hds Flashcards
xlinic-aspect hds
aspectul si tipul exteriorizarii depind de originea si cantitatea sangerarii:
hematochezia = eliminarea rectala de sange rosu provenit din tractul digestiv superior; semnifica pierdere rapida, ce depaseste 1000 ml
hematemeza = eliminarea prin efort de varsatura a sângelui
sub formă de sânge roşu, când hemoragia este in cantitate mare şi rapidă
sub formă de „zaţ de cafea”, când sângele este digerat deja în stomac
melena = eliminarea de sânge prin scaune, acestea având aspect specific: negre, lucioase, ca păcura (presupun pierderea a minim 50 ml de sange)
semne de anemie acuta hemoragica
Paloare
Transpiratii reci
Vertij
Sete
Greata
Lipotimie
anamneza
important consum aind,efort varsatira,alcool interventii kir
paraclinic
grup sange, Rh
parametrii coagularii (indice de protrombina, aptt, fibrinogen)
hemograma
uree, creatinine, ionograma, teste hepatice
clasificarea who a anemiei
severa – sub 8 g/dl
moderata – intre 8 si 11 g/dl
usoara – 11-13 g/dl
transfuzii mer
prag transfuzional – Hb sub 7 g/dl (8-9 g/dl la varstnici sau tarati)
Pungile de MER sunt tipic conservate la l-6°C. În aceste flacoane,eritrocitele au o durată de viaţă de aproximativ 42 de zile. O unitate de MER conţine aproximativ 200 mL deeritrocite şi 30 mL de plasmă înti·-un volum total de 31O mL. Hematocritul unei unităţi tipice de MER este de aproximativ 57%. Transfuzia unei unităţi de MER la un pacient cu o greutate medie de 70 kg poate creşte hematocritul cu 3% şi concenti·aţia de hemoglobină cu I g/dL.
ekg
poate evidentia o afectiune cardiaca pre-existenta sau modificari datorate pierderii acute de sange si ischemiei consecutive
eds
in primele 24 de ore de la debutul hemoragiei
endoscopie de urgenta in primele 12 ore in caz de hipotensiune, soc hemoragic sau cand este suspectata HDS variceala
se efectueaza numai dupa reechilibrarea hemodinamica
o leziune poate fi incriminata ca sursa sangerarii numai daca prezinta hemoragie activa in cursul examinarii sau daca se evidentiaza stigmate de sangerare recenta
unele leziuni pot disparea daca examinarea este realziata la mai mult de 24 de ore de la debut
arteriografie
arteriografia poate fi superioara EDS in caz de HDS masiva, cand efectuarea EDS nu este posibila
pentru identificarea sursei, debitul minim trebuie sa fie de 0,5 – 1,5 ml/min, cu injectarea substantei de contrast selectiv intr-un vas ce alimenteaza segmentul afectat
acuratete de 50-75%
rata a complicatiilor de 2%
Evidentiaza extravazarea substantei de contrast in lumenul digestiv
poate fi efectuata si in scop terapeutic, deoarece permite hemostaza prin infuzia de vasopresina sau embolizarea cu Gelfoam
scor rockal
poza pe wa
-puntcaj in fct de severitatea:
-soc hemoragic
-comorbiditati
-diagnostic
-stigmate de sangerarea recenta
scor <=3 prognostic bun
-scor >=8-prognostic prost
cladificarea forest
Clasificarea Forrest (pentru Ulcere gastrice sau duodenale)
TIP I - SÂNGERARE ACTIVĂ:
I a - sângerare pulsatilă, în jet (risc resangerare 90%,risc mortalitate 11%)
I b - sângerare continuă, în pânză TIP (55%, 11%)
TIP II - STIGMATE DE SÂNGERARE RECENTĂ
II a - vas vizibil (43%, 11%)
II b - cheag aderent (22%, 7%)
II c - hematină la baza ulcerului (10%, 3%)
TIP III: fără stigmate de sângerare, crater ulceros acoperit de fibrin (5%, 2%)
semne eds ce indica riscul de resangerare
aspectul ulcerului (clasificarea Forrest)
marimea ulcerului – ulcerele peste 1 cm se asociaza cu un risc de resangerare si o rata a mortalitatii mai mare; ulcerele peste 2 cm – hemostaza dificila
localizari specifice hds severa
ulcer bulbar postero-inferior (raport cu artera gastro-duodenal)
ulcer gastric pe mica curbura in portiunea superioara (artera gastrica stanga)
cum se prduce hds din ulcer si ce gactori de risc
prin erodarea unui vas de la baza ul;cerului , factori de risc consum de ains
tratament hds
Obiective:
1. Restabilirea echilibrului hemodinamic
mentinerea tensiunii arteriale; Hb – 7-9g/dl sau >10g/dl la persoanele varstnice sau cu afectiuni cardiovasculare
2. Oprirea sangerarii:
A. tratament medicamentos
Tratament cu IPP i.v. – rol in stabilizarea cheagului format prin hemostaza fiziologica
80 mg in bolus, apoi 8 mg/h in perfuzie continua 3-5 zile sau p.o.
B. hemostaza endoscopica:
-metode termice (electrocoagulare mono/bi/multipolara, termocoagulare, coagulare cu plasma de argon)
-injectare de diverse substante (Adrenalina, alcool absolut)
-metode mecanice (clipsuri, pulberi hemostatice – Hemospray)
C. hemostaza chirurgicala
Necesara in cazul tratamentului medical sau endoscopic
