cercetarea procesului Flashcards
Scopul şi conţinutul cercetării procesului
)În etapa de cercetare a procesului se îndeplinesc, în condiţiile legii, acte de procedură la
cererea părţilor ori din oficiu, pentru pregătirea dezbaterii în fond a procesului, dacă este
cazul
În vederea realizării scopului prevăzut la alin. (1), instanţa:
examinari, ce poate constata, ce dispune, de ce ia act, ce incuviinteaza, ce decide
- va rezolva excepţiile ce se invocă ori pe care le poate ridica din oficiu;
- va examina cererile de intervenţie formulate de părţi sau de terţe persoane, în condiţiile
legii; - va examina fiecare pretenţie şi apărare în parte, pe baza cererii de chemare în judecată, a
întâmpinării, a răspunsului la întâmpinare şi a explicaţiilor părţilor, dacă este cazul; - va constata care dintre pretenţii sunt recunoscute şi care sunt contestate;
- la cerere, va dispune, în condiţiile legii, măsuri asigurătorii, măsuri pentru asigurarea
dovezilor ori pentru constatarea unei situaţii de fapt, în cazul în care aceste măsuri nu au
fost luate, în tot sau în parte, potrivit art. 203; - va lua act de renunţarea reclamantului, de achiesarea pârâtului sau de tranzacţia părţilor;
- va încuviinţa probele solicitate de părţi, pe care le găseşte concludente, precum şi pe cele
pe care, din oficiu, le consideră necesare pentru judecarea procesului şi le va administra
în condiţiile legii; - va decide în legătură cu orice alte cereri care se pot formula la primul termen de judecată
la care părţile sunt legal citate; - va dispune ca părţile să prezinte dovada efectuării verificărilor în registrele de evidenţă
(2) În vederea realizării scopului prevăzut la alin. (1), instanţa:
ori publicitate prevăzute de Codul civil sau de legi speciale;
10.
va îndeplini orice alt act de procedură necesar soluţionării cauzei, inclusiv verificări în
registrele prevăzute de legi speciale.
Estimarea duratei cercetării procesului -ce este si cand
(1)La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea
părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de
împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi
previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere.
(2)Pentru motive temeinice, ascultând părţile, judecătorul va putea reconsidera durata
prevăzută la alin. (1)
Alegerea procedurii de administrare a probelor
Judecătorul, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, pune în vedere
acestora, dacă sunt reprezentate sau asistate de avocat, că pot să convină ca probele să fie
administrate de către avocaţii lor, în condiţiile art. 366-388. Dispoziţiile art. 238 sunt
aplicabile (estimarea duratei procesului)
Locul cercetării procesului-nu te gandi la sediul instantei aici
Cercetarea procesului se desfăşoară în şedinţă publică, cu citarea părţilor, dacă legea nu
prevede altfel. Dispoziţiile art. 154 sunt aplicabile.(dispozitiile privind citarea)
Asigurarea celerităţii -cum fixeaza termenele, ce verifica, ce ob stabileste partilor, cum se face comunicarea
(1)Pentru cercetarea procesului, judecătorul fixează termene scurte, chiar de la o zi la alta.
Dispoziţiile art. 229 sunt aplicabile(termenul in cunostiinta).
(2)Dacă există motive temeinice, se pot acorda şi termene mai îndelungate decât cele
prevăzute la alin. (1).
(3)Judecătorii vor dispune verificarea efectuării procedurilor de citare şi comunicare dispuse
pentru fiecare termen. Când este cazul, instanţa va ordona luarea măsurilor de refacere a
acestor proceduri. În afară de aceste măsuri, instanţa va putea dispune ca încunoştinţarea
părţilor să se facă şi telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt
mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus
comunicării ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii
actului, respectiv a înştiinţării, dacă părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în
acest scop. Dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care
va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.
(4)Judecătorul poate stabili pentru părţi, precum şi pentru alţi participanţi în proces îndatoriri
în ceea ce priveşte prezentarea dovezilor cu înscrisuri, relaţii scrise, răspunsul scris la
interogatoriul comunicat potrivit art. 355, asistarea şi concursul la efectuarea în termen a
expertizelor, precum şi orice alte demersuri necesare soluţionării cauzei.
(5)Când este necesar pentru îndeplinirea îndatoririlor prevăzute la alin. (4), părţile, experţii,
traducătorii, interpreţii, martorii şi orice alţi participanţi în proces pot fi încunoştinţaţi
potrivit alin. (3)
Suspendarea judecăţii cauzei -asta e un motiv imputabil-cum se rezolva
(1)Când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina
reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii,
judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost
respectate. Dispoziţiile art. 189 sunt aplicabile.(poate fi obligat la despagubiri)
(2)La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. (1) au fost
îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua.
Împrejurări care pun capăt procesului -pt motive si ce face judecatorul
În cazul în care, în cursul cercetării procesului, reclamantul renunţă la judecarea cererii de
chemare în judecată ori la dreptul pretins, intervine învoiala părţilor sau sunt admise cereri ori
excepţii care pun capăt în întregime procesului, fără a mai fi necesară dezbaterea asupra
fondului în camera de consiliu sau în şedinţă publică, judecătorul se va pronunţa asupra cauzei
prin hotărâre.
Terminarea cercetării procesului
cand, ce poate pune jud in vedere partilor pt dezbateri
(1)Când judecătorul se socoteşte lămurit, declară cercetarea procesului încheiată şi poate fixa
un alt termen pentru dezbaterea fondului, din oficiu sau la cererea părţilor.
(2)În cazul în care s-a dispus dezbaterea fondului la un alt termen, judecătorul poate pune în
vedere părţilor să redacteze note privind susţinerile lor şi să le depună la dosar cu cel
puţin 5 zile înainte de termenul stabilit potrivit alin. (1), fără a aduce atingere dreptului
acestora de a formula concluzii orale.
:Excepţiile procesuale
Noţiune
Excepţia procesuală este mijlocul prin care, în condiţiile legii, partea interesată, procurorul sau
instanţa invocă, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregularităţi procedurale privitoare
la compunerea completului sau constituirea instanţei, competenţa instanţei ori la procedura de
judecată sau lipsuri referitoare la dreptul la acţiune urmărind, după caz, declinarea
competenţei, amânarea judecăţii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea
cererii.
Excepţii absolute şi relative
(1)Excepţiile absolute sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme de ordine publică.
(2)Excepţiile relative sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme care ocrotesc cu
precădere interesele părţilor.
Invocare exceptii
in functie de clasificarea lor pana cand, cum pot fi ridicare in recurs , cum
(1)Excepţiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanţă în orice stare a procesului, dacă
prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate înaintea instanţei de recurs numai dacă,
pentru soluţionare, nu este necesară administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi.
(2)Excepţiile relative pot fi invocate de partea care justifică un interes, cel mai târziu la
primul termen de judecată după săvârşirea neregularităţii procedurale, în etapa cercetării
procesului şi înainte de a se pune concluzii în fond.
(3)Cu toate acestea, părţile sunt obligate să invoce toate mijloacele de apărare şi toate
excepţiile procesuale de îndată ce le sunt cunoscute. În caz contrar, ele vor răspunde
pentru pagubele pricinuite părţii adverse, dispoziţiile art. 189-191 fiind aplicabile
Procedura de soluţionare
exceptii-in ce ordine se pronunta asupra lor, daca s-au invocat mai multe exceptii simultan, cand se pronunta, situatia in care e nevoie de probe, caracterele incheierii
(1)Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor
de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz,
cercetarea în fond a cauzei
2)În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de
soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc
(3)Dacă instanţa nu se poate pronunţa de îndată asupra excepţiei invocate, va amâna judecata
şi va stabili un termen scurt în vederea soluţionării excepţiei.
(4)Excepţiile vor putea fi unite cu administrarea probelor, respectiv cu fondul cauzei numai
dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleaşi dovezi ca şi pentru
finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz, pentru soluţionarea fondului.
(5)Încheierea prin care s-a respins excepţia, precum şi cea prin care, după admiterea
excepţiei, instanţa a rămas în continuare învestită pot fi atacate numai odată cu fondul,
dacă legea nu dispune altfel
