participanti-incompatibilitati Flashcards
Cazuri de incompatibilitate absolută
(1) Judecătorul care a pronunţat o încheiere interlocutorie sau o hotărâre prin care s-a
soluţionat cauza nu poate judeca aceeaşi pricină în apel, recurs, contestaţie în anulare
sau revizuire şi nici după trimiterea spre rejudecare, cu excepţia cazului în care este
chemat să se pronunţe asupra altor chestiuni decât cele dezlegate de instanţa de apel
sau, după caz, de recurs.
*) În cazul în care judecătorul este învestit să judece o cale extraordinară de atac de retractare
împotriva unei decizii date tot într-o cale extraordinară de atac de retractare exercitată
succesiv împotriva hotărârii sale din apel sau recurs, nu sunt aplicabile prevederile art. 41
alin. (1) teza întâi din Codul de procedură civilă, dacă din circumstanţele particulare ale litigiului reiese în mod evident că acesta nu este pus în situaţia de a-şi evalua, direct sau
indirect, propria hotărâre. În temeiul art. 41 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
judecătorul care a pronunţat decizia din apel este incompatibil absolut să soluţioneze cererea
de revizuire sau contestaţia în anulare exercitată împotriva deciziei date în recursul declarat
împotriva deciziei sale din apel.
(2)De asemenea, nu poate lua parte la judecată cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror,
avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator în aceeaşi cauză.
Alte cazuri de incompatibilitate
(relative)-impartialitatea
- când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o
judece. Punerea în discuţia părţilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit
art. 14 alin. (4) şi (5), nu îl face pe judecător incompatibil;
Alte cazuri de incompatibilitate
(relative)-familia
- când este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul
unei părţi sau dacă este căsătorit cu fratele ori cu sora soţului uneia dintre aceste persoane; - când soţul sau fostul său soţ este rudă ori afin până la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna
dintre părţi; - dacă el, soţul sau rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, după caz, sunt
părţi într-un proces care se judecă la instanţa la care una dintre părţi este judecător; - dacă este tutore sau curator al uneia dintre părţi;
- dacă, atunci când este învestit cu soluţionarea unei căi de atac, soţul sau o rudă a sa până la
gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecător sau procuror, la judecarea aceleiaşi pricini
înaintea altei instanţe; - dacă este soţ sau rudă până la gradul al patrulea inclusiv sau afin, după caz, cu un alt membru
al completului de judecată; - dacă soţul, o rudă ori un afin al său până la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau a
asistat partea în aceeaşi pricină înaintea altei instanţe
Alte cazuri de incompatibilitate-interesul
- când există împrejurări care fac justificată temerea că el, soţul său, ascendenţii ori
descendenţii lor sau afinii lor, după caz, au un interes în legătură cu pricina care se judecă; - dacă el, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri
ori alte avantaje de la una dintre părţi;
alte cazuri de incompatibilitate-dusmania
- dacă între el, soţul său ori rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, după
caz, şi una dintre părţi a existat un proces penal cu cel mult 5 ani înainte de a fi desemnat să
judece pricina. În cazul plângerilor penale formulate de părţi în cursul procesului, judecătorul
devine incompatibil numai în situaţia punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa - dacă el, soţul său ori una dintre rudele lor până la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor,
după caz, se află în relaţii de duşmănie cu una dintre părţi, soţul ori rudele acesteia până la
gradul al patrulea inclusiv
incompatibilitati relative -cazul sac si cui se mai aplica
- atunci când există alte elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la
imparţialitatea sa.
(2)Dispoziţiile alin. (1) privitoare la soţ se aplică şi în cazul concubinilor
Abţinerea -verificari premergatoare, obligatii si cum se face declaratia de abtinere
(1)Înainte de primul termen de judecată grefierul de şedinţă va verifica, pe baza dosarului cauzei,
dacă judecătorul acesteia se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la
art. 41 şi, când este cazul, va întocmi un referat corespunzător.
(2)Judecătorul care ştie că există un motiv de incompatibilitate în privinţa sa este obligat să se
abţină de la judecarea pricinii.
(3)Declaraţia de abţinere se face în scris de îndată ce judecătorul a cunoscut existenţa cazului de
incompatibilitate sau verbal în şedinţă, fiind consemnată în încheiere.
Recuzarea -cand> cum?
(1)Judecătorul aflat într-o situaţie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre părţi
înainte de începerea oricărei dezbateri.
(2)Când motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după
începerea dezbaterilor, aceasta trebuie să solicite recuzarea de îndată ce acestea îi sunt
cunoscute.
Invocarea incompatibilităţii absolute
În cazurile prevăzute la art. 41, judecătorul nu poate participa la judecată, chiar dacă nu s-a abţinut
ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocată în orice stare a pricinii.
Judecătorii care pot fi recuzaţ
Pot fi recuzaţi numai judecătorii care fac parte din completul de judecată căruia pricina i-a fost
repartizată pentru soluţionare.
: Cererea de recuzare. Condiţii -inadmisibilitati si cine se pronunta asupra admisibilitatii
(1)Cererea de recuzare se poate face verbal în şedinţă sau în scris pentru fiecare judecător în
parte, arătându-se cazul de incompatibilitate şi probele de care partea înţelege să se
folosească.
(2)Este inadmisibilă cererea în care se invocă alte motive decât cele prevăzute la art. 41 şi 42.
(3)Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alţi judecători decât cei
prevăzuţi la art. 46, precum şi cererea îndreptată împotriva aceluiaşi judecător pentru acelaşi
motiv de incompatibilitate.
(4)Nerespectarea condiţiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. În
acest caz, inadmisibilitatea se constată chiar de completul în faţa căruia s-a formulat cererea
de recuzare, cu participarea judecătorului recuzat.
Abţinerea judecătorului recuzat -relatie abtinere-recuzare
(1)Judecătorul împotriva căruia este formulată o cerere de recuzare poate declara că se abţine.
(2)Declaraţia de abţinere se soluţionează cu prioritate.
(3)În caz de admitere a declaraţiei de abţinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul
acesteia, va fi respinsă, prin aceeaşi încheiere, ca rămasă fără obiect.
(4)În cazul în care declaraţia de abţinere se respinge, prin aceeaşi încheiere instanţa se va
pronunţa şi asupra cererii de recuzare.
Starea cauzei până la soluţionarea cererii
(1)Până la soluţionarea declaraţiei de abţinere nu se va face niciun act de procedură în cauză.
Formularea unei cereri de recuzare nu determină suspendarea judecăţii. Cu toate
acestea, pronunţarea soluţiei în cauză nu poate avea loc decât după soluţionarea cererii
de recuzare— doar pronuntarea hotararii
Compunerea completului de judecată-in cazul judecarii cererilor
(1)Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de un alt complet al instanţei respective, în
compunerea căruia nu poate intra judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine.
Dispoziţiile art. 47 alin. (4) rămân aplicabile.
(2)Când, din pricina abţinerii sau recuzării, nu se poate alcătui completul de judecată, cererea se
judecă de instanţa ierarhic superioară.
Procedura de soluţionare a abţinerii sau a recuzării-unde hotaraste -probe permise -cum se pronunta -daca s-au format cereri pt motive diferite -daca se pronunta asupra unui complet cu mai multi membrii -ce se intampla cu actele efectuate
(1)Instanţa hotărăşte de îndată, în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor şi ascultându-l pe
judecătorul recuzat sau care a declarat că se abţine, numai dacă apreciază că este necesar. În
aceleaşi condiţii, instanţa va putea asculta şi părţile.
(2)În cazul în care la acelaşi termen s-au formulat cereri de recuzare şi de abţinere pentru motive
diferite, acestea vor fi judecate împreună.
(3)Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovadă a motivelor de recuzare.
(4)În cazul admiterii abţinerii sau recuzării întemeiate pe dispoziţiile art. 42 alin. (1) pct. 11,
instanţa va stabili care dintre judecători nu va lua parte la judecarea pricinii.
(5)Abţinerea sau recuzarea se soluţionează printr-o încheiere care se pronunţă în şedinţă publică.
(6)Dacă abţinerea sau, după caz, recuzarea a fost admisă, judecătorul se va retrage de la
judecarea pricinii. În acest caz, încheierea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de judecător
urmează să fie păstrate.
