ulcere Flashcards
definitie
pierdere limitata de substanta care depaseste mucoasa inconjurata de infiltrat inflamator sau fibroza
factori de agresiune
-hp
-secretie acida,pepsina
-acizi biliari,ains
factori de aparare
-mucus si bicarbonat
-integritate epiteliala
-integritatea circulatorie
de cn e produsa secretia acida hcl
mcoasa oxintica din regiunea corporealo-fundica
reglarea secretiei acide
a) mecanisme umorale:
stimulare -sinteza antrala de gastrina
inhibare – secretia antrala de somatostatina
b) Mecanisme nervoase:
stimulare – nervul Vag
cauzele hipersecretiei de hcl
Cauzele hipersecretiei de HCl:
cresterea numarului de celule parietale prin mecanism genetic sau prin hipergastrinemie
hipersensibilitatea celulelor parietale la stimuli vagali
hipertonia vagala
tulburari de motilitate gastrica
crescuta în UD, cu “bombardarea” în permanenta a duodenului cu acid
scazuta în UG, cu staza gastrica
UD – pacientii prezinta hiperesecretie acida
UG – pacientii pot prezenta normo/hipoclorhidrie
pepsina
Pepsina
enzima proteolitica secretata de catre celulele parietale, ce se activeaza in mediul acid intraluminal
PG I este produs de mucoasa oxintica si creste in UD
PG II (origina gastrica si duodenala) – creste la pacientii cu UG
acizi biliari
. Acizii biliari
efect ulcerogen prin mecanism de detergent asupra lipidelor din celulele mucoasei gastrice
factori patogenici
-hp
-fumat
-ains si aspirina-mecanism direct si indirect-inhiba ciclooxgenaza si sinteza de pg vasodilatatoare cu rol protector
-alimentatia si stresul
clinic
Durerea epigastrica
ritmicitate: legata de alimentatie (“foame dureroasa” în UD, apare clasic in timpul noptii,)
Periodicitate:
marea periodicitate (aparitia în decursul anului în mod clasic primavara si toamna)
mica periodicitate (în cursul zilei)
Durerea, atât din UG, cât şicea din UD poate fi ameliorată de medicaţia antiacidă.
Durerea persistentă şi severă sugerează complicaţii, cum ar fi penetrarea în alte organe. Durerea cu iradiere posterioară sugerează un ulcer penetrant posterior.
poate fi absenta (frecvente sunt ulcerele descoperite prin endoscopie în absenta unor simptome tipice, revelatoare)
uneori debutul poate fi dramatic, printr-o HDS (hematemeza si/sau melena) sau perforatie
Alte simptome:
Varsaturi, rare, dar pot ameliora durerea
modificari ale apetitului
simptome dispeptice (eructatii, balonari, satietate precoce)
Obiectiv:
Sensibilitate epigastrica
paraclinic
biologic-hiperclorhidrie,hipergasrinemie,evidentierea infectiei cu hp, endoscopie,imagistica
aspecte endoscopice ug benign
UG Benign:
baza rotunda, ovalara, de culoare alba;
margini netede si regulate;
pliuri gastrice convergente pana la nivelul bazei ulcerului
nisele mici se mobilizeaza odata cu peristaltica gastrica
aspect eds al ug malign
UG Malign:
crater cu margini neregulate, mamelonate, cu panta abrupta catre baza
baza craterului neregulata
pliuri mucoasei nu converg catre nisa;
nisa nu se mobilizeaza odata cu peristaltica gastrica
mucoasa din jurul nisei este neregulata, mamelonata
aspect eds ud
UD:
nisa rotunda/ovala de dimensiuni variabile;
nisa liniara – asociata cu deformarea bulbului duodenal cu aspect de fisura pe creasta unui pliu cicatricial;
semne radiologice
Semne radiologice ce indica caracterul benign al nisei gastrice:
pliuri simetrice, convergente, vizibile pana la marginile nisei
colet radiotransparent regulate ce inconjoara craterul, datorat edemului
linia Hampton – linie radiotransparenta de 1 mm ce inconjoara craterul = tranzitia abrupta dintre mucoasa si crater
incizura spastica situata pe peretele opus
proiectia nisei in afara lumenului gastric
Semne radiologice ce indica caracterul malign:
nisa incastrata intr-o masa tumorala
pliuri rigide, nodulare, fuzionate, intrerupte la distanta de marginile craterului
marginile nisei cu aspect neregulat
