Dezbaterea în fond a procesului, deliberarea si pronuntarea hotararii Flashcards
Obiectul dezbaterilor
Dezbaterile procesului poartă asupra împrejurărilor de fapt şi temeiurilor de drept, invocate de
părţi în cererile lor sau, după caz, ridicate de către instanţă din oficiu.
Chestiunile prealabile dezbaterilor în fond-ce trebuie sa se puna in discutie inainte de deschiderea dezbaterilor
Înainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanţa, din oficiu sau la solicitarea părţilor,
pune în discuţia acestora cererile, excepţiile procesuale şi apărările care nu au fost soluţionate în
cursul cercetării procesului, precum şi cele care, potrivit legii, pot fi invocate în orice stare a
procesului.
Completarea sau refacerea unor probe
instanţa poate proceda la completarea ori refacerea unor probe, în cazul în care, din dezbateri,
rezultă necesitatea acestei măsuri.
Deschiderea dezbaterilor în fond-cand se dispune si ce efecte are
Dacă părţile declară că nu mai au cereri de formulat şi nu mai sunt alte incidente de soluţionat,preşedintele deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părţilor, în ordinea şi condiţiile prevăzute la art. 216, pentru ca fiecare să îşi susţină cererile şi apărările formulate în
proces.
Continuarea dezbaterilor în fond
Dezbaterile începute vor fi continuate la acelaşi termen până la închiderea lor, cu excepţia
cazului în care, pentru motive temeinice, sunt lăsate în continuare pentru o altă zi, chiar în afara
orelor fixate pentru judecarea pricinilor.
Închiderea dezbaterilor în fond -cand se inchid, completari si lamuriri, depunerea de inscrisuri
(1)Când consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale
cauzei, preşedintele închide dezbaterile.
(2)Dacă va considera necesar, instanţa poate cere părţilor, la închiderea dezbaterilor, să depună
completări la notele întocmite potrivit art. 244.(judecatorul poate pune in vedere partilor sa depuna note scrise) Părţile pot depune aceste completări şi în
cazul în care acestea nu au fost cerute de instanţă.
(3)După închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub
sancţiunea de a nu fi luat în seamă.
Deliberarea -cum se delibereaza cine participa, obligatiile partilor in deliberare, ce se intampla daca judecatorul care a luat parte la judecata nu mai e la instanta respectiva
(1)După închiderea dezbaterilor, completul de judecată deliberează în secret asupra hotărârii ce
urmează să pronunţe.
(2)La deliberare iau parte numai membrii completului în faţa cărora au avut loc dezbaterile.
Fiecare dintre membrii completului de judecată are îndatorirea să îşi exprime opinia,
începând cu cel mai nou în funcţie. Preşedintele îşi exprimă opinia cel din urmă.
(3)Judecătorul care a luat parte la judecată este ţinut să se pronunţe chiar dacă nu mai este
judecător al instanţei respective, cu excepţia cazului în care, în condiţiile legii, i-a încetat
calitatea de judecător sau este suspendat din funcţie. În această situaţie, procesul se repune
pe rol, cu citarea părţilor, pentru ca ele să pună din nou concluzii în faţa completului de
judecată legal constituit.
Amânarea pronunţării-cand se dispune si pt cat timp, cu ce trebuie sa fie informate partile, ce nu se poate
(1)În cazuri justificate, dacă instanţa nu ia hotărârea de îndată, pronunţarea acesteia poate fi
amânată pentru un termen care nu poate depăşi 15 zile.
(2)În cazul amânării prevăzute la alin. (1), preşedintele, odată cu anunţarea termenului la care a
fost amânată pronunţarea, poate stabili că pronunţarea hotărârii se va face prin punerea
soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
(3)Dacă pronunţarea a fost amânată, hotărârea nu poate fi pronunţată mai înainte de data fixată
în acest scop.
Soluţionarea cauzei -asupra a ce trebuie sa se pronunte instanta, sume devenite exigibile intre timp, termenul de plata
(1)Instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cererilor deduse judecăţii. Ea nu poate
acorda mai mult sau altceva decât s-a cerut, dacă legea nu prevede altfel.
(2)Dacă cererea are ca obiect pretenţii privitoare la obligaţia de întreţinere, alocaţia pentru
copii, chirie, arendă, plata salariului, rate din preţul vânzării sau alte sume datorate periodic,
instanţa îl va obliga pe pârât, la cererea reclamantului, după achitarea taxelor de timbru,
potrivit legii, şi la plata sumelor devenite exigibile după introducerea cererii.
(3)În cazurile în care instanţa poate da termen pentru executarea hotărârii, ea va face aceasta
prin chiar hotărârea care dezleagă pricina, arătând şi motivele pentru care a acordat
termenul. Debitorul nu va putea cere termen de plată, dacă debitorului i s-a acordat un
termen rezonabil de plată de către creditor ori a avut posibilitatea să execute într-un termen
rezonabil, calculat de la data comunicării cererii de chemare în judecată, în conformitate cu
prevederile art. 1.522 din Codul civil şi nici dacă la data pronunţării subzistă vreunul dintre
motivele prevăzute la art. 675 alin. (1)
Luarea hotărârii
acordul asupra hotararii
(1)Hotărârea trebuie să fie rezultatul acordului membrilor completului de judecată şi se dă în
numele legii.
(2)Când unanimitatea nu poate fi realizată, hotărârea se ia cu majoritatea membrilor
completului de judecată. Dacă din deliberare rezultă mai mult de două opinii, judecătorii ale
căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.
(3)În cazul în care majoritatea nu poate fi realizată, procesul se judecă în complet de
divergenţă, constituit prin includerea în completul iniţial şi a unui judecător din planificarea
de permanenţ
Judecata în complet de divergenţă-situatia in care se impune/termenul in care se judeca, efectul , concluziile partilor, cum se rezolva conflictul, conflict doar pe o chestiune singulara
1)În situaţia prevăzută la art. 398 alin. (3), divergenţa se judecă în aceeaşi zi sau, dacă nu este
posibil, într-un termen care nu poate depăşi 20 de zile de la ivirea divergenţei, cu citarea
părţilor. În pricinile considerate urgente acest termen nu poate fi mai mare de 7 zile.
(2)Dezbaterile vor fi reluate asupra chestiunilor rămase în divergenţă şi care se anunţă părţilor
în şedinţă, instanţa fiind îndreptăţită, atunci când apreciază că este necesar, să administreze
noi dovezi şi să ordone orice alte măsuri îngăduite de lege.
(3)Părţile vor pune din nou concluzii asupra chestiunilor aflate în divergenţă.
(4)Dispoziţiile art. 398 alin. (2) se aplică în mod corespunzător, judecătorii având dreptul de a
reveni asupra părerii lor care a provocat divergenţa.
(5)Când divergenţa nu priveşte soluţia ce trebuie dată întregii cauze, după judecarea
chestiunilor rămase în divergenţă, completul care a judecat înainte de ivirea ei va putea
continua judecarea cauzei
Repunerea pe rol
Dacă, în timpul deliberării, instanţa găseşte că sunt necesare probe sau lămuriri noi va dispune
repunerea pe rol a cauzei, cu citarea părţilor.
Întocmirea minutei-ce este/ce cuprinde
(1)După ce a fost luată hotărârea, se va întocmi de îndată o minută care va cuprinde soluţia şi
în care se va arăta, când este cazul, opinia separată a judecătorilor aflaţi în minoritate.
(2)Minuta, sub sancţiunea nulităţii hotărârii, se va semna pe fiecare pagină de către judecători
şi, după caz, de magistratul-asistent, după care se va consemna într-un registru special, ţinut
la grefa instanţei. Acest registru poate fi ţinut şi în format electronic.
Pronunţarea hotărârii-cum se pronunta
Hotărârea se poate pronunţa în şedinţă publică, la locul unde s-au desfăşurat dezbaterile, de
către preşedinte sau de către un judecător, membru al completului de judecată, care va citi
minuta, indicând şi calea de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârii sau se poate
pronunţa prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei
Data hotărârii
Data hotărârii este aceea la care minuta este pronunţată potrivit legii.
