Sesizarea instanţei de judecată

Question 1

Dreptul de a sesiza instanţa
cine mai poate face cerere
ce declanseazaa cererea

Answer 1

(1)Pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, orice persoană se poate adresa
justiţiei prin sesizarea instanţei competente cu o cerere de chemare în judecată. În cazurile
anume prevăzute de lege, sesizarea instanţei poate fi făcută şi de alte persoane sau organe.
(2)Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanţă, în condiţiile legii.
(3)Cel care formulează cererea de chemare în judecată se numeşte reclamant, iar cel chemat în
judecată se numeşte pârât.

Question 2

Procedura prealabilă-cine poate invoca neindeplinirea-ob in cazul dezbaterii succesorale

Answer 2

(1)Sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, dacă
legea prevede în mod expres aceasta. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa
la cererea de chemare în judecată.
(2)Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât prin
întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.
(3)La sesizarea instanţei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o
încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidenţelor succesorale prevăzute
de Codul civil. În acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către
instanţă, din oficiu, sau de către pârât.

Question 3

Cuprinsul cererii de chemare în judecată-chestiuni referitoare la identificare parte si reprezentant

Answer 3

a)numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea
şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul
unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul
comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului,
precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare
potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1)
teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în
România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b)numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării
prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a
II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la
art. 151, se va alătura cererii

Question 4

continut cerere-identificarea obiectului

Answer 4

c)obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil
în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea
înscrisurilor corespunzătoare. Pentru imobile se aplică în mod corespunzător dispoziţiile art. 104.
Pentru identificarea imobilelor se vor arăta localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă,
vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară,
numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cererea de chemare
în judecată se va anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară,
eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în
cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, se va anexa un certificat emis de acelaşi
birou, care atestă acest fapt;

Question 5

continutul cererii -argumentarea cererii

Answer 5

d)arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea;
e)arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Când dovada se face prin
înscrisuri, se vor aplica, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 150. Când reclamantul doreşte să
îşi dovedească cererea sau vreunul dintre capetele acesteia prin interogatoriul pârâtului, va cere
înfăţişarea în persoană a acestuia, dacă pârâtul este o persoană fizică. În cazurile în care legea
prevede că pârâtul va răspunde în scris la interogatoriu, acesta va fi ataşat cererii de chemare în
judecată. Când se va cere dovada cu martori, se vor arăta numele, prenumele şi adresa
martorilor, dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a fiind aplicabile în mod corespunzător;
f)semnătura.

Question 6

Numărul de exemplare

Answer 6

Cererea de chemare în judecată se va face în numărul de exemplare stabilit la art. 149 alin. (1).
-cate una pt fiecare parte+instanta

Question 7

Nulitatea cererii -si acoperirea unor nulitati

Answer 7

(1)Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz,
denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura
părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile.
(2)Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei
instanţe. Dacă se invocă lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte la acel termen va
trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest
sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar
în şedinţa în care a fost invocată nulitatea.
(3)Orice altă neregularitate în legătură cu semnarea cererii de chemare în judecată va fi
îndreptată de reclamant în condiţiile prevăzute la alin. (2

Question 8

Timbrarea cererii

Answer 8

În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii.
Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în
condiţiile legii.

Question 9

Cumulul de cereri

Answer 9

Prin aceeaşi cerere de chemare în judecată, reclamantul poate formula mai multe capete
principale de cerere împotriva aceleiaşi persoane, în condiţiile art. 99 alin. (2).

Question 10

Înregistrarea cererii-ce se intampla dupa inregistrare

Answer 10

(1)Cererea de chemare în judecată, depusă personal sau prin reprezentant, sosită prin poştă,
curier, fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori prin înscris în formă
electronică, se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare.
(2)După înregistrare, cererea şi înscrisurile care o însoţesc, la care sunt ataşate, când este cazul,
dovezile privind modul în care acestea au fost transmise către instanţă, se predau
preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta, care va lua de îndată măsuri în
vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii.

Question 11

Verificarea cererii şi regularizarea acesteia-daca constata ca nu a fost bine inregistrata cererea la sectia respectiva
ce se intampla daca nu indeplineste cererile

Answer 11

(1)Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare
în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art.
194-197.
În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată
cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului
completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din
cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de
competenţă se aplică prin asemănare
(3)Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor
comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea
comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării
cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant
comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).

Question 12

daca nu sunt obligatiile in termen
ce nu i se poate cere reclamantului

Answer 12

4)Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii prevăzute la art. 194 lit. a)-c),
d) numai în cazul motivării în fapt şi f), precum şi art. 195-197 nu sunt îndeplinite în
termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere se dispune anularea cererii
Reclamantului nu i se poate cere să completeze sau să modifice cererea de chemare în
judecată cu date sau informaţii de care acesta nu dispune personal şi pentru obţinerea cărora
este necesară intervenţia instanţei

Question 13

cererea de reexaminare

Answer 13

(5)Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare,
solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
(6)Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(7)Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea
reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare
aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau
dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).
(8)În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.

Question 14

Fixarea primului termen de judecată
termenul de intampinare

Answer 14

)Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru
cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât,
punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută
de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de
chemare în judecată, în condiţiile art. 165.
(2)Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care poate depune răspuns la
întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.

Question 15

cand se fixeaza termenul de judecata-daca depune/nu depune, daca e urgent /daca sta in strainatate

Answer 15

(3)În termen de 3 zile de la data depunerii întâmpinării, judecătorul fixează prin rezoluţie
primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând
citarea părţilor.
(4)În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1), la data
expirării termenului respectiv, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată,
care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluţiei, dispunând citarea părţilor
(5)În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în
funcţie de circumstanţele cauzei.
(6)În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai
îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea
dispoziţiilor art. 156.

Question 16

Reprezentarea judiciară a părţilor în caz de coparticipare procesuală-cum se dispune-prin cine se efectueaza-daca nu isi aleg

Answer 16

(1)În procesele în care, în condiţiile art. 59, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, judecătorul,
ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a se asigura desfăşurarea
normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale
părţilor, va putea dispune, prin rezoluţie, reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea
procedurii de comunicare a actelor de procedură numai pe numele mandatarului, la
domiciliul sau sediul acestuia.
(2)Reprezentarea se va face, după caz, prin unul sau mai mulţi mandatari, persoane fizice ori
persoane juridice, cu respectarea dispoziţiilor privind reprezentarea judiciară.
(3)Dovada mandatului va fi depusă de către reclamanţi în termenul prevăzut la art. 200 alin.
(3), iar de către pârâţi, odată cu întâmpinarea. Dacă părţile nu îşi aleg un mandatar sau nu se
înţeleg asupra persoanei mandatarului, judecătorul va numi, prin încheiere, un curator
special, în condiţiile art. 58 alin. (3), care va asigura reprezentarea reclamanţilor sau, după
caz, a pârâţilor şi căruia i se vor comunica actele de procedură. Măsura numirii curatorului
se comunică părţilor, care vor suporta cheltuielile privind remunerarea acestuia.

Question 17

măsuri pentru pregătirea judecăţii
ce masuri se pot lua

Answer 17

(1)Judecătorul, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, dacă s-a solicitat prin
cererea de chemare în judecată, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, alte
măsuri pentru administrarea probelor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru
desfăşurarea procesului potrivit legii.
(2)În condiţiile legii se vor putea încuviinţa, prin încheiere executorie, măsuri asigurătorii,
precum şi măsuri pentru asigurarea probelor

Question 18

Modificarea cererii de chemare în judecată
se poate face peste termen?

Answer 18

(1)Reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi, sub sancţiunea
decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanţa
dispune amânarea pricinii şi comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării
întâmpinării, care, sub sancţiunea decăderii, va fi depusă cu cel puţin 10 zile înaintea
termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei
(3)Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea
loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.

Question 19

cand nu se da termen pentru modificare

Answer 19

Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de şedinţă
declaraţiile verbale făcute în instanţă când:
1. se îndreaptă greşelile materiale din cuprinsul cererii;
2. reclamantul măreşte sau micşorează cuantumul obiectului cererii;
3. se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului;
4. se înlocuieşte o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci
când cererea în constatare este admisibilă.

Question 20

Scopul şi cuprinsul întâmpinării

Answer 20

(1)Întâmpinarea este actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de
cererea de chemare în judecată

Question 21

Întâmpinarea va cuprinde:

Answer 21

a)numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru
persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau
codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de
înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, dacă reclamantul nu le-a
menţionat în cererea de chemare în judecată. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt
aplicabile în mod corespunzător. Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul
ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
b)excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocă faţă de cererea reclamantului;
c)răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii;
d)dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispoziţiile art. 194 lit. e) fiind
aplicabile în mod corespunzător;
e)semnătura.

Question 22

Comunicarea întâmpinării

Answer 22

(1)Întâmpinarea se comunică reclamantului, dacă legea nu prevede altfel.
(2)La întâmpinare se va alătura acelaşi număr de copii certificate de pe înscrisurile pe care se
sprijină, precum şi un rând de copii pentru instanţă. Dispoziţiile art. 149 alin. (1), (3) şi (4)
şi ale art. 150 sunt aplicabile.

Question 23

Întâmpinarea comună

Answer 23

Când sunt mai mulţi pârâţi, aceştia pot răspunde împreună, toţi sau numai o parte din ei, printr-o
singură întâmpinare.

Question 24

Sancţiunea nedepunerii întâmpinării

Answer 24

(1)Întâmpinarea este obligatorie, în afară de cazurile în care legea prevede în mod expres
altfel.
(2)Nedepunerea întâmpinării în termenul prevăzut de lege atrage decăderea pârâtului din
dreptul de a mai propune probe şi de a invoca excepţii, în afara celor de ordine publică,
dacă legea nu prevede altfel

Question 25

Cererea reconvenţională
Noţiune şi condiţii-conditii, termeni, comunicare,

Answer 25

1)Dacă pârâtul are, în legătură cu cererea reclamantului, pretenţii derivând din acelaşi raport
juridic sau strâns legate de aceasta, poate să formuleze cerere reconvenţională.
(2)În cazul în care pretenţiile formulate prin cerere reconvenţională privesc şi alte persoane
decât reclamantul, acestea vor putea fi chemate în judecată ca pârâţi.
(3)Cererea trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute pentru cererea de chemare în judecată.
(4)Cererea reconvenţională se depune, sub sancţiunea decăderii, odată cu întâmpinarea sau,
dacă pârâtul nu este obligat la întâmpinare, cel mai târziu la primul termen de judecată.
(5)Cererea reconvenţională se comunică reclamantului şi, după caz, persoanelor prevăzute la
alin. (2) pentru a formula întâmpinare. Dispoziţiile art. 201 se aplică în mod corespunzător.
(6)Când reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, cererea reconvenţională se
va depune cel mai târziu până la termenul ce se va încuviinţa pârâtului în acest scop,
dispoziţiile alin. (5) fiind aplicabile.
(7)Reclamantul nu poate formula cerere reconvenţională la cererea reconvenţională a pârâtului
iniţial.

Question 26

Disjungerea cererii reconvenţionale

Answer 26

(1)Cererea reconvenţională se judecă odată cu cererea principală.
(2)Dacă numai cererea principală este în stare de a fi judecată, instanţa poate dispune judecarea
separată a cererii reconvenţionale. Cu toate acestea, disjungerea nu poate fi dispusă în
cazurile anume prevăzute de lege sau dacă judecarea ambelor cereri se impune pentru
soluţionarea unitară a procesului.