partile

Question 1

Enumerare

Answer 1

Sunt părţi reclamantul şi pârâtul, precum şi, în condiţiile legii, terţele persoane care intervin
voluntar sau forţat în proces.

Question 2

Capacitatea procesuală de folosinţă

Answer 2

(1)Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile.
(2)Cu toate acestea, pot sta în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate
juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.
(3)Lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele
de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă sunt lovite de nulitate
absolută.

Question 3

Capacitatea procesuală de exerciţiu -cum isi exercita drepturile-conditii pt cei fara cap sau cu cap restransa -cand se poate invoca-sanctiuni-cine o invoca-cum se acopera

Answer 3

(1)Cel care are calitatea de parte îşi poate exercita drepturile procedurale în nume propriu sau
prin reprezentant, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel.
(2)Partea care nu are exerciţiul drepturilor procedurale nu poate sta în judecată decât dacă este
reprezentată, asistată ori autorizată în condiţiile prevăzute de legile sau, după caz, de
statutele care îi reglementează capacitatea ori modul de organizare.
(3)Lipsa capacităţii de exerciţiu a drepturilor procedurale poate fi invocată în orice stare a
procesului.
(4)Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are exerciţiul drepturilor procedurale sunt
anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea însă confirma toate sau
numai o parte din aceste acte.
(5)Când instanţa constată că actul de procedură a fost îndeplinit de o parte lipsită de capacitate
de exerciţiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Dacă actul nu este confirmat, se va
dispune anularea lui.
(6)Dispoziţiile alin. (5) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu
restrânsă.

Question 4

Curatela specială-cand si pt cine se instituie

Answer 4

(1)În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile
nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special,
care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea,
instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi
cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56
alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu
restrânsă.

Question 5

de unde sunt numiti curatorii si ce drepturi aui

Answer 5

(3)Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume
desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special
are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
(4)Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere,
stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea
calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.

Question 6

conditii de existenta a coparticiparii

Answer 6

Mai multe persoane pot fi împreună reclamante sau pârâte dacă obiectul procesului este un drept
ori o obligaţie comună, dacă drepturile sau obligaţiile lor au aceeaşi cauză ori dacă între ele
există o strânsă legătură.

Question 7

Regimul juridic al coparticipării procesuale

Answer 7

(1)Actele de procedură, apărările şi concluziile unuia dintre reclamanţi sau pârâţi nu le pot
profita celorlalţi şi nici nu îi pot prejudicia.
(2)Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii a legii,
efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor ori pârâţilor, actele de procedură
îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviinţate numai unora dintre ei pentru
îndeplinirea actelor de procedură profită şi celorlalţi. Când actele de procedură ale unora
sunt potrivnice celor făcute de ceilalţi, se va ţine seama de actele cele mai favorabile.
(3)Reclamanţii sau pârâţii care nu s-au înfăţişat ori nu au îndeplinit un act de procedură în
termen vor continua totuşi să fie citaţi, dacă, potrivit legii, nu au termenul în cunoştinţă.
Dispoziţiile art. 202 sunt aplicabile.

Question 8

Intervenţia voluntară
Forme

Answer 8

(1)Oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare.
(2)Intervenţia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte,
dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta.
(3)Intervenţia este accesorie, când sprijină numai apărarea uneia dintre părţi

Question 9

Intervenţia principală-cum se face cererea si cand

Answer 9

(1)Cererea de intervenţie principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de
chemare în judecată.
(2)Cererea poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în
fond.
(3)Cu acordul expres al părţilor, intervenţia principală se poate face şi în instanţa de apel.

Question 10

Intervenţia accesorie-cum se face cererea si pana cand

Answer 10

(1)Cererea de intervenţie accesorie va fi făcută în scris şi va cuprinde elementele prevăzute
la art. 148 alin. (1), care se va aplica în mod corespunzător.
(2)Intervenţia accesorie poate fi făcută până la închiderea dezbaterilor, în tot cursul judecăţii,
chiar şi în căile extraordinare de atac.

Question 11

Procedura de judecată. Căi de atac -a cererii de interventie -cum se ataca -distinctie la respingere-etape premergatoare admitere

Answer 11

(1)Instanţa va comunica părţilor cererea de intervenţie şi copii de pe înscrisurile care o
însoţesc.
(2)După ascultarea intervenientului şi a părţilor, instanţa se va pronunţa asupra
admisibilităţii în principiu a intervenţiei, printr-o încheiere motivată.
(3)Încheierea nu se poate ataca decât odată cu fondul.
(4)În cazul admiterii căii de atac exercitate împotriva încheierii prin care instanţa a respins ca
inadmisibilă cererea de intervenţie, hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept, iar
cauza se va rejudeca de instanţa în faţa căreia s-a formulat cererea de intervenţie de la
momentul discutării admisibilităţii în principiu a acesteia

Question 12

: Situaţia intervenientului

Answer 12

(1)Intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale.
(2)Intervenientul va prelua procedura în starea în care se află în momentul admiterii
intervenţiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de intervenţie sau
cel mai târziu până la primul termen de judecată ulterior admiterii cererii de intervenţie.
Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de el.
(3)În cazul intervenţiei principale, după admiterea în principiu, instanţa va stabili un termen
în care trebuie depusă întâmpinarea.

Question 13

Judecarea cererii de intervenţie principală -cum/ cand se disjunge-competenta -autonomia cererii principale

Answer 13

(1)Intervenţia principală se judecă odată cu cererea principală.
(2)Când judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de intervenţie, instanţa poate
dispune disjungerea ei pentru a fi judecată separat, în afară de cazul în care intervenientul
pretinde pentru sine, în tot sau în parte, însuşi dreptul dedus judecăţii. În caz de
disjungere, instanţa rămâne în toate cazurile competentă să soluţioneze cererea de
intervenţie.
(3)Nu se va dispune disjungerea nici atunci când judecarea cererii de intervenţie ar fi
întârziată de cererea principală.
(4)Intervenţia principală va fi judecată chiar dacă judecarea cererii principale s-a stins prin
unul dintre modurile prevăzute de lege.

Question 14

Judecarea cererii de intervenţie accesorie-disjungere/pronuntare/renuntare/calea de atac exercitata de intervenient

Answer 14

(1)Judecarea cererii de intervenţie accesorie nu poate fi disjunsă de judecarea cererii
principale, iar instanţa este obligată să se pronunţe asupra acesteia prin aceeaşi hotărâre,
odată cu fondul.
(2)Intervenientul accesoriu poate să săvârşească numai actele de procedură care nu contravin
interesului părţii în favoarea căreia a intervenit.
(3)După admiterea în principiu, intervenientul accesoriu poate să renunţe la judecarea cererii
de intervenţie doar cu acordul părţii pentru care a intervenit.
(4)Calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea
pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată
ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond.

Question 15

Chemarea în judecată a altei persoane
: Formularea cererii. Termene-distinctie parat/reclamant/impotriva cui?

Answer 15

(1)Oricare dintre părţi poate să cheme în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă,
pe calea unei cereri separate, aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.
(2)Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu
până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.
(3)Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării
înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul
termen de judecată.

Question 16

Chemarea în judecată a altei persoane
Comunicarea cererii

Answer 16

(1)Cererea va fi motivată şi, împreună cu înscrisurile care o însoţesc, se va comunica atât
celui chemat în judecată, cât şi părţii potrivnice.
(2)La exemplarul cererii destinat terţului se vor alătura copii de pe cererea de chemare în
judecată, întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar.
(3)Dispoziţiile art. 64(adica avem nevoie de admitere in principiu la care avem aceeasi procedura ca la interventia voluntara) şi 65(are situatia intervenientului voluntar) se aplică în mod corespunzător

Question 17

Chemarea în judecată a altei persoane
Poziţia terţului în proce

Answer 17

Cel chemat în judecată dobândeşte poziţia procesuală de reclamant, iar hotărârea îşi produce
efectele şi în privinţa sa

Question 18

Chemarea în judecată a altei persoane
Scoaterea pârâtului din proces -cea pt datorii si bunuri

Answer 18

(1)În cazul prevăzut la art. 70, când pârâtul, chemat în judecată pentru o datorie bănească,
recunoaşte datoria şi declară că vrea să o execute faţă de cel căruia îi va fi stabilit dreptul
pe cale judecătorească, el va fi scos din proces, dacă a consemnat la dispoziţia instanţei
suma datorată.
(2)Tot astfel, pârâtul, chemat în judecată pentru predarea unui bun sau a folosinţei acestuia,
va fi scos din proces dacă declară că va preda bunul celui al cărui drept va fi stabilit prin
hotărâre judecătorească. Bunul în litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de către instanţa
învestită cu judecarea cauzei, dispoziţiile art. 972 şi următoarele fiind aplicabile.
(3)În aceste cazuri, judecata va continua numai între reclamant şi terţul chemat în judecată.
Hotărârea se va comunica şi pârâtului, căruia îi este opozabilă.

Question 19

Chemarea în garantie

Question 20

Chemarea în garantie
Condiţii-cand si cine cheama

Answer 20

(1)Partea interesată poate să cheme în garanţie o terţă persoană, împotriva căreia ar putea să
se îndrepte cu o cerere separată în garanţie sau în despăgubiri.
(2)În aceleaşi condiţii, cel chemat în garanţie poate să cheme în garanţie o altă persoană

Question 21

Chemarea în garantie
Formularea cererii. Termene-forma-de cine

Answer 21

(1)Cererea va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.
(2)Cererea făcută de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai târziu
până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanţe.
(3)Cererea făcută de pârât se va depune în termenul prevăzut pentru depunerea întâmpinării
înaintea primei instanţe, iar dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul
termen de judecată.

Question 22

Chemarea în garantie
Procedura de judecată-cum se judeca-in ce termen -cum se admite

Answer 22

(1)Instanţa va comunica celui chemat în garanţie cererea şi copii de pe înscrisurile ce o
însoţesc, precum şi copii de pe cererea de chemare în judecată, întâmpinare şi de pe
înscrisurile de la dosar.
(2)Dispoziţiile art. 64(admisbilitatea in principiu a cererii si caile de atac impotriva acestora) şi art. 65 alin. (1) şi (2)(situatia intervenientului) se aplică în mod corespunzător.
(3)În termenul stabilit potrivit art. 65 alin. (3)(termen stabilit de instanta) , cel chemat în garanţie trebuie să depună
întâmpinare şi poate să formuleze cererea prevăzută la art. 72 alin. (2)(si tot in termenul asta trb si chematul in garantie sa cheme in garantie).
(4)Cererea de chemare în garanţie se judecă odată cu cererea principală. Cu toate acestea,
dacă judecarea cererii principale ar fi întârziată prin cererea de chemare în garanţie,
instanţa poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. În acest din urmă caz,
judecarea cererii de chemare în garanţie va fi suspendată până la soluţionarea cererii
principale.

Question 23

. Arătarea titularului dreptului
Condiţii

Answer 23

Pârâtul care deţine un bun pentru altul sau care exercită în numele altuia un drept asupra unui
lucru va putea arăta pe acela în numele căruia deţine lucrul sau exercită dreptul, dacă a fost
chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului.

Question 24

Arătarea titularului dreptului
Formularea cererii. Termen

Answer 24

Cererea va fi motivată şi se va depune înaintea primei instanţe în termenul prevăzut de lege
pentru depunerea întâmpinării. Dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se poate face cel
mai târziu la primul termen de judecată

Question 25

Arătarea titularului dreptuluiProcedura de judecată -acte trimise-admisibilitate-atitudinea celui aratat ca titular si a reclamantului-distinctie

Answer 25

(1)Cererea, împreună cu înscrisurile care o însoţesc şi o copie de pe cererea de chemare în
judecată, de pe întâmpinare şi de pe înscrisurile de la dosar, va fi comunicată celui arătat
ca titular al dreptului.
(2)Dispoziţiile art. 64 şi 65 se aplică în mod corespunzător.
(3)Dacă acela arătat ca titular al dreptului recunoaşte susţinerile pârâtului şi reclamantul
consimte, el va lua locul pârâtului, care va fi scos din proces.
(4)Dacă reclamantul nu este de acord cu înlocuirea sau când cel arătat ca titular nu se
înfăţişează sau contestă cele susţinute de pârât, terţul dobândeşte calitatea de intervenient
principal, dispoziţiile art. 62 şi art. 64-66 aplicându-se în mod corespunzător.

Question 26

. Introducerea forţată în cauză, din oficiu, a altor persoane-Condiţii. Termen -cazuri in care se poate -cum si cand se dispune si cai de atac

Answer 26

1)În cazurile expres prevăzute de lege, precum şi în procedura necontencioasă, judecătorul
va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se
împotrivesc.
(2)În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va
pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna
dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina
nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe
fond.
(3)Introducerea în cauză va fi dispusă, prin încheiere, până la terminarea cercetării
procesului înaintea primei instanţe.
(4)Când necesitatea introducerii în cauză a altor persoane este constatată cu ocazia
deliberării, instanţa va repune cauza pe rol, dispunând citarea părţilor.
(5)Hotărârea prin care cererea a fost respinsă în condiţiile alin. (2) este supusă numai
apelului.

Question 27

Procedura de judecată -ce i se comunica-termenul pana la care poate face acte si situatia acestuia

Answer 27

(1)Cel introdus în proces va fi citat, odată cu citaţia comunicându-i-se, în copie, şi încheierea
prevăzută la art. 78 alin. (3)(incheierea de introducere fortata), cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum şi
înscrisurile anexate acestora. Prin citaţie i se va comunica şi termenul până la care va
putea să arate excepţiile, dovezile şi celelalte mijloace de apărare de care înţelege să se
folosească; termenul nu va putea fi mai lung decât termenul de judecată acordat în cauză.
(2)El va lua procedura în starea în care se află în momentul introducerii în proces. Instanţa,
la cererea celui introdus în proces, va putea dispune readministrarea probelor sau
administrarea de noi probe. Actele de procedură ulterioare vor fi îndeplinite şi faţă de
acesta.