proceduri speciale-mai ai de citit evacuarea si sechestrul asigurator

Question 1

:Procedura divorţului-instanta competenta -la ce se raporteaza si variatii in functie de acest element de referinta

Answer 1

(1)Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă
locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi
nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună,
judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când
pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este
competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.
(2)Dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni expres să
introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord,
cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Question 2

:Procedura divorţulu-Cererea de divorţ -mentiuni speciale si documente care se alatura cererii

Answer 2

(1)Cererea de divorţ va cuprinde, pe lângă cele prevăzute de lege pentru cererea de chemare în
judecată, numele copiilor minori ai celor 2 soţi ori adoptaţi de aceştia.
(2)Dacă nu sunt copii minori, se va menţiona în cerere această împrejurare.
(3)La cerere se vor alătura o copie a certificatului de căsătorie şi, după caz, câte o copie a
certificatelor de naştere ale copiilor minori.
(4)La cerere se poate alătura, după caz, înţelegerea soţilor rezultată din mediere cu privire la
desfacerea căsătoriei şi, după caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divorţului.

Question 3

:Procedura divorţului-Cererea reconvenţională -termenul de introducere si pt ce-avem aici un despartitor temporal-unde se depune cererea si sanctiunea pentru nerespectarea termenului

Answer 3

1)Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la primul termen de
judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată.
Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea
dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.
(2)Cererea pârâtului se va face la aceeaşi instanţă şi se va judeca împreună cu cererea
reclamantului.
(3)În cazul în care motivele divorţului s-au ivit după începerea dezbaterilor asupra fondului la
prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va putea fi
făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului.
(4)Neintroducerea cererii în termenele arătate la alin. (1) şi (3) atrage decăderea soţului pârât din
dreptul de a cere divorţul pentru acele motive. Dacă cererea reclamantului a fost respinsă,
soţul pârât poate cere divorţul pentru motive ivite ulterior.

Question 4

:Procedura divorţului-Calitatea procesuală activă si cand se poate cere prin reprezentant

Answer 4

1)Desfacerea căsătoriei prin divorţ poate fi cerută numai de soţi.
(2)Cu toate acestea, soţul care beneficiază de tutelă specială poate cere divorţul prin reprezentant
legal sau personal în cazul în care face dovada că are discernământul neafectat.

Question 5

:Procedura divorţului-Cereri accesorii şi incidentale
asupra a ce se poate pronunta instanta

Answer 5

a)exercitarea autorităţii părinteşti, contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a
copiilor, locuinţa copilului şi dreptul părintelui de a avea legături personale cu acesta;
(1) La cerere, instanţa de divorţ se pronunţă şi cu privire la:
b)numele soţilor după divorţ;
c)locuinţa familiei;
d)despăgubirea pretinsă pentru prejudiciile materiale sau morale suferite ca urmare a desfacerii
căsătoriei;
e)obligaţia de întreţinere sau prestaţia compensatorie între foştii soţi;
f)încetarea regimului matrimonial şi, după caz, lichidarea comunităţii de bunuri şi partajul
acestora.

Question 6

:Procedura divorţului-chestiuni asupra carora instanta se pronunta din oficiu

Answer 6

(2)Când soţii au copii minori, născuţi înaintea sau în timpul căsătoriei ori adoptaţi, instanţa se va
pronunţa asupra exercitării autorităţii părinteşti şi a locuinţei copiilor după divorţ, precum şi
asupra contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, chiar dacă acest
lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorţ.
(3)De asemenea, instanţa se va pronunţa din oficiu şi asupra numelui pe care îl vor purta soţii
după divorţ, potrivit prevederilor Codului civil.

Question 7

:Procedura divorţului-Măsuri vremelnice asupra a ce si prin ce

Answer 7

instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu
privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de
stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.

Question 8

:Procedura divorţului-Prezenţa personală a părţilor
si obligatiile instantei in legatura cu relatia sotilor si cu copiii

Answer 8

(1)În faţa instanţelor de fond, părţile se vor înfăţişa în persoană, afară numai dacă unul dintre soţi
execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, beneficiază de
tutelă specială, are reşedinţa în străinătate sau se află într-o altă asemenea situaţie, care îl
împiedică să se prezinte personal; în astfel de cazuri cel în cauză se va putea înfăţişa prin
avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator.
(2)Instanţa va încerca la fiecare înfăţişare împăcarea soţilor.
(3)În toate cazurile, instanţa este obligată să îl asculte pe copilul minor, potrivit prevederilor Cod
ului civil.

Question 9

:Procedura divorţului-Absenţa reclamantulu

Answer 9

Dacă la termenul de judecată, în primă instanţă, reclamantul lipseşte nejustificat şi se înfăţişează
numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusţinută

Question 10

:Procedura divorţului-Citarea pârâtului-verificari ale instantei

Answer 10

Dacă procedura de citare a soţului pârât a fost îndeplinită prin afişare, iar acesta nu s-a prezentat la
primul termen de judecată, instanţa va cere dovezi sau va dispune cercetări pentru a verifica dacă
pârâtul îşi are locuinţa la locul indicat în cerere şi, dacă va constata că nu locuieşte acolo, va
dispune citarea lui la locuinţa sa efectivă, precum şi, dacă este cazul, la locul său de muncă.

Question 11

:Procedura divorţului-Renunţarea la judecată

Answer 11

Reclamantul poate renunţa la judecată în tot cursul judecăţii, chiar dacă pârâtul se împotriveşte.
Renunţarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divorţ făcute de pârât.

Question 12

:Procedura divorţului-Împăcarea soţilor -cand se dispune-pronuntare si fapte de care se pot folosi in ce caz-taxele de timbru

Answer 12

(1)Soţii se pot împăca în tot cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În
acest caz, instanţa va lua act de împăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea
dosarului, precum şi restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.
(2)Oricare dintre soţi va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare şi, în
acest caz, se va putea folosi şi de faptele vechi.

Question 13

:Procedura divorţului-Decesul unuia dintre soţi solutia, continuarea procesului

Answer 13

1)Dacă în timpul procesului de divorţ unul dintre soţi decedează, instanţa va lua act de încetarea
căsătoriei şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului.
(2)Cu toate acestea, când cererea de divorţ se întemeiază pe culpa pârâtului şi reclamantul
decedează în cursul procesului, lăsând moştenitori, aceştia vor putea continua acţiunea, pe
care instanţa o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soţului pârât. În caz
contrar, dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
(3)Pentru introducerea în cauză a moştenitorilor soţului reclamant, instanţa va face aplicarea art.
412 alin. (1) pct. 1.(adica suspenda judecata si dispune citarea mostenitorilor pe numele mostenirii)
(4)În cazul în care acţiunea este continuată de moştenitorii soţului reclamant, potrivit alin. (2),
căsătoria se socoteşte desfăcută la data introducerii cererii de divorţ.

Question 14

:Procedura divorţului-Nemotivarea hotărârii

Answer 14

Hotărârea prin care se pronunţă divorţul nu se va motiva, dacă ambele părţi solicită instanţei
aceasta

Question 15

:Procedura divorţului-Căi de atac. Publicitatea hotărârii -prezenta partilor in apel, efectele recastoriei masuri luate de instanta dupa ramanerea definitiva

Answer 15

(1)Apelul reclamantului împotriva hotărârii prin care s-a respins cererea va fi respins ca
nesusţinut, dacă la judecată se prezintă numai pârâtul.
(2)Apelul pârâtului va fi judecat chiar dacă se înfăţişează numai reclamantul.
(3)Dacă unul dintre soţi s-a recăsătorit, hotărârea definitivă prin care s-a desfăcut căsătoria nu
este supusă contestaţiei în anulare şi revizuirii în ce priveşte divorţul.
(4)Instanţa la care hotărârea de divorţ a rămas definitivă o va trimite, din oficiu, serviciului
public comunitar local de evidenţă a persoanelor unde a fost încheiată căsătoria, Registrului
naţional al regimurilor matrimoniale, prevăzut de Codul civil, şi, dacă unul dintre soţi a fost
profesionist, registrului comerţului.

Question 16

:Procedura divorţului-Divorţul prin acordul soţilor

Question 17

:Procedura divorţului-Divorţul prin acordul soţilor

Question 18

:Procedura divorţului-Divorţul prin acordul soţilor-Domeniu de aplicare-de fapt, la ce nu se aplica

Answer 18

Dispoziţiile prezentei secţiuni nu se aplică cazurilor în care soţii au optat pentru divorţul pe cale
administrativă sau notarială, în condiţiile Codului civil.

Question 19

:Procedura divorţului-Divorţul prin acordul soţilor-depunerea cererii -ce trebuie sa cuprinda aceasta-semnarea cererii si reprezentarea comuna a sotilor-cererile accesorii si exceptia de aici-ce verifica instanta, ce fixeaza si unde

Answer 19

(1)În cazul în care cererea de divorţ se întemeiază, în condiţiile prevăzute de Codul civil, pe
acordul părţilor, ea va fi semnată de ambii soţi sau de către un mandatar comun, cu procură
specială autentică. Dacă mandatarul este avocat, el va certifica semnătura soţilor, potrivit
legii.
(2)Atunci când este cazul, în cererea de divorţ soţii vor stabili şi modalităţile în care au
convenit să fie soluţionate cererile accesorii divorţului, cu excepţia cazului în care unul
dintre aceştia sau ambii beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială.
(3)Primind cererea formulată în condiţiile alin. (1), instanţa va verifica existenţa
consimţământului soţilor, după care va fixa termen pentru soluţionarea cererii în camera de
consiliu.

Question 20

:Procedura divorţului-Divorţul prin acordul soţilor-Soluţionarea cererii-ce verifica instanta, asupra a ce se pronunta, regimul cailor de atac-ce verifica instanta la termen si ce mentiuni trebuie sa faca-cererile accesorii si celelalte cereri asupra caroara se pronunta instanta-cand continua judecata-caile de atac pe alin 1 si pe alin 2

Answer 20

(1)La termenul de judecată, instanţa va verifica dacă soţii stăruie în desfacerea căsătoriei pe
baza acordului lor şi, în caz afirmativ, va pronunţa divorţul, fără a face menţiune despre
culpa soţilor. Prin aceeaşi hotărâre, instanţa va lua act de învoiala soţilor cu privire la
cererile accesorii, în condiţiile legii.
(2)Dacă soţii nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, precum şi în situaţia în care unul dintre
aceştia sau ambii beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, instanţa va
administra probele prevăzute de lege pentru soluţionarea acestora şi, la cererea părţilor, va
pronunţa o hotărâre cu privire la divorţ, potrivit alin. (1), soluţionând totodată şi cererile
privind exercitarea autorităţii părinteşti, locuinţa copiilor, contribuţia părinţilor la
cheltuielile de creştere şi educare a copiilor şi numele soţilor după divorţ.
(3)Dacă va fi cazul, cu privire la celelalte cereri accesorii instanţa va continua judecata,
pronunţând o hotărâre supusă căilor de atac prevăzute de lege.
(4)Hotărârea pronunţată în condiţiile alin. (1) este definitivă, iar hotărârea pronunţată potrivit
alin. (2) este definitivă numai în ceea ce priveşte divorţul, dacă legea nu prevede altfel.

Question 21

:Procedura divorţului-divortul prin acordul partilor-Cererea acceptată de pârât-acordul reclamantului si daca refuza/chestiuni asupra carora se pronunta

Answer 21

(1)Când cererea de divorţ este întemeiată pe culpa soţului pârât, iar acesta recunoaşte faptele
care au dus la destrămarea vieţii conjugale, instanţa, dacă reclamantul este de acord, va
pronunţa divorţul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorţ şi fără a face menţiune
despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.
(2)Dispoziţiile art. 931 alin. (2)-(4)(pronuntarea asupra cererilor accesorii mentionayte la art precedent) se aplică în mod corespunzător.
(3)Dacă reclamantul nu este de acord cu pronunţarea divorţului în condiţiile alin. (1), cererea
va fi soluţionată potrivit art. 934.

Question 22

Divorţul din motive de sănătate-instanta nu poate fi doar pasiva

Answer 22

Când divorţul este cerut pentru că starea sănătăţii unuia dintre soţi face imposibilă continuarea
căsătoriei, instanţa va administra probe privind existenţa bolii şi starea sănătăţii soţului bolnav şi
va pronunţa divorţul, potrivit Codului civil, fără a face menţiune despre culpa pentru desfacerea
căsătoriei

Question 23

Divorţul din culpa soţilor-Culpa în destrămarea căsătoriei -solutiile pe care le pronunta in functie de culpa

Answer 23

(1)Instanţa va pronunţa divorţul din culpa soţului pârât atunci când, din cauza unor motive
temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea
căsătoriei nu mai este posibilă.
(2)Instanţa poate să pronunţe divorţul din culpa ambilor soţi, chiar atunci când numai unul dintre
ei a făcut cerere, dacă din dovezile administrate reiese că amândoi sunt vinovaţi de
destrămarea căsătoriei.
(3)Dacă pârâtul nu a formulat cerere reconvenţională, iar din dovezile administrate rezultă că
numai reclamantul este culpabil de destrămarea căsătoriei, cererea acestuia va fi respinsă ca
neîntemeiată, cu excepţia cazului în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 935
privind pronunţarea divorţului din culpa exclusivă a reclamantului.

Question 24

Divorţul din culpa soţilor-Divorţul pentru separarea în fapt îndelungată

Answer 24

(1)Când soţii sunt separaţi în fapt de cel puţin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divorţul,
asumându-şi responsabilitatea pentru eşecul căsătoriei. În acest caz, instanţa va verifica
existenţa şi durata despărţirii în fapt şi va pronunţa divorţul din culpa exclusivă a
reclamantului.
(2)Dacă soţul pârât se declară de acord cu divorţul, se vor aplica în mod corespunzător
dispoziţiile art. 931.-adica divortul prin acordul partilor

Question 25

Procedura partajului judiciar-Reguli aplicabile

Answer 25

Judecarea oricărei cereri de partaj privind bunuri asupra cărora părţile au un drept de proprietate comună se face după procedura prevăzută în prezentul titlu, cu excepţia cazurilor în care legea prevede o altă procedură.

Question 26

Procedura partajului judiciar-Cuprinsul cererii

Answer 26

Reclamantul este obligat să arate în cerere, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 194, persoanele între care urmează a avea loc partajul, titlul pe baza căruia acesta este cerut, toate bunurile supuse partajului, valoarea lor, locul unde acestea se află, precum şi persoana care le deţine sau le administrează

Question 27

Procedura partajului judiciar-Declaraţiile părţilor-de ce ia act instanta

Answer 27

La primul termen de judecată, dacă părţile sunt prezente, instanţa le va lua declaraţie cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului şi va lua act, când este cazul, de recunoaşterile şi acordul lor cu privire la existenţa bunurilor, locul unde se află şi valoarea acestora

Question 28

Procedura partajului judiciar-Rolul activ al instanţei. Înţelegerile dintre părţi-in ce va starui instanta-impartirea bunurilor in cazul in care printre proprietari sunt minor, tutela consiliere sau disparuti-invoiala partiala-ce dispozitii se aplica in mod corespunzator

Answer 28

(1)În tot cursul procesului, instanţa va stărui ca părţile să împartă bunurile prin bună învoială. (2)Dacă părţile ajung la o înţelegere cu privire la împărţirea bunurilor, instanţa va hotărî potrivit înţelegerii lor. Împărţeala se poate face prin bună învoială şi dacă printre cei interesaţi se află minori, persoane care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori dispăruţi, însă numai cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de tutelă, precum şi, dacă este cazul, a reprezentantului sau a ocrotitorului legal. (3)În cazul în care înţelegerea priveşte numai partajul anumitor bunuri, instanţa va lua act de această învoială şi va pronunţa o hotărâre parţială, continuând procesul pentru celelalte bunuri. (4)Dispoziţiile art. 438-441 sunt aplicabil-adica dispozitiile referitoare la tranzactie

Question 29

Procedura partajului judiciar-Partajul judiciar-ce stabileste instanta, criterii in plus la mostenire, cum se face imparteala--ce stabileste instanta in legatura cu partajul-cum face imparteala, ce stabileste la imparteala cum se intregesc

Answer 29

(1)Dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie potrivit celor arătate la art. 983, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Dacă se împarte o moştenire, instanţa va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile şi creanţele comoştenitorilor faţă de defunct, precum şi sarcinile moştenirii. (2)Instanţa va face împărţeala în natură. În temeiul celor stabilite potrivit alin. (1), ea procedează la formarea loturilor şi la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.

Question 30

Procedura partajului judiciar-Încheierea de admitere în principiu ce se rezolva prin ea-ce se mai dispune prin incheiere

Answer 30

Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operaţii de măsurătoare, evaluare şi altele asemenea, pentru care instanţa nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele prevăzute la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta. (2)Dacă, în condiţiile legii, s-au formulat şi alte cereri în legătură cu partajul şi de a căror soluţionare depinde efectuarea acestuia, precum cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive, cererea de raport al donaţiilor şi altele asemenea, prin încheierea arătată la alin. (1) instanţa se va pronunţa şi cu privire la aceste cereri. (3)Prin aceeaşi încheiere, instanţa va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor. Raportul de expertiză va arăta valoarea bunurilor şi criteriile avute în vedere la stabilirea acestei valori, va indica dacă bunurile sunt comod partajabile în natură şi în ce mod, propunând, la solicitarea instanţei, loturile ce urmează a fi atribuite

Question 31

Procedura partajului judiciar-Încheierea de admitere în principiu suplimentară

Answer 31

În cazul în care, după pronunţarea încheierii prevăzute la art. 985, dar mai înainte de pronunţarea hotărârii de împărţeală, se constată că există şi alţi coproprietari sau că au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse împărţelii, fără ca privitor la aceşti coproprietari sau la acele bunuri să fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanţa va putea da, cu citarea părţilor, o nouă încheiere, care va cuprinde, după caz, şi coproprietarii sau bunurile omise. În aceleaşi condiţii, instanţa poate, cu consimţământul tuturor coproprietarilor, să elimine un bun care a fost cuprins din eroare în masa de împărţit.

Question 32

Procedura partajului judiciar-Căile de atac împotriva unor încheieri

Answer 32

Încheierile prevăzute la art. 985 alin. (1) şi art. 986 pot fi atacate numai cu apel odată cu fondul.

Question 33

Procedura partajului judiciar- Criteriile partajului

Answer 33

La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

Question 34

Procedura partajului judiciar-Atribuirea provizorie-in ce situatii se dispunece obligatii are coproprietarul si ce se intampla daca nu le respecta

Answer 34

(1)În cazul în care împărţeala în natură a unui bun nu este posibilă sau ar cauza o scădere importantă a valorii acestuia ori i-ar modifica în mod păgubitor destinaţia economică, la cererea unuia dintre coproprietari instanţa, prin încheiere, îi poate atribui provizoriu întregul bun. Dacă mai mulţi coproprietari cer să li se atribuie bunul, instanţa va ţine seama de criteriile prevăzute la art. 988. Prin încheiere, ea va stabili şi termenul în care coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat să consemneze sumele ce corespund cotelor-părţi cuvenite celorlalţi coproprietari. (2)Dacă coproprietarul căruia i s-a atribuit provizoriu bunul consemnează, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa, prin hotărârea asupra fondului procesului, îi va atribui acestuia bunul. (3)În cazul în care coproprietarul nu consemnează în termen sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa va putea atribui bunul altui coproprietar, în condiţiile prezentului articol

Question 35

Procedura partajului judiciar-Atribuirea definitivă

Answer 35

La cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească

Question 36

Procedura partajului judiciar-Vânzarea bunului cand se dispune, pt ce motive se face intr-un fel sau altul-cai de atac

Answer 36

(1)În cazul în care niciunul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, deşi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au consemnat, în termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalţi coproprietari, instanţa, prin încheiere, va dispune vânzarea bunului, stabilind totodată dacă vânzarea se va face de către părţi prin bună învoială ori de către executorul judecătoresc. (2)Dacă părţile sunt de acord ca vânzarea să se facă prin bună învoială, instanţa va stabili şi termenul la care aceasta va fi efectuată. Termenul nu poate fi mai mare de 3 luni, în afară de cazul în care părţile sunt de acord cu majorarea lui. (3)În cazul în care vreuna dintre părţi nu a fost de acord cu vânzarea prin bună învoială sau dacă această vânzare nu s-a realizat în termenul stabilit potrivit alin. (2), instanţa, prin încheiere dată cu citarea părţilor, va dispune ca vânzarea să fie efectuată de executorul judecătoresc. (4)Încheierile prevăzute în prezentul articol pot fi atacate separat numai cu apel, în termen de 15 zile de la pronunţare. Dacă nu au fost astfel atacate, aceste încheieri nu mai pot fi supuse apelului odată cu hotărârea asupra fondului procesului.

Question 37

Procedura partajului judiciar-Procedura vânzării la licitaţie -cand se dispune, masuri premergatoare, termene ,cereri ale partilor

Answer 37

(1)După rămânerea definitivă a încheierii prin care s-a dispus vânzarea bunului de către un executor judecătoresc, acesta va proceda la efectuarea vânzării la licitaţie publică. (2)Executorul va fixa termenul de licitaţie, care nu va putea depăşi 30 de zile pentru bunurile mobile şi 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii încheierii, şi va înştiinţa coproprietarii despre data, ora şi locul vânzării. (3)Pentru termenul de licitaţie a bunurilor mobile, executorul va întocmi şi afişa publicaţia de vânzare, cu cel puţin 5 zile înainte de acel termen. (4)În cazul vânzării unui bun imobil, executorul va întocmi şi afişa publicaţia de vânzare cu cel puţin 30 de zile înainte de termenul de licitaţie. (5)Coproprietarii pot conveni ca vânzarea bunurilor să se facă la orice preţ oferit de participanţii la licitaţie. De asemenea, ei pot conveni ca vânzarea să nu se facă sub un anumit preţ. (6)Dispoziţiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile prezentului cod privitoare la vânzarea la licitaţie a bunurilor mobile şi imobile prevăzute în materia executării silite.

Question 38

Procedura partajului judiciar-Bunurile nesupuse vânzării

Answer 38

La cererea uneia dintre părţi, instanţa poate proceda la împărţeala bunurilor pentru care nu a dispus vânzarea potrivit art. 991.

Question 39

Procedura partajului judiciar-Soluţionarea cererii de partaj-prin ce se pronunta instanta -impartirea sumelor-autoritatea de lucru judecat a unor incheieri-situatia in care partajul nu se poate realiza in niciunea dintre modalitatile prevazute de lege

Answer 39

(1)În toate cazurile, asupra cererii de partaj instanţa se va pronunţa prin hotărâre. (2)Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalţi, precum şi cele rezultate din vânzare vor fi împărţite de instanţă potrivit dreptului fiecărui coproprietar. (3)În cazul în care partajul nu se poate realiza în niciuna dintre modalităţile prevăzute de lege, instanţa va hotărî închiderea dosarului. Dacă se introduce o nouă cerere de partaj, încheierile de admitere în principiu prevăzute la art. 985 şi 986 nu au autoritate de lucru judecat.

Question 40

Procedura partajului judiciar-Hotărârea de partaj efect, executare, cai de atac , prescriptie

Answer 40

(1)Hotărârea de partaj are efect constitutiv. (2)Odată rămasă definitivă, hotărârea de partaj constituie titlu executoriu şi poate fi pusă în executare chiar dacă nu s-a cerut predarea efectivă a bunului ori instanţa nu a dispus în mod expres această predare. (3)Hotărârea de partaj este supusă numai apelului. Cu toate acestea, dacă partajul s-a cerut pe cale incidentală, hotărârea este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea dată asupra cererii principale. Acelaşi este şi termenul pentru exercitarea căii de atac, chiar dacă se atacă numai soluţia dată asupra partajului. Aplicarea criteriilor prevăzute la art. 988 nu poate fi cenzurată pe calea recursului. (4)Executarea cu privire la bunurile împărţite poate fi cerută în termenul de prescripţie de 10 ani prevăzut la art. 706.

Question 41

Procedura partajului judiciar-Revendicarea bunurilor atribuite

Answer 41

1)În cazul în care părţile declară în mod expres că nu solicită predarea bunurilor, hotărârea de partaj nu este susceptibilă de executare silită. (2)Pentru a intra în posesia bunurilor atribuite şi a căror predare i-a fost refuzată de ceilalţi coproprietari, partea interesată va trebui să exercite acţiunea în revendicare.

Question 42

Procedura ordonanţei preşedinţiale-Condiţii de admisibilitate situatii pt care se da, caractere hot, pana cand dureaza,cand poate fi data, limite

Answer 42

1) Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care sar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. (2)Ordonanţa este provizorie şi executorie. Dacă hotărârea nu cuprinde nicio menţiune privind durata sa şi nu s-au modificat împrejurările de fapt avute în vedere, măsurile dispuse vor produce efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului. (3)La cererea reclamantului, instanţa va putea hotărî ca executarea să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen. (4)Ordonanţa va putea fi dată chiar şi atunci când este în curs judecata asupra fondului. (5)Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

Question 43

Procedura ordonanţei preşedinţiale-Instanţa competentă

Answer 43

Cererea de ordonanţă preşedinţială se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

Question 44

Procedura ordonanţei preşedinţiale-Procedura de soluţionare citarea, acte comunicate,caracterul judecatii, probe,pronuntarea si motivarea

Answer 44

(1)În vederea judecării cererii, părţile vor fi citate conform normelor privind citarea în procesele urgente, iar pârâtului i se va comunica o copie de pe cerere şi de pe actele care o însoţesc. Întâmpinarea nu este obligatorie. (2)Ordonanţa va putea fi dată şi fără citarea părţilor. În caz de urgenţă deosebită, ordonanţa va putea fi dată chiar în aceeaşi zi, instanţa pronunţându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii şi actelor depuse, fără concluziile părţilor. (3)Judecata se face de urgenţă şi cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită un timp îndelungat. Dispoziţiile privind cercetarea procesului nu sunt aplicabile. (4)Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanţei se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare.

Question 45

Procedura ordonanţei preşedinţiale-Calea de atac-cai de atac speciale pe langa cea comuna,termen, caracterul judecatii

Answer 45

(1)Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor. (2)Instanţa de apel poate suspenda executarea până la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cauţiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta. (3)Apelul se judecă de urgenţă şi cu precădere, cu citarea părţilor. Dispoziţiile art. 999 alin. (4) sunt aplicabile. (4)În toate cazurile în care competenţa de primă instanţă aparţine curţii de apel, calea de atac este recursul, dispoziţiile alin. (1)-(3) aplicându-se în mod corespunzător. (5)Împotriva executării ordonanţei preşedinţiale se poate face contestaţie la executare.

Question 46

Procedura ordonanţei preşedinţiale-Transformarea cererii

Answer 46

La solicitarea reclamantului, până la închiderea dezbaterilor la prima instanţă, cererea de ordonanţă preşedinţială va putea fi transformată într-o cerere de drept comun, situaţie în care pârâtul va fi încunoştinţat şi citat în mod expres cu această menţiune.

Question 47

Procedura ordonanţei preşedinţiale-Autoritatea de lucru judecat

Answer 47

(1)Ordonanţa preşedinţială are autoritate de lucru judecat faţă de o altă cerere de ordonanţă preşedinţială, numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o. (2)Ordonanţa preşedinţială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului. (3)Hotărârea dată asupra fondului dreptului are autoritate de lucru judecat asupra unei cereri ulterioare de ordonanţă preşedinţială.

Question 48

Domeniu de aplicare in cazul ordonantei de plata

Answer 48

(1)Prevederile prezentului titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Question 49

Domeniu de aplicare in cazul ordonantei de plata

Answer 49

(2)Nu sunt incluse în sfera de aplicare a prezentului titlu creanţele înscrise la masa credală în cadrul unei proceduri de insolvenţă.

Question 50

Prin autoritate contractantă, în sensul alin. (1), se înţelege

Answer 50

)orice autoritate publică a statului român sau a unui stat membru al Uniunii Europene, care acţionează la nivel central, regional sau local rice organism de drept public, altul decât cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică, care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general, fără scop lucrativ, şi care se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii: i)este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a); (ii)se află în subordinea sau este supus controlului unei autorităţi contractante, astfel cum este definită la lit. a); (iii)în componenţa consiliului de administraţie ori, după caz, a consiliului de supraveghere şi directoratului, mai mult de jumătate din numărul membrilor sunt numiţi de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a); c)orice asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b).

Question 51

Comunicarea somaţiei in cazul ordonantei de plata

Answer 51

(1)Creditorul îi va comunica debitorului, prin intermediul executorului judecătoresc sau prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, o somaţie, prin care îi va pune în vedere să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la primirea acesteia. (2)Această somaţie întrerupe prescripţia extinctivă potrivit dispoziţiilor art. 2.540 din Codul civil, care se aplică în mod corespunzător

Question 52

Instanţa competentă in cazul ordonantei de plata

Answer 52

Dacă debitorul nu plăteşte în termenul prevăzut la art. 1.015 alin. (1), creditorul poate introduce cererea privind ordonanţa de plată la instanţa competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanţă.

Question 53

ordonanta de plata- Cuprinsul cererii-ce se ataseaza la ea

Answer 53

(2)La cerere se anexează înscrisurile ce atestă cuantumul sumei datorate şi orice alte înscrisuri doveditoare ale acesteia. Dovada comunicării somaţiei prevăzute la art. 1.015 alin. (1) se va ataşa cererii sub sancţiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă. (3)Cererea şi actele anexate la aceasta se depun în copie în atâtea exemplare câte părţi sunt, plus unul pentru instanţă.

Question 54

ordonanta de plata-Determinarea dobânzii

Answer 54

(1)Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru. (2)Creditorul poate pretinde daune-interese suplimentare pentru toate cheltuielile făcute pentru recuperarea sumelor ca urmare a neexecutării la timp a obligaţiilor de către debitor.

Question 55

ordonanta de plata-: Citarea părţilor. Întâmpinarea

Answer 55

(1)Pentru soluţionarea cererii, judecătorul dispune citarea părţilor, potrivit dispoziţiilor referitoare la pricinile urgente, pentru explicaţii şi lămuriri, precum şi pentru a stărui în efectuarea plăţii sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o înţelegere a părţilor asupra modalităţilor de plată. Citaţia va fi înmânată părţii cu 10 zile înaintea termenului de judecată. (2)La citaţia pentru debitor se vor anexa, în copie, cererea creditorului şi actele depuse de acesta în dovedirea pretenţiilor. (3)În citaţie se va preciza că debitorul este obligat să depună întâmpinare cu cel puţin 3 zile înaintea termenului de judecată, făcându-se menţiune că, în cazul nedepunerii întâmpinării, instanţa, faţă de împrejurările cauzei, poate considera aceasta ca o recunoaştere a pretenţiilor creditorului. (4)Întâmpinarea nu se comunică reclamantului, care va lua cunoştinţă de cuprinsul acesteia de la dosarul cauzei.

Question 56

ordonanta de plata-Declaraţiile părţilor. Stingerea litigiului

Answer 56

(1)În cazul în care creditorul declară că a primit plata sumei datorate, instanţa ia act de această împrejurare printr-o încheiere definitivă, prin care se dispune închiderea dosarului. (2)Când creditorul şi debitorul ajung la o înţelegere asupra plăţii, instanţa ia act de aceasta, pronunţând o hotărâre de expedient, potrivit art. 438. (3)Hotărârea de expedient este definitivă şi constituie titlu executoriu.

Question 57

ordonanta de plata-Contestarea creanţei

Answer 57

(1)Dacă debitorul contestă creanţa, instanţa verifică dacă contestaţia este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar şi a explicaţiilor şi lămuririlor părţilor. În cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanţa va respinge cererea creditorului prin încheiere. (2)Dacă apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute la alin. (1), iar acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanţa va respinge cererea creditorului privind ordonanţa de plată prin încheiere. (3)În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), creditorul poate introduce cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun.

Question 58

ordonanta de plata-Emiterea ordonanţei emiterea ordonantei-emiterea partiala a ordonantei-comunicarea ordonantei

Answer 58

(1)În cazul în care instanţa, ca urmare a verificării cererii pe baza înscrisurilor depuse, precum şi a declaraţiilor părţilor, constată că pretenţiile creditorului sunt întemeiate, va emite o ordonanţă de plată, în care se precizează suma şi termenul de plată. (2)Dacă instanţa, examinând probele cauzei, constată că numai o parte dintre pretenţiile creditorului sunt întemeiate, va emite ordonanţa de plată numai pentru această parte, stabilind şi termenul de plată. În acest caz, creditorul poate formula cerere de chemare în judecată potrivit dreptului comun pentru a obţine obligarea debitorului la plata restului datoriei. (5)Ordonanţa se va înmâna părţii prezente sau se va comunica fiecărei părţi de îndată, potrivit legii.

Question 59

ordonanta de plata-emiterea ordonantei-termene de plata

Answer 59

(3)Termenul de plată prevăzut la alin. (1) şi (2) nu va fi mai mic de 10 zile şi nici nu va depăşi 30 de zile de la data comunicării ordonanţei. Judecătorul nu va putea stabili alt termen de plată, decât dacă părţile se înţeleg în acest sens. (4)În cazul creanţelor reprezentând obligaţii de plată a cotelor din cheltuielile comune faţă de asociaţiile de proprietari, precum şi a cheltuielilor de întreţinere ce revin persoanelor fizice corespunzător suprafeţelor locative pe care le folosesc ca locuinţe, instanţa, la cererea debitorului, va putea, prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3), să dispună stabilirea unui termen de plată mai mare ori eşalonarea plăţii, ţinând seama de motivele temeinice invocate de debitor în ceea ce priveşte posibilităţile efective de plată

Question 60

ordonanta de plata- Durata procedurii

Answer 60

(1)În cazul în care debitorul nu contestă creanţa prin întâmpinare, ordonanţa de plată va fi emisă în termen de cel mult 45 de zile de la introducerea cererii. (2)Nu intră în calculul termenului prevăzut la alin. (1) perioada necesară pentru comunicarea actelor de procedură şi întârzierea cauzată de creditor, inclusiv ca urmare a modificării sau completării cereri

Question 61

ordonanta de plata Cererea în anulare-cine si pt ce o face-ce se poate invoca in ea

Answer 61

(1)Împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.022 alin. (1) şi (2) debitorul poate formula cerere în anulare în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia. (2)Cererea în anulare poate fi introdusă de creditor împotriva încheierilor prevăzute la art. 1.021 alin. (1) şi (2), precum şi împotriva ordonanţei de plată prevăzute la art. 1.022 alin. (2), în termenul prevăzut la alin. (1). (3)Prin cererea în anulare se poate invoca numai nerespectarea cerinţelor prevăzute de prezentul titlu pentru emiterea ordonanţei de plată, precum şi, dacă este cazul, cauze de stingere a obligaţiei ulterioare emiterii ordonanţei de plată. Dispoziţiile art. 1.021 se aplică în mod corespunzător.

Question 62

ordonanta de plata-Cererea în anulare-cum se judeca-suspendare-solutii si caracterul acestora

Answer 62

(4)Cererea în anulare se soluţionează de către instanţa care a pronunţat ordonanţa de plată, în complet format din 2 judecători. (5)Cererea în anulare nu suspendă executarea. Suspendarea va putea fi însă încuviinţată, la cererea debitorului, numai cu dare de cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de instanţă. (6)Dacă instanţa învestită admite, în tot sau în parte, cererea în anulare, aceasta va anula ordonanţa, în tot sau, după caz, în parte, pronunţând o hotărâre definitivă. Prevederile art. 1.021 alin. (3) şi ale art. 1.022 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (7)În cazurile prevăzute la alin. (2), dacă instanţa învestită admite cererea în anulare, va pronunţa o hotărâre definitivă prin care va emite ordonanţa de plată, dispoziţiile art. 1.022 aplicându-se în mod corespunzător. (8)Hotărârea prin care a fost respinsă cererea în anulare este definitivă

Question 63

Titlul executoriu ordonanta de plata

Answer 63

(1)Ordonanţa de plată este executorie, chiar dacă este atacată cu cerere în anulare şi are autoritate de lucru judecat provizorie până la soluţionarea cererii în anulare. Ordonanţa de plată devine definitivă ca urmare a neintroducerii sau respingerii cererii în anulare. Dispoziţiile art. 637 rămân aplicabile. (2)Împotriva executării silite a ordonanţei de plată partea interesată poate face contestaţie la executare, potrivit dreptului comun. În cadrul contestaţiei nu se pot invoca decât neregularităţi privind procedura de executare, precum şi cauze de stingere a obligaţiei ivite ulterior rămânerii definitive a ordonanţei de plată

Question 64

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-domeniu de aplicare si la ce nu se aplica

Answer 64

Prezentul titlu se aplică atunci când valoarea cererii, fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată şi alte venituri accesorii, nu depăşeşte suma de 10.000 lei la data sesizării instanţei (2)Prezentul titlu nu se aplică în materie fiscală, vamală sau administrativă şi nici în ceea ce priveşte răspunderea statului pentru acte sau omisiuni în cadrul exercitării autorităţii publice. De asemenea, prezenta procedură nu se aplică cererilor referitoare la: a)starea civilă sau capacitatea persoanelor fizice; b)drepturile patrimoniale născute din raporturile de familie; c)moştenire; d)insolvenţă, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societăţilor insolvabile şi a altor persoane juridice sau alte proceduri asemănătoare; e)asigurări sociale; f)dreptul muncii; g)închirierea unor bunuri imobile, cu excepţia acţiunilor privind creanţele având ca obiect plata unei sume de bani; h)arbitraj; i)atingeri aduse dreptului la viaţă privată sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Question 65

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-Caracterul alternativ si cand se schimba

Answer 65

(1)Reclamantul are alegerea între procedura specială reglementată de prezentul titlu şi procedura de drept comun. (2)Dacă a sesizat instanţa cu o cerere redactată potrivit art. 194, aceasta va fi soluţionată potrivit procedurii de drept comun, cu excepţia cazului în care reclamantul, cel mai târziu la primul termen de judecată, solicită în mod expres aplicarea procedurii speciale. (3)Atunci când cererea nu poate fi soluţionată potrivit dispoziţiilor prevăzute de prezentul titlu, instanţa judecătorească îl informează pe reclamant în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comu

Question 66

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-Instanţa competentă

Answer 66

(1)Competenţa de a soluţiona cererea în primă instanţă aparţine judecătoriei. (2)Competenţa teritorială se stabileşte potrivit dreptului comun.

Question 67

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-Declanşarea procedurii prin ce si continutul cererii

Answer 67

1)Reclamantul declanşează procedura cu privire la cererile cu valoare redusă prin completarea formularului de cerere şi depunerea sau trimiterea acestuia la instanţa competentă, prin poştă sau prin orice alte mijloace care asigură transmiterea formularului şi confirmarea primirii acestuia. (2)Formularul de cerere se aprobă prin ordin al ministrului justiţiei şi conţine rubrici care permit identificarea părţilor, valoarea pretenţiei, indicarea probelor şi alte elemente necesare soluţionării cauzei. (3)Odată cu formularul de cerere se depun ori se trimit şi copii de pe înscrisurile de care reclamantul înţelege să se folosească.

Question 68

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-cerere neregulata

Answer 68

(4)În cazul în care informaţiile furnizate de reclamant nu sunt suficient de clare sau sunt inadecvate ori formularul de cerere nu a fost completat corect, instanţa îi va acorda reclamantului posibilitatea să completeze sau să rectifice formularul ori să furnizeze informaţii sau înscrisuri suplimentare. Instanţa va folosi în acest scop un formular-tip, care va fi aprobat prin ordin al ministrului justiţiei. (5)În cazul în care reclamantul nu completează sau nu rectifică formularul de cerere în termenul stabilit de instanţă, cererea se va anula.

Question 69

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-Desfăşurarea procedurii-unde se desfasoara-infatisarea partilor

Answer 69

(1)Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este scrisă şi se desfăşoară în întregul ei în camera de consiliu. (2)Instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre părţi. Instanţa poate să refuze o astfel de solicitare în cazul în care consideră că, ţinând cont de împrejurările cauzei, nu sunt necesare dezbateri orale. Refuzul se motivează în scris şi nu poate fi atacat separat.

Question 70

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă Desfăşurarea procedurii-comunicarea cererii si raspunsurile la aceasta

Answer 70

(3)După primirea formularului de cerere completat corect, instanţa va trimite de îndată pârâtului formularul de răspuns, însoţit de o copie a formularului de cerere şi de copii de pe înscrisurile depuse de reclamant. (4)În termen de 30 de zile de la comunicarea actelor prevăzute la alin. (3), pârâtul va depune sau trimite formularul de răspuns completat corespunzător, precum şi copii de pe înscrisurile de care înţelege să se folosească. Pârâtul poate să răspundă prin orice alt mijloc adecvat, fără utilizarea formularului de răspuns. (5)Instanţa va comunica de îndată reclamantului copii de pe răspunsul pârâtului, cererea reconvenţională, dacă este cazul, precum şi de pe înscrisurile depuse de pârât. (6)Dacă pârâtul a formulat cerere reconvenţională, reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, va depune sau va trimite formularul de răspuns completat corespunzător ori va răspunde prin orice alt mijloc.

Question 71

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă Desfăşurarea procedurii-disjungere-alte informatii cerute-incuviintari de probe-citare

Answer 71

(7)Cererea reconvenţională care nu poate fi soluţionată în cadrul prezentei proceduri întrucât nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 1.026 va fi disjunsă şi judecată potrivit dreptului comun. (8)Instanţa poate solicita părţilor să furnizeze mai multe informaţii în termenul pe care îl va stabili în acest scop, care nu poate depăşi 30 de zile de la primirea răspunsului pârâtului sau, după caz, al reclamantului. (9)Instanţa poate încuviinţa şi alte probe în afara înscrisurilor depuse de părţi. Nu vor fi însă încuviinţate acele probe a căror administrare necesită cheltuieli disproporţionate faţă de valoarea cererii de chemare în judecată sau a cererii reconvenţionale. (10)În cazul în care instanţa a fixat un termen pentru înfăţişarea părţilor, acestea trebuie citate. (11)Ori de câte ori instanţa stabileşte un termen în vederea îndeplinirii unui act de procedură, va înştiinţa partea interesată de consecinţele nerespectării acestuia.

Question 72

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă- Soluţionarea cererii

Answer 72

(1)Instanţa va pronunţa şi redacta hotărârea în termen de 30 de zile de la primirea tuturor informaţiilor necesare sau, după caz, de la dezbaterea orală. (2)În cazul în care nu se primeşte niciun răspuns de la partea interesată în termenul stabilit la art. 1.030 alin. (4), (6) sau (8), instanţa se va pronunţa cu privire la cererea principală sau la cererea reconvenţională în raport cu actele aflate la dosar. (3)Hotărârea primei instanţe este executorie de drept.

Question 73

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-Cheltuieli de judecată

Answer 73

(1)Partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cererea celeilalte părţi, la plata cheltuielilor de judecată. (2)Cu toate acestea, instanţa nu va acorda părţii care a câştigat procesul cheltuielile care nu au fost necesare sau care au avut o valoare disproporţionată în raport cu valoarea cererii.

Question 74

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă-Căi de atac

Answer 74

(1)Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului la tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare. (2)Pentru motive temeinice, instanţa de apel poate să suspende executarea silită, însă numai dacă se consemnează o cauţiune de 10% din valoarea contestată. (3)Hotărârea instanţei de apel se comunică părţilor şi este definitivă.

Question 75

Procedura cu privire la cererile de valoare redusă

Answer 75

de citit toata

Question 76

Sechestrul judiciar-Noţiune

Answer 76

Sechestrul judiciar constă în indisponibilizarea bunurilor ce formează obiectul litigiului sau, în condiţiile legii, a altor bunuri, prin încredinţarea pazei acestora unui administrator-sechestru desemnat potrivit art. 976.

Question 77

Sechestrul judiciar-Instanţa competentă

Answer 77

Cererea pentru înfiinţarea sechestrului judiciar se va adresa instanţei învestite cu judecarea acţiunii principale în cazul prevăzut la art. 973 alin. (1), respectiv instanţei în circumscripţia căreia se află bunul în cazurile prevăzute la art. 973 alin. (2).

Question 78

Sechestrul judiciar-Procedura de înfiinţare

Answer 78

(1)Cererea de sechestru judiciar se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor. (2)În caz de admitere, instanţa va putea să îl oblige pe reclamant la darea unei cauţiuni, dispoziţiile art. 956 aplicându-se în mod corespunzător. (3)În cazul bunurilor imobile se va proceda şi la înscrierea în cartea funciară potrivit art. 955 alin. (3). (4)Încheierea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunţare, la instanţa ierarhic superioară. Dispoziţiile art. 954 alin. (4) şi cele ale art. 959 se aplică în mod corespunză

Question 79

Sechestrul judiciar-Administratorul-sechestru

Answer 79

(1)Paza bunului sechestrat va fi încredinţată persoanei desemnate de părţi de comun acord, iar în caz de neînţelegere, unei persoane desemnate de instanţă, care va putea fi chiar deţinătorul bunului. În acest scop, executorul judecătoresc, sesizat de partea interesată, se va deplasa la locul situării bunului ce urmează a fi pus sub sechestru şi îl va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat şi instanţei care a încuviinţat măsura.

Question 80

Sechestrul judiciar-administratorul provizoriu

Answer 80

În cazuri urgente, instanţa va putea numi, prin încheiere definitivă dată fără citarea părţilor, un administrator provizoriu până la soluţionarea cererii de sechestru judiciar.

Question 81

administratorul judiciar ce acte poate incheia

Answer 81

(2)Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare şi administrare, va încasa orice venituri şi sume datorate şi va putea plăti datorii cu caracter curent, precum şi pe cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, cu autorizarea prealabilă a instanţei care l-a numit, administratorul-sechestru va putea să înstrăineze bunul în cazul în care acesta nu poate fi conservat sau dacă, dintr-un alt motiv, măsura înstrăinării este vădit necesară şi, dacă a fost în prealabil autorizat, el va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru. (3)Dacă administrator-sechestru a fost numită o altă persoană decât deţinătorul, instanţa va fixa, pentru activitatea prestată, o sumă drept remuneraţie, stabilind totodată şi modalităţile de plată.