apararea dreptului de pro privata

Question 1

unde e in cod

Answer 1

art 563-566

Question 2

actiunea in revendicare

Answer 2

​actiunea prin care reclamantul care se pretinde proprietar si care nu are stapanirea materiala a bunului il cheama in judecata pe paratul care are stapanirea materiala a bunului si solicita instantei sa ii recunoasca dreptul de proprietate si, pe cale de consecinta, sa dispuna restituirea stapanirii materiale a bunului.

Question 3

Comentarii: actiunea in revenidcare

Cel care introduce actiunea ​se pretinde proprietar,

Answer 3

Cel care introduce actiunea ​se pretinde proprietar, dar numai la sfarsitul procesului se va stabili daca este proprietar sau nu => definitiile in care se spune ca actiunea in revendicare este cea introdusa de proprietarul neposesor, impotriva paratului posesor sunt sintetice, dar sunt si inexacte.
Nu intotdeauna actiunea este introdusa de proprietar. In realitate, daca nu face dovada dreptului sau, actiunea este respinsa. Vorbim de un reclamant care ​se pretinde proprietar. Cand se va pronunta hotararea judecatoreasca si va ramane definitiva, se va sti daca reclamantul este sau nu proprietar. Daca este – aparare directa a dreptului de proprietate.
Tot astfel, nu putem sti la inceput daca paratul este un neproprietar posesor. S­ar putea sa rezulte ca este chiar proprietar => aparare indirecta a dreptului de proprietate.
Mai trebuie spus ca, spre deosbire de situatia existenta sub imperiul VCC, cand se cerea ca actiunea sa fie introdusa in cazul coproprietatii de toti cei care se pretind coproprietari, in NCC, o asemenea cerinta a fost inlaturata. Este suficient ca o persoana care se pretinde coproprietar sa introduca chiar si singura actiunea in revendicare ­ solutia din ​art. 643. Este posibil ca paratul sa ceara introducerea in cauza a celorlalti coproprietari, caci altfel, ceilalti vor putea introduce alte actiuni impotriva aceluiasi parat. ! In jurisprudenta s-a statutat ca actiunea in revendicare nu poate fi introdusa de un coproprietar impotriva altui coproprietar.

Question 4

Comentarii: actiunea in revenidcare

Nu se foloseste ​notiunea de posesie

Answer 4

Nu se foloseste ​notiunea de posesie nici la reclamant, nici la parat, ci cea de stapanire materiala (corpus). Intr­adevar, ceea ce conteaza cand vine vorba de actiunea in revendicare este, pe de o parte, discutarea dreptului de proprietate, iar in masura in care reclamantul este recunoscut proprietar, consecinta este restituirea elementului ​corpus ​al posesiei. Intereseaza nu ​animus​,ci corpus.
Uneori, in cazul posesiei ​solo animus​, timp de un an de la deposedare, posesia poate sa existe chiar neavand elementul ​corpus​ => este inexact sa spunem ca reclamantul a pierdut posesia. Daca se admite actiunea, reclamantului nu i se restituie ​animus​, pentru ca nu l­a pierdut niciodata, ci i se restituie corpus​.
Alteori, este suficient ca paratul sa fie detentor precar, acesta avand doar corpus.

Question 5

Comentarii: actiunea in revenidcare

Nu intotdeauna reclamantul este in situatia de a fi pierdut stapanirea materiala

Answer 5

Nu intotdeauna reclamantul este in situatia de a fi pierdut stapanirea materiala a bunului, poate nici nu a avut­o vreodata. Important este ca nu are stapanirea materiala la momentul introducerii actiunii in revendicare.
Ex.: o persoana poate sa cumpere o casa, nu i se preda, nu are stapanirea materiala a bunului, dar introduce actiunea in revendicare pentru a i se preda stapanirea materiala pe care nu a avut­o niciodata

Question 6

Trasaturile actiunii in revendicare:

actiune petitorie

Answer 6

e pune in discutie chiar dreptul si nu numai stapanirea materiala a bunului – se pune in discutie fondul dreptului. Aspectul principal este stabilirea existentei dreptului de proprietate si numai consecinta este restituirea stapanirii materiale a bunului.

Question 7

Trasaturile actiunii in revendicare:

actiune reala

Answer 7

se intemeiaza chiar pe dreptul de proprietate sau pe un alt drept real principal, iar nu pe un drept de creanta. Le distingem de actiunile personale. In categoria celor reale intra si actiunile posesorii, pentru ca se refera la un lucru.
Dreptul de proprietate fiind opozabil erga omnes, actiunea in revendicare nu este conditionata de preexistenta unui raport obligational intre reclamant si parat.

Question 8

Trasaturile actiunii in revendicare:

actiune imprescriptibila sub aspect extinctiv

Answer 8

poate fi introdusa oricand
Ar putea sa fie paralizata prin invocarea uzucapiunii, daca e vorba de un bun mobil sau imobil, sau prin invocarea posesiei de buna­credinta, daca e vorba de un bun mobil.

Question 9

Trasaturile actiunii in revendicare:

actiune imprescriptibila sub aspect extinctiv exceptii

Answer 9

Exceptie: cand se adjudeca un imobil la licitatie publica, un tert care se pretinde proprietar nu ar putea contesta decizia de adjudecare decat in termen de ​trei ani de la inscrierea deciziei de adjudecare in CF => termen special de prescriptie. (art. 859 alin. 2)
Se ia in considerare si ​termenul de 1 an din materia accesiunii imobiliare naturale (la avulsiune), cu toate ca este u ntermen de decadere, deoarece ne intereseaza faptul ca actiunea in revendicare poate fi introdusa doar in termen de 1 an. (art. 572)
La bunurile mobile, exista un termen de decadere in termen de 3 ani​, in ipoteza in care, fiind vorba de un bun de care proprietarul a fost deposedat in mod ​involuntar, el ar putea sa faca o actiune in revendicare doar in termen de 3 ani de la data deposedarii.

Question 10

Trasaturile actiunii in revendicare:

actiune in realizare

Answer 10

​(vs. actiune in constatare ­ hotararea judecatoreasca doar constata existenta sau inexistenta unui drept, fara a contine vreo dispozitie care sa poata fi pusa in executare) este ​susceptibila de executare silita​, iar hotararea judecatoreasca prin care se admite o asemenea actiune poate fi pusa in executare – cuprinde in dispozitivul ei o anumita obligatie in sarcina paratului.

Question 11

clarificari asupra actiunii in realizare

Answer 11

orice actiune in realizare este in prima faza o actiune in constatare, adica presupune ca trebuie mai intai sa se constate ca in patrimoniul reclamantului exista dreptul dedus judecatii (recunoasterea dreptului de proprietate), pe acest temei fiind obligat paratul la o actiune/inactiune (restituirea stapanirii materiale). =>Daca reclamantul are stapanirea materiala, actiunea in revendicare este repinsa, iar daca dreptul acestuia este supus unor contestari sau tulburari, acesta are la dispozitie o actiune in constatare.

Question 12

ce analizam pentru fiecare actiune de aparare

Answer 12

Pentru fiecare dintre actiunile prin care se apara dreptul de proprietate privata sau alt drept real principal, analizam:
titularul actiunii – prezentat anterior
actiunea este prescriptibila sau imprescriptibila – prezentata anterior
cum se dovedeste dreptul dedus judecatii
efectele admiterii actiunii – comune cu actiunea in revendicare mobiliara

Question 13

Proba dreptului de proprietate

Sarcina probei

Answer 13

Regula: sercina probei incumba reclamantul ​(actori incumbit probatio – art. 249). Paratul este intr­o situatie foarte buna, nu trebuie sa faca nimic. Avand corpus, se prezuma ca are animus si, prin urmare, se prezuma ca este proprietar.
Primul care este interesat sa rastoarne prezumtia este ​proprietarul.
Uneori, chiar paratul este cel interesat, spunand ca nu e posesor, ci detentor precar, pentru a se respinge actiunea.
Pe masura ce reclamantul probeaza ca prezumtiile nu sunt adevarate, paratul trebuie sa iasa din pasivitate, incepand duelul judiciar, in masura in care paratul are probe prin care tinde sa demonstreze ca este proprietar, fie pur si simplu ca reclamantul nu e proprietar (ca sa se respinga actiunea).

Question 14

Proba dreptului de proprietate

Acceptiile termenului de titlu

Answer 14

In acest duel judiciar in care ambele parti aduc probe, se pune problema titlului de proprietate. Trebuie sa vedem ce intelegem prin „titlu de proprietate” => ​doua acceptiuni:
modul de dobandire a dreptului de proprietate – act juridic sau fapt juridic in sens restransu(ex. uzucapiunea este titlu de proprietate, mostenirea legala) ­ ​sensul substantial
dovada presupune administrarea de probe (inscrisuri, martori, prezumtii) – inscrisul care dovedeste modul de dobandire a dreputului de proprietate = inscrisul prin care se dovedeste titlul in sensul substantial (ex. certificatul de mostenitor). Se includ nu doar inscrisurile care se refera direct la modul de dobandire, dar si cele recognitive (prin se constata existenta anterioara a unui mod de dobandire ex. o hotarare judecatoreasca sau cele cu valoare declarativa ex. contractul de partaj).
! este posibil sa se faca dovada unui anumit mod de dobandire, dar opozabilitatea sa sa depinda de caracterul originar/derivat

Question 15

Dificultatile probei

Natura modurilor de dobandire.

Answer 15

Proba este mai putin dificila in situatia modurilor originare de dobandire, fiind suficienta dovada acestui mod de dobandire.
Cand este vorba de moduri derivate de dobandire, proba este mai dificila. Cand se invoca un mod de dobandire prin act juridic, efectul relativitatii face ca dreptul de proprietate sa ​nu fie opozabil tuturor, cat timp nu s­au indeplinit formalitatile de publicitate.
Mai ales acolo unde nu s­a efectuat nicio forma de publicitate, este important sa se stie daca cel care a transmis dreptul este el insusi proprietar. Spre exemplu, reclamantul poate sa infatiseze un contract de vanzare­cumparare, iar paratul poate invoca faptul ca autorul reclamantului nu era proprietar.
Reclamantul trebuie sa probeze sirul de dobandiri succesive pana la un mod originar de dobandire.Cand se va definitiva sistemul intemeiat pe CF, nu se va mai pune aceasta problema.
De aceea, publicitatea imobiliara este esentiala si, mai ales, sistemul de publicitate este foarte important. Publicitatea reala este cea care confera cea mai mare securitate in ce priveste drepturile reale principale. Atunci cand efectul constitutiv al CF va opera in toata tara, forta probatorie a CF va fi deplina.

Question 16

Dificultatile probei

Carentele sistemelor de publicitate imobiliara.

Answer 16

Exista o serioasa incertitudine in ceea ce priveste situatia materiala a imobilelor, pana la finalizarea lucrarilor cadastrului general. Chiar si ulterior, incertitudinea va persista intr-o anumita masura, deoarece unele mentiuni din CF pot fi modificate oricand.

Question 17

Ipoteze si solutii probatorii cu privire la actiunea in revendicare
ambele parti au titluri de proprietate
titlul emana de la acelasi autor

Answer 17

daca nu s­au efectuat formalitatile de publicitate, are castig de cauza partea al carei titlu are data certa cea mai veche
daca o singura parte a efectuat formalitatile de publicitate, aceasta castiga, tinand seama de adagiul ​prior tempore potior iuris​, pentru ca titlul ei a devenit primul opozabil, inclusiv celeilalte parti

Question 18

Ipoteze si solutii probatorii cu privire la actiunea in revendicare
ambele parti au titluri de proprietate
titlul emana de la autori diferiti

Answer 18

nu mai conteaza data certa a titlului, pentru ca acestea se compara. Chiar daca paratul este posesor, el nu poate castiga numai pe temeiul posesiei sale, trebuie sa se compare titlurile si sa se faca si dovada titlului autorului autorului fiecarei parti, deci se coboara in timp cu proba dreptului de proprietate, pana la un mod originar de dobandire (daca se ajunge la un autor comun, se aplica regulile de mai sus) sau pana la cel care coboara mai adanc in timp.

Question 19

Ipoteze si solutii probatorii cu privire la actiunea in revendicare
numai una dintre parti ale titlu

Answer 19

daca il are paratul, actiunea se respinge
daca il are reclamantul, in principiu, se admite, dar cu un amendament: titlul sa nu emane chiar de la reclamant, ci de la un tert
! Uneori, s­a considerat ca data titlului reclamantului trebuie sa fie anterioara posesiei paratului ­ cerinta inexacta.
Paratul este indreptatit sa faca dovada ca tertul de la care a dobandit reclamantul este non dominus, revenindu-i sarcina probei.

Question 20

Ipoteze si solutii probatorii cu privire la actiunea in revendicare
niciuna dintre parti nu are titlu de proprietate

Answer 20

niciuna dintre parti nu are titlu de proprietate ­ paratul posesor este intr­o situatie avantajata, dar nu cat sa castige ​de plano procesul, pentru ca este posibil ca si reclamantul sa fi fost posesor inainte, astfel ca se compara cele doua posesii, castigand partea care se bucura de o ​posesie mai caracterizata (=cel care are o posesie de buna credinta, de mai mare durata, neviciata). Daca posesiile sunt la fel de caracterizate, va avea castig de cauza posesorul actual.

Question 21

Corelatia dintre actiunea in revendicare imobiliara si actiunile de aparare a dreptului de proprietate imobiliara prevazute de legi speciale
Regimul comunist

Answer 21

distrugerea sistemului de proprietate privata 🡪 preluarea abuziva a imobilelor

Question 22

Corelatia dintre actiunea in revendicare imobiliara si actiunile de aparare a dreptului de proprietate imobiliara prevazute de legi speciale
Prabusirea regimului comunist

Answer 22

repararea nedreptatilor savarsite fata de proprietarii ale caror imobile au fost preluate in mod abuziv 🡪 masuri de reparare cuprinse in legi speciale, cu caracter partial (ex. OUG privind retrocedarea unor imobile care au apartinut cultelor religioase)
Intre aceste legi speciale au aparut numeroase contradictii, dificultati de punere in aplicare 🡪 numar mare de litigii si practica judiciara neunitara

Question 23

Procedurile stabilite de Legea fondului funciar

Concursul

Answer 23

erenurile aflate in patrimoniul fostelor cooperative agricole de productie au format obiectul stabilirii dreptului de proprietate privata (constituire/reconstituire)
Pentru stabilirea dreptului de proprietate privata, exista o procedura speciala. Cei interesati NU au deschisa calea unei actiuni in revendicare pentru valorificarea drepturilor nascute pe temeiul acestei legi. Ei pot utiliza numai procedura prevazuta de acest act normativ.
Dupa stabilirea si restituirea dreptului de proprietate privata, acesta poate fi aparat prin actiunea in revendicare, in conditiile dreptului comun.

Question 24

Procedurile stabilite de Legea fondului funciar

Modalitati specifice de proba

Answer 24

proba drepturilor anterioare stabilirii dreptului de proprietate – sarcina probei este usurata, putand fi folosita o gama larga de mijloace de proba, inclusiv declaratii de martori
b) proba dreptului de proprietate stabilit potrivit acestei legi – au fost emise 3 tipuri de documente cu ocazia stabilirii dreptului de proprietate privata: adeverinte de proprietate, procese-verbale de punere in posesie si titluri de proprietate.
Dovada dreptului de proprietate, in cadrul actiunii in revendicare, se poate face numai cu titlul de proprietate, a carui emitere marcheaza momentul dobandirii dreptului in patrimoniul petentului.
Actele premergatoare pot fi folosite pentru a obtine finalizarea procedurii de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, iar cei pusi in posesie prin acestea pot folosi numai actiunile posesorii, in masura in care tertii tulbura stapanirea asupra terenului.

Question 25

Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor – HG nr. 834/1991

Answer 25

Intreprinderile de stat nu aveau un drept de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul lor, ci doar un drept de administrare. Odata cu transformarea acestora in societati comerciale cu capital de stat, dreptul de administrare s-a transformat in drept de proprietate in patrimoniul acestora.
Ulterior, au fost emise ceritificate de atestare a dreptului de proprietate asupra ternurilor, supuse regimului de publicitate imobiliara. Certificatele de atestare nu au insa rol constitutiv de drepturi, ci sunt doar instrumente de proba. Inscrierea in CF a acestora are o functie informativa.
Societatile comerciale isi pot apara dreptul de proprietate prin actiunea in revendicare chiar daca nu au obtinut certificatul de atestare. Dovada dreptului de proprietate nu este conditionata de acest certificat, ci poate fi facuta prin prezentarea documentelor din care rezulta ca terenul forma obiectul dreptului de administrare.

Question 26

Preocedurile speciale referitoare la restituirea imobilelor preluate abuziv
Este posibila optiunea intre actiunea in revendicare si procedurile speciale?

Actiunile in revendicare introduse inainte de intrarea in vigoare a procedurilor speciale, dar nesolutionate pana in momentul respectiv

Answer 26

Actiunea in revendicare este admisibila numai in masura in care este vorba despre un imobil preluat de stat fara titlu valabil, deoarece numai in aceasta situatie dreptul de proprietate a ramas in patrimoniul reclamantului si poate fi aparat prin actiunea in revendicare.
Daca actiunea nu a fost solutionata pana la intrarea in vigoare a procedurilor speciale, reclamantul poate renunta la judecata sau poate solicita suspendarea judecatii.

Question 27

Preocedurile speciale referitoare la restituirea imobilelor preluate abuziv
Este posibila optiunea intre actiunea in revendicare si procedurile speciale?
b) Actiunile in revendicare introduse dupa intrarea in vigoare a procedurilor speciale

Answer 27

Regula: concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale – actiunea in revendicare este admisibila numai in absenta unei proceduri prevazute in legea speciala.
Exceptia: daca sunt sesizate neconcordante intre legea speciala si CEDO, aceasta din urma are prioritate, prioritate ce i se acorda in cadrul unei actiuni in revendicare intemeiata pe dreptul comun.
Exceptia de la exceptie: situatia in care admiterea actiunii in revendicare de drept comun ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice.

Question 28

Preocedurile speciale referitoare la restituirea imobilelor preluate abuziv
Care sunt particularitatile probei dreptului de proprietate?

Answer 28

Avand in vedere situatia dificila a persoanelor indreptatite care nu mai au documente prin care sa faca dovada dreptului lor de proprietate, a fost largita sfera mijloacelor de proba in materie.
Au fost instituite prezumtii suplimentare de proprietate:
intinderea dreptului de proprietate se prezuma a fi cea recunoscuta de actul prin care s-a dispus masura preluarii abuzive sau a fost pusa in executare
persoana care avea posesia imobilui in momentul preluarii de catre stat se prezuma a fi proprietara
In plus, este exclusa ideea compararii posesiei petentilor cu aceea a autorilor lor sau cu posesia statului.

Question 29

Actiunea in revendicare mobiliara

Answer 29

Aceasta are doar caracter exceptional, pentru ca posesia de buna­credinta este ea insasi titlu de proprietate.
Totusi, cel care se pretinde proprietar poate introduce actiunea in revendicar impotriva posesorului de rea-credinta, a uzurpatorului, impotriva chiar a posesorului de buna­credinta, dar care isi intemeiaza posesia pe un act juridic cu titlu gratuit sau al carui titlu a fost desfiintat. In asemenea situatii, actiunea in revendicare este posibila, chiar daca este vorba de bunuri mobile, dar, si in acest caz, va trebui sa tinem seama ca reclamantul este cel care se pretinde coproprietar/proprietar.
Actiunea este imprescriptibila, problema probei fiind mai simpla decat in cazul bunurilor imobile.

Question 30

Efectele admiterii actiunii in revendicare
Daca se admite actiunea in revendicare
restituirea bunului care formeza obiectul dreptului de proprietate

Answer 30

finalitatea actiunii in revendicare nu ar fi realizata daca reclamantului nu i s-ar restitui stapanirea materiala.
Hotararea judecatoreasca prin care se admite actiunea in revendicare este opozabila si poate fi executata si impotriva tertului dobanditor.

Question 31

Efectele admiterii actiunii in revendicare
Daca se admite actiunea in revendicare
restituirea bunului care formeza obiectul dreptului de proprietate
Daca bunul ar pieri sau a fost deteriora

Answer 31

Daca bunul ar pieri sau a fost deteriorat din culpa paratului, va putea fi obligat la plata de despagubiri.
Cand bunul piere in mod fortuit, conteaza momentul pieirii bunului:
bunul a pierit inainte de introducerea actiunii in revendicare
paratul era de rea-credinta – despagubiri in raport cu valoarea de circulatie din momentul pronuntarii hotararii judecatoresti. Exceptie: daca se dovedeste ca ar fi pierit si daca se afla la proprietar
paratul era de buna-credinta – riscul pieirii este suportat de proprietar
bunul a pierit dupa introducerea actiunii in revendicare – paratul va fi considerat de rea-credinta si obligat la plata de despagubiri. Exceptie: daca se dovedeste ca ar fi pierit si daca se afla la proprietar
In toate cazuri, daca bunul a fost asigurat de parat, este obligat sa restituie reclamantului indemnizatia.

Question 32

Efectele admiterii actiunii in revendicare
Daca se admite actiunea in revendicare
restituirea bunului care formeza obiectul dreptului de proprietate
daca paratul a instainat bunul

Answer 32

Daca paratul a instrainat de parat:
dupa introducerea actiunii in revendicare – reclamantul poate:
sa ceara obligarea acestuia la plata valorii de circulatie a bunului
sa introduca o actiune in revendicare impotriva tertului (va fi admisa daca tertul nu dovedeste un mod de dobandire) si o actiune in despagubiri impotriva instrainatorului
! utila notarea actiunii in CF pentru a se evita invocarea bunei-credinte
inainte de introducerea actiunii in revendicare – reclamantul poate introduce actiunea in revendicare impotriva persoanei care are detinerea actuala a bunului
Daca aceasta actiune este respinsa, se poate intoarce impotriva instrainatorului cu o actiune in despagubiri (pe temei delictual sau contractual – daca tertul avea obligatia de restituire)
In aceleasi conditii, paratul va fi obligat la restituirea productelor.

Question 33

Efectele admiterii actiunii in revendicare

Daca se admite actiunea in revendicare

restituirea fructelor

Answer 33

posesorul de buna­credinta dobandeste fructele, cel de rea­credinta trebuie sa restituie fructele/contravaloarea lor, indiferent daca le-a perceput sau nu. Buna­credinta inceteaza in momentul introducerii actiunii in revendicare.
Aceeasi obligatie o are si paratul detentor precar, intrucat admiterea actiunii se face daca a expirat termenul pentru detinerea/folosirea bunului.

Question 34

Efectele admiterii actiunii in revendicare

Daca se admite actiunea in revendicare
cheltuielile facute de parat (posesor) in legatura cu bunul sau cu fructele si productele bunului

Answer 34

Aceasta problema nu poate fi rezolvata din oficiu, ci numai pe baza cererii reconventionale formulate de parat.
Este vorba despre acele cheltuieli care nu se concretizeaza intr­o lucrare, fie ea autonoma sau adaugata. Daca s­ar concretiza intr­o lucrare, se aplica regulile de la accesiunea imobiliara artificiala.
Daca e vorba de cheltuieli neconcretizate intr­o lucrare, avem cheltuieli:
necesare ​­ cele fara de care lucrul ar fi pierit total sau partial: proprietarul trebuie sa le restituie integral, indiferent daca paratul a fost de buna sau de rea-credinta
utile​ ­ determina un spor de valoare a bunului: trebuie sa fie restituite, indiferent daca paratul a fost de buna sau de rea-credinta, in limita sporului de valoare adus bunului
voluptuare ​­ facute pentru simpla placere a autorului lor, nu determina un spor de valoare: proprietarul nu este obligat la restituirea acestora. Posesorul si le poate insusi, daca prin aceasta bunul nu se deterioreaza.
Proprietarul va fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare pentru producerea si culegerea fructelor sau a productelor. Pana la restituirea acestor cheltuieli, paratul are drept de retentia asupra fructelor si productelor, cu exceptia cazului in care proprietarul ii furnizeaza o garantie indestulatoare. Dreptul de retentie nu se intinde asupra bunului frugifer. Acest drept nu poate fi invocat daca luarea in stapanirea materiala a bunului s-a facut prin violenta/frauda sau daca acestea sunt perisabile.

Question 35

Actiunea negatorie (art. 564)

Answer 35

reclamantul care se pretinde proprietar si care are stapanirea materiala a bunului il cheama in judecata pe paratul care pretinde ca are un dezmembramant al dreptului de proprietate (sau un drept real de garantie) solicitand instantei sa ii recunoasca dreptul de proprietate si sa constate inexistenta dezmembramantului
Actiunea negatorie este o actiune ​reala, petitiorie, imprescriptibila si in constatare. Reclamantul cere o constatare pozitiva, ca are totalitatea atributelor proprietatii, si o constatare negativa, ca paratul nu are un dezmembramant al dreptului de proprietate.

Question 36

Actiunea negatorie (art. 564)
Fata de actiunea in revendicare:

Answer 36

Fata de actiunea in revendicare:

asemanari: reclamantul pretinde ca are un drept de proprietate asupra bunului in litigiu si cere instantei sa ii recunoasca acest drept
deosebiri:
- paratul nu are stapanirea materiala a bunului, ci reclamantul => nu se pune problema restituirii stapanirii materiale
- paratul pretinde ca are un dezmembramant

Question 37

Actiunea in granituire

Answer 37

​actiunea prin care reclamantul, care invoca dreptul sau de proprietate asupra unui teren, il cheama in judecata pe proprietarul terenului vecin pentru a determina, prin semne exterioare, granita dintre cele doua terenuri
Este o actiune ​petitorie, reala, imobiliara, imprescriptibila si in realizare.

Question 38

scopul actiunii in granituire

Answer 38

Interesul introducerii actiunii apare nu numai daca nu au fost trasate semne despartitoare, ci si daca semnele exista, dar nefiind stabilite prin intelegerea partilor, sunt contestate. Odata stabilite conventional, semnele pot fi contestate numai prin actiune in desfiintare.

Question 39

actiunea in granituire

Calitatea de reclamant si de parat:

Answer 39

regula: proprietarii vecini
uneori: titularii altor drepturi reale
cel care are un drept de folosinta (ex. chirias) nu poate avea calitatea de reclamant, dar poate avea calitatea de parat, cu introducerea in cauza a proprietarului
si un singur coproprietar (! Dar nu poate fi introdusa de un coproprietar impotriva altui coproprietar)
Pentru a avea calitate procesuala activa, reclamantul trebuie sa faca dovada dreptului sau. Nu este insa vorba de aceleasi exigente probatorii ca la revendicare => hotararea judecatoreasca prin care s-a admis o asemenea actiune nu poate fi invocata intr-o actiune in revendicare ulteriora .

Question 40

nota bene actiunea in granituire si alte, efecte si alte observatii

Answer 40

NB! ​nu presupune contestarea dreptului de proprietate in intinderea lui, altfel, ar fi vorba de actiunea in revendicare si s­ar aplica regulile acesteia.
≠ actiunea prin care unul dintre vecini ar cere obligarea celuilalt la suportarea cheltuielilor de ingradire
Efectul admiterii actiunii este stabilirea granitei dintre proprietati, ceea ce inseamna si fixarea semnelor de proprietate, care delimiteaza granita dintre proprietati. Poate fi invocata intr-o actiune in granituire ulterioara daca semnele de proprietate nu au disparut.
Cheltuielile pentru operatia materiala a granituirii trebuie sa fie suportate in mod egal de ambele parti.

Question 41

Actiunea confesorie (art. 696, 705, 757)

Answer 41

actiunea prin care reclamantul, care pretinde ca este titularul unui dezmembramant SS al dreptului de proprietate si care a pierdut stapanirea materiala specifica dezmembramantului respectiv, il cheama in judecata pe parat, solicitand instantei de judecata sa ii recunoasca dezmembramantul si sa il oblige pe parat sa ii restituie stapanirea materiala corespunzatoare acestuia
Caractere juridice: reala, petitorie, de regula, prescriptibila si cu caracter de realizare.

Question 42

Actiunea confesorie,

Diferenta fata de actiunea in revendicare

Answer 42

natura dreptului aparat (dreptul de proprietate/nuda proprietate/superficie in forma sa deplina vs. dezmembramant SS)

Question 43

Actiunea confesorie,

aspecte procedura legate de parti si proba actiunii

Answer 43

Poate fi utilizata si impotriva nudului proprietar, daca titularul dezmembramantului nu are la dispozitie o actiune contractuala preferabila.
Proba dezmembramintelor SS – sarcina probei apartine reclamantului – trebuie sa dovedeasca modul de dobandire a dezmembramantului

Question 44

Prescriptia extinctiva:

actiune confesorie

Answer 44

dezmembraminte in general – termen de 10 ani (art. 2518 pct. 1) [VCC – 30 de ani]
superficie - imprescriptibila
[VCC
incipienta – apararea se face prin actiune confesorie prescriptibila in 30 de ani (numai in aceasta forma dreptul de superficie e doar un dezmembramant al dreptulu ide proprietate privata)
deplina – reuneste in continutul sau juridic dreptul de folosinta asupra terenului, ca dezmembramant, si dreptul de proprietate asupra lucrarii – actiunea confesorie este imprescriptibila sub aspect extinctiv, ca si actiunea in revendicare]