loc in care in mod obisnuit se fac asemenea tranzactii, deci are o bunacredinta puternica, pentru ca cel care ii vinde se presupune ca este proprietar. Vechiul c.civ – targuri; NCC – intrun loc in care in mod obisnuit se vand asemenea bunuri. Si in cazul in care este adjudecat la o licitatie publica. => eroare comuna
Doua modificari importante in favoarea dobanditorului: 1) Chiar daca ramane posibilitatea revendicarii bunului in 3 ani, proprietarul, daca isi vrea bunul inapoi, trebuie sai plateasca dobanditorului pretul pe care el la platitit uzurpatorului. 2) Daca proprietarul obtine restituirea de la posesor, posesorul are dreptul la restituirea cheltuielilor necesare si utile facute cu lucrul de la proprietar. Pentru restul cheltuielilor se poate intoarce impotriva hotului sau gasitorului. Are loc un trasfer al riscului insolvabilitatii de la posesor la proprietar: In ipoteza alin. 2, riscul insovabilitatii uzurpatorului era suportat de dobanditor. Aici, riscul insolvabilitatii uzurpatorului este trecut la proprietar. Acesta nu poate primi bunul inapoi decat daca plateste pretul. Este o obligatie in solidum, pentru ca dobanditorul are o dubla posibilitate: sa primeasca banii de la uzurpator sa primeasca de la proprietar pretul, ceea ce este mai sigur, mai ales ca avem si a doua garantie: dobanditorul poate refuza resituirea bunului pana cand proprietarul ii plateste pretul – drept de retentie. ! Restituirea bunului inainte de plata pretului reprezinta doar o renuntare la dreptul de retentie, nu si la dreptul de urmari proprietarul.
Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor de reacredinta
In ipotezele de la art. 937, tertul dobanditor este de buna-credinta.
Daca tertul dobanditor este de rea-credinta, el nu beneficiaza de efectul achizitiv => proprietarul poate sa revendice oricand bunul mobil de la tertul dobanditor de reacredinta, actiunea in revendicare mobiliara fiind imprescriptibila.
Paratul s-ar putea apara invocand uzucapiunea de 30 de ani/uzucapiunea mobiliara.
Daca bunul piere sau este deteriorat din culpa posesorului de reacredinta, proprietarul are la dispozitie o actiune civila delictuala impotriva acestuia, care este supusa prescriptiei extinctive in termenul general de 3 ani.
Revendicarea bunurilor mobile de la uzurpator
Impotriva uzurpatorului, proprietarul are o actiune personala in raspundere delictuala pentru despagubiri si o actiune in revendicare, aceasta din urma fiind imprescriptibila (poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii de 30 de ani/mobiliare).
Daca, insa, bunul a pierit, actiunea in revendicare nu mai este posibila, putandu-se obtine despagubiri pe temei delictual. Daca bunul a fost deteriorat din culpa uzurpatorului, actiunea in revendicare isi pastreaza obiectul, ramanandu-i si o actiune delictuala pentru despagubiri, prescriptibila in 3 ani.
Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor cu titlu gratuit
Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor cu titlu gratuit
Efectul achizitiv de proprietate depinde de caracterul oneros al titlului posesorului => proprietarul va avea castig de cauza in actiunea in revendicare impotriva posesorului care a dobandit bunul cu titlu gratuit, indiferent de persoana de la care a dobandit.
Actiunea in revendicare este imprescriptibila, dar paratul poate invoca in favoarea sa uzucapiunea.
Revendicarea bunurilor mobile de la tertul dobanditor de bunacredinta al carui titlu a fost desfiintat
Desfiintarea titlului = repunere in situatia anterioara => nu opereaza efectul achizitiv de proprietate => proprietarul poate cere restituirea bunului prin actiunea in revendicare sau printro actiune personala, de la autorul posesorului.
Daca bunul nu a fost restituit catre autorul posesorului, proprietarul poate revendica bunul direct de la posesor
