moduri de dobandire a proprietatii

Question 1

Enumerarea modurilor de dobandire in art. 557 C. civ.

Answer 1

De regula, vom analiza aceste moduri de dobandire cu referire la dreptul de proprietate privata, dar, mutatis​ mutandis​, unele dintre aceste moduri sunt valabile si pentru celelalte drepturi reale principale. Mai sunt si alte moduri, studiate cu alta ocazie. Cand am vorbit de dreptul de proprietate publica, am analizat si modurile de dobandire ale acestui drept, precum si modurile de dobandire ale drepturilor reale constituite pe temeiul acestui drept. La posesie, am sudiat dobandirea fructelor prin posesia de buna­credinta.

Question 2

Hotararea judecatoresca

a) Suplinirea consimtamantului unei parti intr-un contract translativ de proprietate

Answer 2

a) Suplinirea consimtamantului unei parti intr-un contract translativ de proprietate Uneori, hotararea judecatoreasca este doar un mod​ de a suplini consimtamantul unei parti​in mecanismul incheierii contractului prin care se transmite un drept real principal.
Exemplul cel mai raspandit este acela al suplinirii consimtamantului partii care refuza executarea unui antecontract bilateral prin care partile se obliga sa incheie in viitor un contract cu titlu oneros, traslativ de proprietate – art. 1279 alin. 3. In ipoteza in care se incheie un antecontract de vanzare­cumparare, iar una dintre parti refuza sa incheie contractul de vanzare­cumparare la care s­a obligat, cealalta parte este indreptatita sa ceara instantei de judecata pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract, daca si celelalte conditii sunt indeplinite (art. 1669). O asemenea hotarare poate fi pronuntata si daca se refuza executarea unei promisiuni unilaterale de vanzare-cumparare.
Observam ca hotararea judecatoreasca nu este prin ea insasi un mod de dobandire a dreptului de proprietate sau a altui drept real principal, este doar un element al mecanismului contractual, prin care se realizeaza acordul de vointe, judecatorul suplinind consimtamantul partii indaratnice. Temeiul dobandirii este contractul.

Question 3

Hotararea judecatoresca

b) Hotararea judecatoreasca – mod de dobandire a drepturilor reale principale

Answer 3

b) Hotararea judecatoreasca – mod de dobandire a drepturilor reale principale
Pe de alta parte, sunt cazuri in care hotararea judecatoreasca este prin ea​ insasi un mod de dobandire a dreptului de proprietate – art. 557: ipoteza in care este translativa de proprietate prin ea insasi.
Exemple: hotararea judecatoreasca prin care se dispune retrocedarea unui imobil expropriat sau cea prin care se dispune restituirea in natura a imobilelor cu destinatia de locuinta trecute in mod abuziv in proprietatea statului sunt moduri de dobandire a dreptului de proprietate

Question 4

Notiunea de ocupatiune

Answer 4

Art. 941 „Posesorul unui lucru mobil care nu apartine nimanui devine proprietarul acestuia, prin ocupatiune, la data intrarii in posesie.”
Ocupatiunea = mod de dobandire a dreptului de proprietate (numai acest drept), ce consta in luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui, cu intentia de a deveni proprietar.
Intr­un mod asemanator, este definita ocupatiunea in C. Civ., in art​. 941 alin. (1)​.

Question 5

elementele ocupatiunii

luarea in stapanire a unui lucru,

Answer 5

posesia ca stare de fapt – ocupatiunea este un efect al posesiei. ​

• posesia trebuie sa fie utila, dar nu este necesara o anumita durata a posesiei. Ceea ce intereseaza e momentul initial al posesiei, adica cel al luarii in stapanire. In principiu, din acel moment, cel care ia bunul in stapanire devine proprietar, daca avem si cel de­al doilea element.
• posesorul trebuie sa se comporte ca un proprietar, nu ca titularul unui alt drept real principal

Question 6

elementele ocupatiunii

bunul luat in stapanire sa faca parte din categoria lucrurilor care nu apartin nimanui

Answer 6

​Se apropriaza, in aceasta situatie, un lucru, nu un bun. Numai in masura in care este apropriat, lucrul devine bun. (=> diferenta fata de dobandirea dreptului de proprietate ca efect al posesiei de buna-credinta sau al posesiei indelungate)
Acesta este un mod originar de dobandire – lucrul nu formeaza obiectul unui drept de proprietate in momentul luarii in stapanire; vechiul drept de proprietate nu se stinge anterior ocupatiunii, prin abandon.

Question 7

categoriile de bunuri care nu apartin nimanui

Answer 7

lucrurile comune (res communes) – aerul, lumina - !neapropriabile privite ca intreg, dar parti din aceste lucruri pot fi apropriate, de exemplu daca se comprima aerul in roata de la masina, putem deveni proprietari pe acea cantitate de aer comprimat
lucrurile fara stapan (res nullius) – sunt apropriabile; art. 941 alin. 2 => 2 categorii:
lucrurile care nu au avut niciodata stapan – pot fi apropriate, dar cu respectarea reglementarii legale speciale ex. fructele de padure
lucrurile care au avut stapan, dar au fost abandonate sau s-a renuntat la dreptul de proprietate asupra lor (res derelicte) – ex. gunoiul menajer
≠ bunurile pierdute, care formeaza obiectul unui drept de proprietate si, deci, trebuie sa fie restituite

Question 8

ocupatiunea asupra bunurilor mobile

Answer 8

regula: aceste bunuri se pot dobandi prin ocupatiune, daca sunt lucruri comune sau daca sunt lucruri fara stapan, care fie nu au avut niciodata stapan, fie au fost abandonate (art. 562 dreptul de proprietate se stinge in momentul parasirii bunului)
exceptia: bunurile mobile care fac parte dintr-o universalitate – nu opereaza ocupatiunea. In cazul bunurilor mobile din mostenirile vacante, acestea intra in domeniul privat al comunitatilor locale sau, daca se afla in strainatate, se cuvin statului roman, din momentul deschiderii succesiunii.

Question 9

ocupatiunea asupra bunurilor imobile

Answer 9

nu se pot dobandi prin ocupatiune niciodata (art. 941)
regula – imobilele cu privire la care s-a renuntat la dreptul de proprietate (art. 562 dreptul de proprietate se stinge prin inscrierea in CF a declaratiei de renuntare): se dobandesc fara inscriere in CF, de comuna, orasul sau municipiul pe a caror raza teritoriala se afla si intra in domeniul privat al acestora prin HCL (art. 553). Aceste bunuri imobile pot fi uzucapate, iar HCL prin care se iau in stapanire aceste imobile poate fi inscrisa in CF numai daca intre timp nu au fost uzucapate de alte persoane. (art. 889).
DAR, imobilelor aflate in strainatate – intra direct in domeniul privat al statului din momentul renuntarii (art. 553), deci nu pot fi uzucapate.
exceptia – bunurile imobile din mostenirile vacante trec direct in patrimoniul statului, in domeniul privat, in momentul deschiderii succesiunii, ceea ce inseamna ca aceste imobile nu pot fi uzucapate.

Question 10

Natura juridica a abandonului

Answer 10

Abandonul este un mod de exercitare a dispozitiei juridice si cuprinde in structura sa juridica o manifestare unilaterala de vointa a proprietarului facuta cu intentia de a stinge dreptul de proprietate.
Deosebirea – efectul extinctiv se preduce:
ca efect al actului juridic – la renuntarea la dreptul de proprietate
ca efect al actului material de parasire a bunului – cazul abandonului => simpla renuntare ca manifestare de vointa nu este suficienta
Un lucru mobil este abandonat daca, pe de o parte, proprietarul se autodeposedeaza, adica renunta la stapanirea materiala asupra bunului si, prin asta practic, isi manifesta si vointa de a nu mai fi proprietar.

Observam ca si aici sunt doua​ elemente:
un element volitiv ­ un act de vointa
un element​ material ­​ autodeposedarea, faptul material al abandonului

Question 11

Dovada abandonului

Answer 11

Elementul material = fapt juridic in sens restrans 🡪 dovedit prin orice mijloc de proba
Elementul volitiv 🡪de regula, se dovedeste prin prezumtii simple – ex. aruncarea unui bun intr-o pubela naste o prezumtie simpla foarte puternica de abandon.
Art. 941 alin. 3 – prezumtie legala: lucrurile mobile de valoare foarte mica sau foarte deteriorate care sunt lasate intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport in comun, sunt considerate lucruri abandonate.

Question 12

Dovada – importanta pentru distinctia dintre:

Answer 12

lucrurile abandonate – daca bunul sau pretul nu este pretins de proprietarul originar in termen de 6 luni (art. 942), va fi considerat fara stapan si remis gasitorului pe baza de proces verbal – gasitorul dobandeste dreptul de proprietate prin ocupatiune. Daca gasitorul refuza sa il preia, lucrul intra in domeniul privat al comunitatii locale (art. 945)
bunurile pierdute – sunt in continuare obiect al dreptului de proproietate aflat in patrimoniul persoanei care le-a pierdut (art. 942) => nu pot fi dobandite prin ocupatiune
proprietarul poate revendica bunul pierdut:
de la cel care l-a gasit
de la tertul dobanditor de rea-credinta
de la tertul dobanditor de buna-credinta, in termen de 3 ani (art. 937 alin. 2)
! Insusirea bunului gasit = infractiune

Question 13

Efectele juridice ale abandonului

Answer 13

stingerea dreptului de proprietate si a tuturor drepturilor accesorii acestuia, dar nu si obligatiile si sarcinile care il greveaza
daca asupra bunului s-au constituit dezmembraminte/alte sarcini reale, nu mai este abandon, ci delasare – o transmitere in beneficiul titularului dezmembramantului sau a sarcinii reale (manifestarea unilaterala de vointa a proprietarului + iesirea din posesie + manifestarea unilaterala de vointa a beneficiarului + intrarea in posesie => efect translativ de proprietate)

Question 14

Dobandirea tezaurului (comorii) prin ocupatiune, conform art. 946 C. civ.

Answer 14

Tezaurul = orice bun mobil ascuns sau ingropat, chiar involuntar, in privinta caruia nimeni nu poate dovedi ca este proprietar => nu​ este nici un bun abandonat, nici de un bun pierdut, ci de un „proprietar pierdut”.
Cel care ascunde/ingroapa anumite valori nu renunta la dreptul de proprietate, ci recurge la o forma de protectie a proprietatii.Daca nu se mai cunoaste cine este cel care a ascuns tezaurul, iar acesta este descoperit de o alta persoana decat proprietarul, atunci, prin ocupatiune, dreptul de proprietate asupra tezaurului este dobandit, in cote egale, de persoana care l­a descoperit si de proprietarul bunului (mobil/imobil) in care a fost ascuns tezaurul.
Art. 946 alin. (3)​: nu se aplica in cazul bunurilor mobile culturale (descoperite fotuit/ca urmare a unor cercetari arheologice) si al bunurilor care fac obiectul proprietatii publice.

Question 15

Notiunea de traditiune

Answer 15

Traditiunea – enumerata ca un mod de dobandire a proprietatii in art​. 557 alin. (1) C.Civ.
Traditiunea = predarea/remiterea materiala a unui bun ⬄ transmiterea elementului corpus din structura posesiei ca stare de fapt
Traditiunea are semnificatie juridica diferita, in functie de conventia pe care o insoteste, care ajuta la determinarea elementului subiectiv pe care il va avea cel care a primit bunul. Acesta poate fi:
posesor – daca partile au vrut sa transmita dreptul de proprietate asupra bunului remis, atunci este vorba de traditiune ca mod de dobandire a proprietatii => traditiunea = mod complex de dobandire a dreptului de proprietate
detentor precar – daca partile au vrut sa incheie un comodat sau un depozit si intelegerea lor se refera la un asemenea contract, atunci remiterea materiala a bunului este doar o conditie de incheiere a contractului => traditiunea da nastere unui drept de creanta
Rezulta ca, prin ea insasi, remiterea materiala a bunului nu are o semnificatie univoca, iar efectul sau juridic depinde de intelegerea partilor.

Question 16

Domeniul de aplicatie al traditiunii

Answer 16

Ipoteza darului manual (art. 1011 alin. 4) ­ donatia unor bunuri mobile de valoare mica, caz in care nu mai e necesara forma autentica, care altfel exprima solemnitatea donatiei, ci este suficienta remiterea materiala a bunului mobil, care ia locul autentificarii actului de donatie. Predarea nu este doar un fapt al executarii contractului, ci unul necesar pentru valabilitatea acestuia. Este evident, insa, ca transmiterea proprietatii nu este doar efectul predarii bunului, ci si efectul intelegerii partilor.
Ipoteza titlurilor de valoare la purtator ​­ acestea se transmit prin simpla traditiune, adica prin transmiterea inscrisului in care e incorporat acel titlu de valoare. NB: trebuie sa vedem intelegerea partilor, nu e exclus ca titlul la purtator sa fie dat in depozit.

Question 17

Art. 567 accesiunea

Answer 17

prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipeste cu bunul ori se incorporeaza in acesta, daca legea nu prevede altfel.

Question 18

Accesiunea ca alipire a lucrului accesoriu cu lucrul principal sau ca incorporare a lucrului accesoriu in lucrul principal

Answer 18

Sensul accesiunii de fapt material​ al alipirii sau al incorporarii, ca fapt juridic in sens restrans producator de efecte juridice.
alipirea = unirea unui bun accesoriu cu un bun principal
≠
incorporarea = unirea unui bun accesoriu cu un bun principal, in plus, creindu-se o legatura materiala atat de puternica, incat despartirea nu mai este posibila fara a se dauna celor doua lucruri
Se pot produce:
natural – accesiune naturala
prin interventia omului – accesiune artificiala
!Daca ar fi vorba despre o simpla unire a unor lucruri cu proprietari diferiti, fiecare ar putea cere separarea.

Question 19

Caracterul accesoriu

Answer 19

destinatia bunului/lucrului (daca un bun este destinat sa serveasca urilizarii sau ornarii celuilalt bun)
valoarea/cantitatea bunurilor
adagiul conform caruia terenul este bunul principal, iar ce este pe el este bun accesoriu.
! In cazul dreptului de superficie, situatia se inverseaza, cand dreptul de folosinta asupra terenului este accesoriu dreptului de proprietate asupra constructiei.

Question 20

2. Accesiunea ca drept de accesiune

Answer 20

Faptul material al alipirii nu produce intotdeauna un efect achizitiv de proprietate in mod direct. De cele mai multe ori, cand bunul principal si bunul accesoriu apartinan unor proprietari diferiti, alipirea sau incorporarea naste mai intai un drept potestativ de accesiune, in favoarea proprietarului bunului principal. Efectul achizitiv de proprietate se produce numai in masura in care acesta isi va exercita dreptul de accesiune in sens pozitiv.
Faptul juridic in sens restrans al alipirii/incorporarii da nastere dreptului potestativ de accesiune.
nu este suficienta simpla alipirea a doua lucruri apartinand unor proprietari diferiti (caz in care se poate cere separarea)
daca cele doua lucruri au acelasi proprietar – nu e vorba de accesine
daca lucrul accesoriu este res nullius – nu e vorba de accesiune
! Exista situatii in care alipirea/incorporarea nu naste un drept potestativ de accesiune, ci determina direct efectul achizitiv de proprietate.

Question 21

Accesiunea ca mod de dobandire a dreptului de proprietate privata

Answer 21

Cand doua bunuri, unul accesoriu si unul principal, se unesc fara ca ambele sa apartina aceluiasi proprietar, efectul accesiunii, fie direct, fie indirect, este dobandirea dreptului de proprietate asupra bunului accesoriu de catre proprietarul bunului principal.
Acest mod de dobandire nu presupune o transmitere a dreptului de proprietate, ci:
se stinge dreptul de proprietate asupra lucrului accesoriu, acesta pierzandu-si individualitatea
bunul principal se transforma, isi schimba dimensiunile/substanta:
se naste un drept nou de proprietate in patrimoniul proprietarului bunului principal
se mareste obiectul dreptului de proprietate asupra acestui bun
Efectul achizitiv de proprietate nu este conditionat de caracterul voluntar/involuntar al alipirii.
Efectul achizitiv poate fi:
direct, cand nu se naste dreptul potestativ, ci se produce ca urmare a faptului material al alipirii/incorporarii
indirect, cand, nascandu­se un drept potestativ, dobandirea dreptului de proprietate depinde si de exercitarea dreptului potestativ de catre proprietarul bunului principal
Exista si ipoteza in care doua lucruri se unesc sau se incorporeaza, dar intre ele nu exista raport de accesorietate (art. 599, art. 601)=> nu e accesiune, ci coproprietate pe cote-parti.

Question 22

Accesiunea ca prezumtie de proprietate

Answer 22

Art. 579 alin. (1) instituie trei prezumtii:
1. se prezuma ca proprietarul terenului este si proprietarul lucrarii aflate pe teren
2. se prezuma ca acea lucrare a fost facuta de catre proprietar
3. se prezuma ca lucrarea a fost facuta pe cheltuiala sa
Toate cele trei prezumtii sunt ​relative. Cel interesat poate sa rastoarne toate cele trei prezumtii sau numai unele dintre ele, in functie de interesul pe care il are. Cand se rastoarna toate trei, ne aflam fie in ipoteza dovedirii dreptului de superficie, fie in ipoteza in care o persoana construieste o lucrare asupra imobilului altei persoane, fie utilizand materiale proprii si manopera proprie, fie utilizand materialele altei persoane si manopera proprie. Ne intereseaza aceasta ultima situatie.

Question 23

Accesiunea ca regula de interpretare a unor acte juridice

Answer 23

Aceasta regula de interpretare in materia actelor juridice poate fi formulata: orice clauza scrisa intr­un contract care are ca obiect un bun principal isi intinde efectele asupra tutuor accesoriilor acelui bun principal, chiar daca ele nu au fost prevazute expres in actul juridic.

Question 24

Tipologia accesiunii ca alipire a doua lucruri sau ca incorporare a lucrului accesoriu in lucrul principal

lucrul accesoriu face parte din categoria lucrurilor fara stapan

Answer 24

​un lucru fara stapan​ se uneste cu ​un bun apartinand unui proprietar determinat​, iar intre cele bunuri se stabileste un raport de la accesoriu la principal
in acest caz, accesiunea este mod originar de dobandire in sens restrans
distinctia: ocupatiune – necesara manifestarea de vointa, accesiune, proprietatea este dobandita in momentul incorporarii.
efectul achizitiv = direct in temeiul faptului juridic in sens restrans al incorporarii.

Question 25

Tipologia accesiunii ca alipire a doua lucruri sau ca incorporare a lucrului accesoriu in lucrul principal

bunul accesoriu si bunul principal au apartinut initial aceluiasi proprietar

Answer 25

art. 577 alin. 1: lucrarile efectuate (de oricine) asupra unui imobil revin proprietarului acelui imobil, daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel
art. 577 alin. 2: cand lucrarea e realizata de proprietarul imobilului cu materialele sale, dreptul de proprietate asupra lucrari se naste in favoarea acestuia de la inceperea lucrarii, pe masura realizarii ei
in acest caz, nu mai este vorba de un mod de dobandire a dreptului de proprietate, ci de:
recompunerea substantei bunului care formeaza obiectul dreptului de proprietate sau
crearea unui ansamblu de bunuri unite, care formeaza obiectul dreptului de proprietate ex. dreptul de proprietate asupra materialelor de constructie inceteaza treptat pe masura incorporarii lor in constructie, iar dreptul de proprietate asupra constructiei isi fixeaza obiectul pe masura ce aceasta se edifica
nu este vorba de un efect achizitiv
Accesiunea:
prin modificarea obiectului dreptului de proprietate
prin care se creeaza un ansamblu de bunuri
isi gasesc aplicarea cele 3 prezumtii

Question 26

Tipologia accesiunii ca alipire a doua lucruri sau ca incorporare a lucrului accesoriu in lucrul principal
cele doua bunuri apartin unor proprietari diferiti

Answer 26

accesiunea are un efect achizitiv de proprietate
proprietarul bunului principal devine, direct sau indirect, adica prin exercitarea dreptului potestativ de accesiune, si proprietar al bunului accesoriu, iar dreptul de proprietate initial asupra bunului accesoriu se stinge.
in legatura cu aceasta ipoteza de unire a celor doua bunuri, distingem mai multe forme de accesiune, dupa natura celor doua bunuri:
accesiunea imobiliara (art. 569-591)​, caz in care intotdeauna bunul principal este un imobil, iar cel accesoriu este fie mobil, fie imobil
prezinta doua forme: accesiunea imobiliara naturala (unirea se produce in mod natural) si accesiunea imobiliara artificiala​ (unirea e rezultatul interventiei omului)
accesiunea mobiliara​ (art. 598-601) – ambele bunuri mobile

Question 27

Accesiunea impobiliara artificiala

Answer 27

Lucrarile efectuate asupra unui imobil revin proprietarului acestui imobil, daca prin lege sau act juridic nu se prevede altfel. Chiar daca se rastoarna una sau mai multe dintre cele 3 prezumtii, proprietarul imobilului poate face dovada ca si-a exercitat dreptul de accesiune, devenind si proprietarul lucrarii.
Premisa este ca materialele sunt incorporate in imobil, lucrarea devenind imobil prin natura sa. Daca e vorba doar de imobile prin destinatie, nu este un caz de accesiune, iar materialele pot fi revendicate de proprietarul lor.

Question 28

notiunea de lucrare

Answer 28

otiunea de lucrare ​­ folosita in mod constant, prin ea intelegem fie constructia, fie plantatia, fie orice alt tip de lucrare care se incorporeaza intr­un imobil.
Tipuri de lucrari (art. 578):
autonome – au caracter de sine statator
adaugate – nu au caracter de sine statator
necesare – in lipsa lor imobilul ar pieri sau s-ar deteriora
utile – sporesc valoarea economica a imobilului (creeaza/modernizeaza o functie specifica)
voluptuare – sunt facute pentru simpla palcere a celui care le-a realizat, fara a spori valoarea economica a imobilului
cu caracter durabil
cu caracter provizoriu – art. 588 – autorul ei va fi obligat sa o desfiinteze si, daca e de rea-credinta, sa plateasca despagubiri pentru prejudiciul cauzat

Question 29

conceptul de imobil

Answer 29

C. Civ. precizeaza ca o lucrare poate fi efectuata nu numai asupra unui teren, ci si asupra unei constructii => bun principal = teren sau constructie.

Question 30

Realizarea lucrarii asupra imobilului propriu, cu materialele altuia (art. 580)

Answer 30

In masura in care proprietarul imobilului nu devine si proprietarul materialelor pe temeiul posesiei de buna­credinta, atunci oricum devine proprietarul lucrarii, pe temeiul accesiunii artificiale. Acesta nu va putea fi obligat la defiintarea lucrarii si nici la restituirea materialelor.
Nu se mai naste un drept potestativ de accesiune, efectul achizitiv de proprietate este imediat, pe masura incorporarii materialelor in imobilul respectiv (art. 577 alin. 2).
Al doilea efect este nasterea dreptului de creanta al proprietarului materialului de a fi despagubit. El nu mai poate revendica materialele, nici daca lucrarea a fost demolata.
Daca proprietarul imobilului a fost de:
buna-credinta – trebuie sa restituie contravaloarea materialelor (de la data la care se realizeaza intelegerea partilor), pe temeiul imbogatirii fara justa cauza
rea-credinta – trebuie, in plus, sa reparare alte prejudicii cauzate (raspundere civila delictuala)

Question 31

Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 581­582)
Lucrările autonome cu caracter durabil efectuate cu bună-credinţă

Answer 31

proprietarul imobilului are dreptul:
a) sa preia lucrarea, plătind, la alegerea sa, autorului lucrării:
valoarea materialelor şi a manopereifie
sporul de valoare adus imobilului prin efectuarea lucrării
b) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

Question 32

Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 581­582)
Lucrările autonome cu caracter durabil efectuate cu rea-credinţă

Answer 32

sa preia lucrarea, platind, la alegerea sa, autorului lucrării:
½ din valoarea materialelor şi a manoperei
½ din sporul de valoare adus imobilului
b) să ceară obligarea autorului lucrării la desfiinţarea
c) să ceară obligarea autorului lucrării să cumpere imobilul la valoarea de circulaţie pe care acesta ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat
Desfiinţarea lucrării se face pe cheltuiala autorului acesteia, care este ţinut totodată să repare orice prejudicii cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinţă.
a) In primul rand, ca in aceasta ipoteza, realizarea lucrarii de catre o persoana cu materialele sale asupra imobilului altei persoane nu are un efect direct achizitiv de proprietate. In acest caz, mai intai se naste dreptul potestativ de accesiune, in favoarea proprietarului imobilului, care este bunul principal. Proprietarul imobilului nu dobandeste imediat dreptul de proprietate asupra lucrarii, ci este necesar ca el sa­si manifeste, printr­un act unilateral (cererea de inscriere a sa in CF ca proprietar al lucrarii), vointa de a prelua lucrarea in proprietate.
b) Mai rezulta ca proprietarul imobilului mai poate cere autorului lucrarii sa cumpere imobilul la valoarea pe care o avea inainte de efectuarea lucrarii.
c) Daca autorul este de rea­credinta, mai rezulta ca proprietarul imobilului mai poate cere ridicarea lucrarii, cu plata despagubirilor pentru prejudiciile cauzate.
Dreptul potestativ al proprietarului imobilului este cel care, prin exercitarea sa, duce la una sau alta din optiuni. Proprietarul imobilului devine proprietarul lucrarii, daca isi exercita dreptul potestativ in mod pozitiv. b) + c) exercitarea negativa
Mai rezulta ca diferenta dintre buna si reaua-credinta a autorului lucrarii se refera nu doar la optiunile multiple ale proprietarului, ci si la modul de despagubire: autorul de rea­credinta poate fi despagubit doar cu jumatate din valoarea lucrarii sau a sporului de valoare, dupa caz.

Question 33

Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 581­582)
Momentul la care se dobandeste proprietatea

Answer 33

Daca autorul lucrarii este de rea-credinta, proprietarul imobilului poate cere ridicarea lucrarii.
Daca autorul lucrarii este de buna-credinta, desi proprietarul imobilului nu poate refuza sa preia lucrarea, ar fi inechitabil sa suporte obligatiile si sarcinile legate de dreptul de proprietate asupra lucrarii (res perit domino, plata primei de asigurare) pe masura ce este incorporata in imobil, desi nu beneficiaza de avantajele acesteia.
In plus, in ambele cazuri, proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului lucrarii la cumpararea imobilului.
Este firesc, deci, sa nu suporte obligatiile si sarcinile impuse de dreptul de proprietate asupra lucrarii, fara a fi cules beneficiile acestui drept.
Dreptul de accesiune se naste pe masura incorporarii materialelor in imobil. Dreptul de proprietate asupra lucrarii se naste inainte sau dupa finalizarea lucrarii, prin exercitarea pozitiva a dreptului potestativ de accesiune – trebuie ca proprietarul imobilului sa ceara instantei sa dispuna inscrierea sa in CF ca proprietar al lucrarii, in temeiul conventiei partilor sau al hotararii judecatoresti (art. 589).
Dreptul de accesiune este imprescriptibil, nu se stinge prin neexercitare, ci tocmai prin exercitarea optiunii care intra in continutul sau juridic. Acest drept se stinge si inainte de exercitarea sa, in cazul distrugerii lucrarii (<= eveniment natural/demolarea voluntara de catre autor).

Question 34

Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 581­582)
Proprietatea rezolubila atipica

Answer 34

Intre momentul incorporarii materialelor si pana in momentul in care proprietarul isi exercita dreptul de accesiune, ne aflam in situatia proprietatii rezolubile atipice, dreptul de proprietate asupra lucrarii nefiind un drept de proprietate pur si simplu:
proprietarul imobilului are un drept de proprietate sub conditie suspensiva (exercitarea pozitiva a dreptului de accesiune)
autorul lucrarii are un drept de proprietate sub conditie rezolutorie
Este un caz de proprietate rezolubila atipica, deoarece imprejurarea cu valoare de conditie nu este prevazuta intr-un act juridic. In plus, efectele indeplinirii conditiei nu vor fi retroactive, pentru a nu se creea o situatie inechitabila pentru proprietarul imobilului.

Question 35

Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 581­582)
Proprietarul imobilului nu poate fi obligat sa isi exercite dreptul de accesiune

Answer 35

Pana in momentul in care proprietarul imobilului isi exercita dreptul potestativ, autorul lucrarii nu­l poate sili sa­si manifeste vointa intr­un fel sau altul (nu are la dispozitie o actiune in realizare). Aceasta este un fel de sanctiune pentru autorul lucrarii, clarificarea situatiei juridice va fi facuta doar de proprietarul imobilului, cand va decide.
Autorul poate cel mult sa introduca o actiune in constatare (actiune declaratorie), prin care sa ceara recunoasterea dreptului de proprietate rezolubila si a dreptului de creanta care se va naste daca proprietarul imobilului ii va prelua lucrarea.

Question 36

Realizarea unei lucrari autonome cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 581­582)
renuntarea la dreptul accesiune si cesiunea dreptului de accesiune

Answer 36

Renuntarea la dreptul de accesiune
In situatia in care imobilul este un teren, este posibil ca proprietarul imobilului sa renunte la dreptul de accesiune, caz in care autorul lucrarii devine superficiar ­ art. 693.
Cesiunea dreptului de accesiune
Dreptul de accesiune se poate cesiona prin act in forma autentica, in favoarea unui tert, caz in care se poate inscrie dreptul de superficie in CF, pe numele sau.

Question 37

Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 583-585)
Lucrările adăugate necesare

Answer 37

(1) Proprietarul imobilului dobândeşte dreptul de proprietate asupra lucrării adăugate necesare din momentul efectuării acesteia (regula din art. 577 alin. 2), plătind autorului cheltuielile rezonabile făcute de acesta, chiar dacă imobilul nu mai există. ! numai acestea sunt dobandite prin insusi faptul juridic al accesiunii, fara sa se nasca un drept potestativ de accesiune
(2) În cazul în care lucrarea a fost efectuată cu rea-credinţă, din suma datorată de proprietarul imobilului se va putea deduce valoarea fructelor imobilului diminuată cu costurile necesare obţinerii acestora

Question 38

Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 583-585)
Lucrările adăugate utile !se naste dreptul potestativ de accesiune

Answer 38

(1) autorul lucrării utile este de bună-credinţă, proprietarul imobilului devine proprietarul lucrării din momentul efectuării acesteia, cu plata, la alegerea sa:
a) a valorii materialelor şi a manoperei
b) a sporului de valoare adus imobilului
(2) autorul lucrării utile este de rea-credinţă, proprietarul imobilului are dreptul:
a) să preia lucrarea (inscrierea in CF e necesara numai daca s-a modificat intinderea imobilului), plătind, la alegerea sa, autorului lucrării:
½ din valoarea materialelor şi a manoperei
½ din sporul de valoare adus imobilului
b) să ceară obligarea autorului lucrării la desfiinţarea acesteia, cu repunerea imobilului în situaţia anterioară şi plata de daune-interese.
(3) În ambele cazuri, când valoarea lucrării este considerabilă (suplimentar fata de lucrarile autonome), proprietarul imobilului poate cere obligarea autorului să îl cumpere la valoarea de circulaţie pe care imobilul ar fi avut-o dacă lucrarea nu s-ar fi efectuat.

Question 39

Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupra imobilului altuia, cu materiale proprii (art. 583-585)
Lucrările adăugate voluptuare !se naste dreptul potestativ de accesiune

Answer 39

(1) În cazul lucrării voluptuare, proprietarul imobilului are dreptul:
a) să devină proprietarul lucrării, fără înscriere în cartea funciară şi fără nicio obligaţie către autorul lucrării;
b) să ceară obligarea autorului de rea-credinţă al lucrării la desfiinţarea acesteia, cu readucerea imobilului în situaţia anterioară şi plata de daune-interese.
(2) Autorul de bună-credinţă al lucrării poate să o ridice înainte de restituirea imobilului către proprietar, cu condiţia de a readuce imobilul în situaţia anterioară.

Question 40

Situatia depasirii hotarului dintre doua terenuri apartinand unor proprietari diferiti cu ocazia executarii unor lucrari pe terenul propriu, cu materialele proprii (art. 587)
buna-credinta

Answer 40

(1) bună-credinţă – vecinul poate cere înscrierea într-o noua CF a unui drept de coproprietate al vecinilor asupra imobilului rezultat, incluzând terenul aferent, în raport cu valoarea contribuţiei fiecăruia.
=> dreptul potestativ de accesiune are ca efect dobandirea unei cote-parti dintr-un drept de coproprietate, atat in favoarea proprietarului terenului, cat si in favoarea autorului lucrarii => efectul achizitiv se produce in favoarea ambilor
! tinandu-se cont de contributiile celor doi, nu se mai pune problema indemnizarii autorului lucrarii

Question 41

Situatia depasirii hotarului dintre doua terenuri apartinand unor proprietari diferiti cu ocazia executarii unor lucrari pe terenul propriu, cu materialele proprii (art. 587)
rea-credinta

Answer 41

vecinul poate opta între:
a cere ridicarea lucrării de pe teren, cu obligarea autorului acesteia la plata de daune-interese, dacă este cazul
a cere înscrierea în cartea funciară a unui drept de coproprietate al vecinilor. La stabilirea cotelor-părţi se va ţine seama de valoarea terenului proprietarului vecin şi de jumătate din valoarea contribuţiei autorului lucrării.
(3) În caz de neînţelegere între părţi, instanţa de judecată va stabili valoarea contribuţiei fiecăreia la imobilul rezultat, respectiv a cotelor-părţi din dreptul de proprietate.

Question 42

Realizarea lucrarii asupra imobilului altuia, folosind materialele unui tert (art. 594)

Answer 42

In acest caz, se combina prima si a doua ipoteza de accesiune imobiliara artificiala.
Va fi vorba de doua raporturi:
raportul dintre autorul lucrarii si proprietarul materialelor – autorul lucrarii, daca nu devine proprietar pe temeiul posesiei de buna­credinta, va trebui sa plateasca o despagubire proprietarului materialelor
raportul dintre autorul lucrarii si proprietarul imobilului – se aplica solutiile analizate, in functie de natura lucrarii ­ autonoma / adaugata.

Question 43

Ipoteza lucrarilor provizorii

Answer 43

Autorul va fi obligat sa le desfiinteze si, daca este de rea-credinta, sa plateasca despagubiri pentru prejudiciile cauzate, inclusiv pentru lipsa de folosinta.

Question 44

Continutul notiunilor de buna-credinta si de rea-credinta

Answer 44

Autorul lucrarii este de buna-credinta daca se intemeiaza fie pe cuprinsul CF in care, la data realizarii lucrarii era inscris ca proprietar al imobilului, fie pe un mod de dobandire nesupus inscrierii in CF, daca, in ambele cazuri, nu rezulta din CF si nu a cunoscut pe nicio alta cale viciul titlului sau.
Nu poate invoca buna-credinta cel care construieste fara autorizatie.
! Daca exista o intelegere intre parti, se intra pe taram contractual.
Buna-credinta trebuie sa existe in momentul efectuarii lucrarii, adica pe toata durata executarii lucrarii => daca pe parcursul executarii ei, afla ca nu e proprietarul imobilului si o continua, va fi considerat de rea-credinta cu privire la intreaga lucrare (la fel si daca este facuta de mai multe persoane si una este de rea-credinta)
Prezumtia de buna-credinta <= inscrierea in CF/ justul titlu neinscris in CF. Autorul lucrarii trebuie sa faca dovada acestora ca sa se nasca prezumtia. Proprietarul imobilului poate apoi sa rastoarne prezumtia, dovedind viciile titlului si faptul ca autorul le cunostea.

Question 45

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

Temei juridic

Answer 45

Proprietarul imobilui:
fie ca e obligat sa preia lucrarea (lucrari necesare)
fie ca isi exercita dreptul potestativ de accesiune
indiferent daca autorul lucrarii e de buna sau de rea-credinta (cu exceptia lucrarilor voluptuare)
trebuie sa il indemnizeze pe acesta.

Question 46

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

Dreptul de creanta se naste:

Answer 46

prin exercitarea pozitiva a dreptului de accesiune (conditie suspensiva) – ori de cate ori incorporarea materialelor in imobil da nastere unui drept potestativ de accesiune, pentru ca dreptul la indemnizatie sa devina un drept pur si simplu, este necesara exercitarea pozitiva a dreptului de accesiune
! daca autorul lucrarii o instraineaza inainte de exercitarea dreptului de accesiune, va transmite dreptul de proprietate sub conditie rezolutorie asupra lucrarii si dreptul de creanta sub conditie supensiva avand ca obiect despagubirea
pe masura incoporarii materialelor
Temeiul nasterii dreptului de creanta este imbogatirea fara justa cauza.

Question 47

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

Modalitati de despagubire

Answer 47

Autorul lucrarii este:
de buna-credinta – proprietarul imobilului trebuie sa il indemnizeze, la alegere, cu:
valoarea materialelor si a manoperei
sporul de valoare adus imobilului
de rea-credinta – proprietarul imobilului trebuie sa il indemnizeze, la alegere, cu:
½ din valoarea materialelor si a manoperei
½ din sporul de valoare adus imobilului

Question 48

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

Momentul in functie de care se stabileste valoarea aleasa de proprietarul fondului

Answer 48

Daca partile se inteleg – in functie de data intelegerii dintre parti
Daca partile nu se inteleg – in functie de data hotararii judecatoresti

Question 49

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

dentificarea debitorului obligatiei corelative dreptului de creanta

Answer 49

Debitorul obligatiei – propritarul imobilului:
in momentul executarii lucrarii
in momentul exercitarii dreptului de accesiune
in momentul realizarii creantei
situatia in care se naste dreptul potestativ de accesiune
Conteaza raportul dintre exercitarea dreptului de accesiune si nasterea creantei.
daca se vinde imobilul inainte de exercitarea dreptului, dreptul de creanta nu s-a nascut si se transmite dreptul de accesiune
daca dobanditorul exercita dreptul de accesiune, va deveni debitorul obligatiei
idem – cesionarea dreptului de accesiune, cesionarul avand un drept de superficie
se exercita dreptul de accesiune => se naste dreptul de creanta al autorului lucrarii => se naste obligatia corelativa a proprietarului terenului in momentul exercitarii dreptului de accesiune
daca se instraineaza (terenul si lucrarea) dupa exercitarea dreptului de accesiune, inainte de satisfacerea creantei – este vorba de o obligatie reala (propter rem) si se transmite odata cu dreptul de proprietate, din considerente de echitate
incoporarea treptata a materialelor in imobil (cazul lucrarilor adaugate necesare) – tot obligatie reala propter rem

Question 50

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

Dreptul de retentie, respectiv dreptului de impoteca legala al autorului lucrarii

Answer 50

Art. 591 alin. 2: autorul lucrarii de buna-credinta are un drept de ipoteca legala asupra imobilului pentru plata indemnizatiei

Question 51

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

Cuantumul dreptului de creanta cu fructele in situatia in care autorul lucrarii este de buna-credinta

Answer 51

Autorul de buna-credinta – beneficiul pastrarii fructelor => nu se poate compensa datoria proprietarului terenului cu valoarea fructelor (art. 948).
Autorul de rea-credinta – trebuie sa restituie fructele => se poate deduce valoarea lor diminuata cu costurile obtinerii din indemnizatie (art. 583 alin. 2).

Question 52

Dreptul de creanta al autorului lucrarii

Prescriptia dreptului de creanta

Answer 52

Art. 591 (1) Prescripţia dreptului la acţiune al autorului lucrării privind plata indemnizaţiei nu curge cât timp el este lăsat de proprietar să deţină imobilul.
Doua ipoteze:
necesara exercitarea dreptului de accesiune pentru nasterea dreptului de creanta => termenul de PE incepe sa curga din acel moment
incorporarea treptata a materialelor in imobil (lucrari adugate necesare) => dreptul de creanta se naste pe parcursul efectuarii lucrarii, insa dreptul material la actiune se naste odata cu preluarea lucrarii de care proprietarul imobilului

Question 53

Reguli privind obligarea autorului lucrarii la cumpararea imobilului

Answer 53

Ori de cate ori proprietarul imobilului are dreptul de a cere autorului lucrarii sa cumpere imobilul si acesta refuza sa­si indeplineasca obligatia, proprietarul imobilului poate sa ceara pronuntarea unei hotarari judecatoresti care sa tina loc de contract de vanzare­cumparare.

Question 54

Accesiunea imobiliara naturala

Answer 54

Notiune. Sediul materiei. Cazuri
art. 569-576
unirea este rezultatul unei cauze naturale
reprezinta o serie de faptele juridice in sens restrans ce au efect achizitiv de proprietate, efect prevazut de lege
efectul achizitiv se produce in momentul unirii, nemaiexistand un drept potestativ de accesiune

Question 55

Aluviunea

Answer 55

depunderea sedimentelor aduse de o apa curgatoare pe unul din maluri
- proprietarul riveran suporta pagubele produse de apa curgatoare => culege si foloasele

Question 56

Cresterile de pamant (aluviunea SS)

Answer 56

• art. 569: „adugirile de teren la malurile apelor curgatoare revin proprietarului fondului riveran, numai daca ele se formeaza treptat”
• pentru a fi cresteri de pamant, trebuie:
  sa se formeze succesiv, aparent insesizabil
  sa aiba caracter definitiv – sa fie unite cu tarmul si incorporate acestuia
  terenul rezultat sa depaseasca nivelul normal al apei
• aluviunea urmeaza regimul juridic al terenului riveran (daca el e in coproprietate, cresterea va forma obiectul aceluiasi drept)

Question 57

Retragerea apelor curgatoare

Answer 57

art. 570: terenul eliberat intra in patrimoniul proprietarului riveran de unde apa s-a retras
- poate sa se retraga de pe un tarm si sa se intinda pe celalalt => nu e inechitabil, deoarece este vorba de un fapt natural (nu se justifica despagubirea/revendicarea)
- justificare: proprietarul terenului riveran trebuie sa suporte nu numai pagubele produse de apa curgatoare, ci sa culeaga si foloasele
- daca dreptul de proprietate este dezmembrat => nudul proprietar va dobandi si nuda proprietate asupra bucatii de pamant (idem ceilalti titulari de dezmembraminte).
! nu se aplica in cazul lacurilor, helesteielor si iazurilor (art. 571)

Question 58

Avulsiunea

Answer 58

• art. 572: proprietarul terenului de la care o apa curgatoare a smuls brusc o portiune de mal din teren, alipind-o la terenul altui proprietar riveran, nu pierde dreptul de proprietate asupra partii desprinse daca o revendica in termen de un an de la data faptului (de la unirea celor doua terenuri)
• distinctia: ruperea brusca a unei bucati mari de pamant care se poate recunoaste

Question 59

Avulsiunea, fapt juridic complex

Answer 59

Avulsiunea, fapt juridic complex

• unirea – nu produce efectul achizitiv de proprietate prin ea insasi
• termenul de un an – dupa implinirea lui => efectul achizitiv de proprietate
• termenul revendica are un sens larg: reluare in mod direct a stapanirii bunului, daca nua fost luat in posesie, sau revendicare a acestuia, daca a fost luat in posesie
• este un termen de decadere ( se stinge dreptul subiectiv)
• efectul achizitiv are 2 cauze (un fapt juridic complex) si se intinde si asupra plantatiilor/constructiilor de pe terenul accesoriu.

Question 60

Accesiunea insulelor si a prundurilor (573-575)

Answer 60

insula – pamant
prund – nisip si pietris

• albiile raului apartin proprietarilor riverani, cu exceptia acelora care fac obiectul proprietatii publice potrivit legii
• insulele si prundurile care nu sunt in legatura cu terenurile avand malul la nivelul mediu al apei revin proprietarului albiei
• daca insula apartine proprietarilor riverani si trece peste jumatatea apei, fiecare dintre ei are dreptul de proprietate asupra partii de insula ce se intinde spre el pornind de la jumatatea apei
• daca o apa curgatoare inconjoara terenul unui proprietar riveran, el ramane proprietarul insulei astfel create

Question 61

Accesiunea animalelor sau zburatoarelor

Answer 61

art. 576
! animalele salbatice propriu-zise ex. leii, ursii, mistretii – ocupatiune
! animalele domestice propriu-zise ex. caii, boii, vacile – raman ale proprietarului indiferent pe ce fond ar pleca si acesta le poate revendica
Ne intereseaza categoria intermediara – animalele care se stabilesc pe un fond, nu sunt pe deplin domestice si pot parasi fondul oricand (porumbeii, iepurii de casa, pestii si stupii cu roi)
opereaza accesiunea, daca se uneste lucrul accesoriu cu lucrul principal (! nu prin frauda/artificii = nu sunt atrase animalele – daca ar fi, dreptul de proprietate initial nu se stinge si pot fi revendicate)
aceste animale apartin proprietarului pe fondul caruia se afla, cat timp se afla pe acel fond, daca trecerea nu a fost provocata prin frauda/artificii
animalele domestice ratacite pe terenul altuia revin proprietarului acestuia daca proprietarul lor nu le revendica in 30 de zile de la declaratia facuta la primarie de proprietarul terenului – termen de decadere
roiul de albine trecut pe terenul altuia revine proprietarului acestuia numai daca roiul nu il urmareste sau inceteaza sa il urmareasca timp de 2 zile

Question 62

Accesiunea mobiliara

Answer 62

proprietari diferiti, nu exista o conventie cu privire la transmiterea dreptului de proprietate
necesara unirea/incorporarea (fapt juridic SS)
Specificatiunea (598-599)
bunul mobil produs cu materialele altuia apartine fie celui care l-a confectionat, fie proprietarului materialelor, in functie de raportul dintre manopera si valoarea materialelor, calculat la data confectionarii
proprietarul datoreaza despagubiri egale cu valoarea manoperei sau cu valoarea materialelor, dupa caz
daca cele 2 valori sunt egale => coproprietate obisnuita
Adjunctiunea (art. 600)
se unesc 2 bunuri mobile cu proprietari diferiti => regula este separarea lor, exceptia pentru prejudicii > 1/10 din valoarea unuia dintre bunuri => reguli specificatiune