competenta

Question 1

judecatoria in prima instanta-cereri privitoare la persoana

Answer 1

a)cererile date de Codul civil în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, în afară de
cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
b)cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, date de lege în
competenţa instanţelor judecătoreşti;(inclusiv impotriva dispozitiilor date de primari la rectificarea starii civile)
i)cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane;

Question 2

judecatoria in prima instanta-cereri care izvorasc din obligatii

Answer 2

c)cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spaţii
aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum şi cele privind raporturile
juridice stabilite de asociaţiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice,
după caz
h)cererile privind obligaţiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent
de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepţia celor date de lege în
competenţa altor instanţe-constatarea faptei ilicite si acordare de despagubiri cade in sarcina tribunalului-RIL

Question 3

judecatoria in prima instanta-cereri reale

Answer 3

d)cererile de evacuare;
e)cererile referitoare la zidurile şi şanţurile comune, distanţa construcţiilor şi plantaţiilor,
dreptul de trecere, precum şi la orice servituţi sau alte limitări ale dreptului de proprietate
prevăzute de lege, stabilite de părţi ori instituite pe cale judecătorească;
f)cererile privitoare la strămutarea de hotare şi cererile în grăniţuire;
g)cererile posesorii;
j2)cererile privind uzucapiunea, indiferent de valoare;
j3)cererile în materia fondului funciar, cu excepţia celor date prin lege specială în
competenţa altor instanţe

Question 4

judecatoria in prima instanta-alte cereri privind moartea si alte impartiri

Answer 4

j)cererile de împărţeală judiciară, indiferent de valoare;
j1)cererile în materie de moştenire, indiferent de valoare;

Question 5

judecatoria in prima instanta-cereri in functie de valoare

Answer 5

)orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv,
indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti

Question 6

ce alte cereri mai sunt in competenta judecatoriei

Answer 6

2. căile de atac împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate
   jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege;
3. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor

Question 7

tribunalul

Answer 7

1. în primă instanţă, toate cererile care nu sunt date prin lege în competenţa altor
   instanţe;
2. ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii în
   primă instanţă;
3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de
   judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului şi în orice alte cazuri expres
   prevăzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor.

Question 8

Curtea de apel

Answer 8

Curţile de apel judecă:
1. în primă instanţă, cererile în materie de contencios administrativ şi fiscal, potrivit legii
speciale;
2. ca instanţe de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în
primă instanţă;
3. ca instanţe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale
în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit
legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa lor

Question 9

: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Answer 9

inalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă:
recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel, precum şi a altor
hotărâri, în cazurile prevăzute de lege;
*) În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 97 pct. 1, competenţa de
soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către
tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la
200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii
Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20
iulie 2017, revine curţilor de apel
2. recursurile în interesul legii;
3. cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme
de drept;
4. orice alte cereri date prin lege în competenţa sa.

Question 10

Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii introductive de
instanţă
Reguli generale-cum se determina, accesorii si contestarea valorii

Answer 10

(1)Competenţa se determină după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de
cerere.
(2)Pentru stabilirea valorii, nu se vor avea în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum
dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data
scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii.
(3)În caz de contestaţie, valoarea se stabileşte după înscrisurile prezentate şi explicaţiile date
de părţi.

Question 11

Cazul mai multor capete principale de cerere-valoarea

Answer 11

(1)Când reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe
fapte ori cauze diferite, competenţa se stabileşte în raport cu valoarea sau, după caz, cu
natura ori obiectul fiecărei pretenţii în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de
competenţa altei instanţe, instanţa sesizată va dispune disjungerea şi îşi va declina în mod
corespunzător competenţa.
(2)În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori
având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse
judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze
se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de
grad mai înalt.

Question 12

Cererea formulată de mai mulţi reclamanţi si impotriva mai multor parati

Answer 12

(1)Dacă mai mulţi reclamanţi, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată, formulează pretenţii
proprii împotriva aceluiaşi pârât, invocând raporturi juridice distincte şi neaflate într-o
legătură care să facă necesară judecarea lor împreună, determinarea instanţei competente se
face cu observarea valorii sau, după caz, a naturii ori obiectului fiecărei pretenţii în parte.
(2)Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi atunci când unul sau mai mulţi reclamanţi
formulează, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată, pretenţii împotriva mai multor
pârâţi, invocând raporturi juridice distincte şi fără legătură între ele

Question 13

Valoarea cererii în cazuri speciale

Answer 13

(1)În cererile privitoare la executarea unui contract ori a unui alt act juridic, pentru stabilirea
competenţei instanţei se va ţine seama de valoarea obiectului acestuia sau, după caz, de
aceea a părţii din obiectul dedus judecăţii.
(2)Aceeaşi valoare va fi avută în vedere şi în cererile privind constatarea nulităţii absolute,
anularea, rezoluţiunea sau rezilierea actului juridic, chiar dacă nu se solicită şi repunerea
părţilor în situaţia anterioară, precum şi în cererile privind constatarea existenţei sau
inexistenţei unui drept.
(3)În cererile de aceeaşi natură, privitoare la contracte de locaţiune ori de leasing, precum şi în
acelea privitoare la predarea sau restituirea bunului închiriat ori arendat, valoarea cererii se
socoteşte după chiria sau arenda anuală.

Question 14

Cererea de plată parţială

Answer 14

Când prin acţiune se cere plata unei părţi dintr-o creanţă, valoarea cererii se socoteşte după
partea pretinsă de reclamant ca fiind exigibilă

Question 15

Cererea privind prestaţii succesiv

Answer 15

În cererile care au ca obiect un drept la prestaţii succesive, dacă durata existenţei dreptului este
nedeterminată, valoarea lor se socoteşte după valoarea prestaţiei anuale datorate.

Question 16

Cererile în materie imobiliară

Answer 16

(1)În cererile având ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil,
valoarea lor se determină în funcţie de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei
fiscale.
(2)În cazul în care valoarea impozabilă nu este stabilită sunt aplicabile dispoziţiile art. 98(dupa valoarea obiectului cererii)

Question 17

: Dispoziţii speciale-intervin fluctuatii

Answer 17

(1)Instanţa legal învestită potrivit dispoziţiilor referitoare la competenţă după valoarea
obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin
modificări în ceea ce priveşte cuantumul valorii aceluiaşi obiect.
(2)Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi la judecarea căilor de atac.

Question 18

:Competenţa teritorială-reg generala-cand ramane castigata

Answer 18

(1)Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază
sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
(2)Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi
schimbă domiciliul sau sediul.

Question 19

:Competenţa teritorială

Question 20

:Competenţa teritorială
Cazul pârâtului cu domiciliul sau sediul necunoscut

Answer 20

Dacă domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului este necunoscut, cererea se introduce la instanţa în
a cărei circumscripţie se află reşedinţa sau reprezentanţa acestuia, iar dacă nu are nici reşedinţa ori
reprezentanţa cunoscută, la instanţa în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul, sediul,
reşedinţa ori reprezentanţa, după caz.

Question 21

:Competenţa teritorială
Cazul persoanei juridice care are dezmembrăminte

Answer 21

Cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se poate face şi la
instanţa locului unde ea are un dezmembrământ fără personalitate juridică, pentru obligaţiile ce
urmează a fi executate în acel loc sau care izvorăsc din acte încheiate prin reprezentantul
dezmembrământului ori din fapte săvârşite de acesta

Question 22

:Competenţa teritorială
Cererile îndreptate împotriva unei entităţi fără personalitate juridică

Answer 22

Cererea de chemare în judecată împotriva unei asociaţii, societăţi sau altei entităţi fără
personalitate juridică, constituită potrivit legii, se poate introduce la instanţa competentă pentru
persoana căreia, potrivit înţelegerii dintre membri, i s-a încredinţat conducerea sau administrarea
acesteia. În cazul lipsei unei asemenea persoane, cererea se va putea introduce la instanţa
competentă pentru oricare dintre membrii entităţii respective.

Question 23

:Competenţa teritorială
Cereri îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public

Answer 23

Cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a
altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul
reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului

Question 24

:Competenţa teritorială
: Pluralitatea de pârâţi

Answer 24

(1)Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă
pentru oricare dintre aceştia; în cazul în care printre pârâţi sunt şi obligaţi accesoriu, cererea
se introduce la instanţa competentă pentru oricare dintre debitorii principali.
(2)Dacă un pârât a fost chemat în judecată numai în scopul sesizării instanţei competente pentru
el, oricare dintre pârâţi poate invoca necompetenţa la primul termen de judecată la care părţile
sunt legal citate în faţa primei instanţe.

Question 25

:Competenţa teritorială-alternativa-cereri referitoare la familie

Answer 25

1. instanţa domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiaţiei;
2. instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază creditorul reclamant, în cererile referitoare la
   obligaţia de întreţinere, inclusiv cele privind alocaţiile de stat pentru copii;

Question 26

:Competenţa teritorială-alternativa-imobile

Answer 26

4. instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locaţiune
   a imobilului;
5. instanţa locului unde se află imobilul, pentru cererile în prestaţie tabulară, în justificare
   tabulară sau în rectificare tabulară;

Question 27

:Competenţa teritorială-alternativa-cereri referitoare la obligatii

Answer 27

3. instanţa locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligaţiei, în cazul
   cererilor privind executarea, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui contract;
4. instanţa locului de plecare sau de sosire, pentru cererile ce izvorăsc dintr-un contract de
   transport;
5. instanţa locului de plată, în cererile privitoare la obligaţiile ce izvorăsc dintr-o cambie, cec,
   bilet la ordin sau dintr-un alt titlu de valoare;
6. instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea
   (1) În afară de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente:
   nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului
   încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse
   consumatorilor;
7. instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru
   cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Question 28

:Competenţa teritorială-alternativa-impotriva profesionistilor

Answer 28

(2)Când pârâtul exercită în mod statornic, în afara domiciliului său, o activitate profesională ori
o activitate agricolă, comercială, industrială sau altele asemenea, cererea de chemare în
judecată se poate introduce şi la instanţa în circumscripţia căreia se află locul activităţii
respective, pentru obligaţiile patrimoniale născute sau care urmează să se execute în acel loc.

Question 29

Cereri în materie de tutelă şi familie-alternativa

Answer 29

(1)Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de Codul civil în
competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei
circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
(2)În cazul cererilor privind autorizarea de către instanţa de tutelă şi de familie a încheierii unor
acte juridice, când actul juridic a cărui autorizare se solicită priveşte un imobil, este, de
asemenea, competentă şi instanţa în a cărei circumscripţie teritorială este situat imobilul. În
acest caz, instanţa de tutelă şi de familie care a pronunţat hotărârea va comunica de îndată o
copie a acesteia instanţei de tutelă şi de familie în a cărei circumscripţie teritorială îşi are
domiciliul sau reşedinţa cel ocrotit.

Question 30

competenta alternativa in materie de asigurari-alegerea competentei + cea in materie de asigurari obligatorii+cand nu se aplica articolul

Answer 30

În materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa
în circumscripţia căreia se află:
1. domiciliul sau sediul asiguratului;
2. bunurile asigurate;
3. locul unde s-a produs riscul asigurat
(2)Alegerea competenţei prin convenţie este considerată ca nescrisă dacă a fost făcută înainte de
naşterea dreptului la despăgubire.
(3)În materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terţul prejudiciat poate introduce acţiune
directă şi la instanţa domiciliului sau, după caz, a sediului său.
(4)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică însă în materie de asigurări maritime, fluviale şi
aeriene.

Question 31

Alegerea instanţei

Answer 31

Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Question 32

Cererile privitoare la imobile -cand sunt mai multe circumscriptii si asupra a ce se mai aplica

Answer 32

(1)Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei
circumscripţie este situat imobilul.
(2)Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa
domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste
circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află
imobilul.
(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, prin asemănare, şi în cazul acţiunilor posesorii, acţiunilor
în grăniţuire, acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum şi
în cazul celor de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din
succesiune.

Question 33

Cererile privitoare la moştenire- daca sunt deschise mai multe succesiuni succesiv?

Answer 33

În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a
instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului:
1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare;
2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile
pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;
3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau
împotriva executorului testamentar.
2)Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de
competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.

Question 34

Cereri privitoare la societăţi

Answer 34

Cererile în materie de societate, până la sfârşitul lichidării sau, după caz, până la radierea societăţii,
sunt de competenţa exclusivă a instanţei în circumscripţia căreia societatea îşi are sediul principal.

Question 35

Cereri privitoare la insolvenţă sau concordatul preventiv

Answer 35

Cererile în materia insolvenţei sau concordatului preventiv sunt de competenţa exclusivă a
tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are sediul debitorul

Question 36

Cererile împotriva unui consumator

Answer 36

Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa
domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile(pot conveni instanta competenta doar dupa nasterea dreptului la despagubiri)

Question 37

Regimul regulilor de competenţă

Answer 37

Reguli noi de competenţă pot fi stabilite numai prin modificarea normelor prezentului cod.

Question 38

: Cereri accesorii, adiţionale şi incidentale

Answer 38

(1)Cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă
pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei
instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120.(cereri la insoventa)
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi atunci când competenţa de soluţionare a cererii principale
este stabilită de lege în favoarea unei secţii specializate sau a unui complet specializat.
(3)Când instanţa este exclusiv competentă pentru una dintre părţi, ea va fi exclusiv competentă
pentru toate părţile.

Question 39

Apărări şi incidente procedurale

Answer 39

(1)Instanţa competentă să judece cererea principală se va pronunţa şi asupra apărărilor şi
excepţiilor, în afara celor care constituie chestiuni prejudiciale şi care, potrivit legii, sunt de
competenţa exclusivă a altei instanţe.
(2)Incidentele procedurale sunt soluţionate de instanţa în faţa căreia se invocă, în afară de
cazurile în care legea prevede în mod expres altfel.

Question 40

Cererea în constatare

Answer 40

În cererile pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept, competenţa instanţei se
determină după regulile prevăzute pentru cererile având ca obiect realizarea dreptului.

Question 41

Alegerea de competenţă-distinctie la protectia consumatorului si alte cazuri prevazute de lege

Answer 41

(1)Părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa
instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să
fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le
judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă
(2)În litigiile din materia protecţiei drepturilor consumatorilor, precum şi în alte cazuri prevăzute
de lege, părţile pot conveni alegerea instanţei competente, în condiţiile prevăzute la alin. (1),
numai după naşterea dreptului la despăgubire. Orice convenţie contrară este considerată ca
nescrisă

Question 42

Competenţa facultativă-cand jud este reclamant si cand este parat si asupra cui se mai aplica dispozitia

Answer 42

(1)Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi
desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele
judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate
cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.
(2)În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care
acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate
sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia
dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care
ar fi fost competentă, potrivit legii.
(21
) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de
judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.
(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor
judiciari şi grefierilor.

Question 43

Excepţia de necompetenţă-cum poate fi necompetenta + cazurile specifice+ necompetenta sectiei

Answer 43

(1)Necompetenţa este de ordine publică sau privat
Necompetenţa este de ordine publică:
1. în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor
judecătoreşti;
2. în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei
instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat;
3. în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei
alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.
În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată.
necompetenţa materială procesuală a secţiei/completului
specializat este de ordine publică.

Question 44

Invocarea excepţiei -cand se invoca-3 distinctii si cine nu o poate invoca

Answer 44

(1)Necompetenţa generală a instanţelor judecătoreşti poate fi invocată de părţi ori de către
judecător în orice stare a pricinii
(2) Necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori
de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa
primei instanţe şi pot pune concluzii.
(3)Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau,
dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care
părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.
(4)Dacă necompetenţa nu este de ordine publică, partea care a făcut cererea la o instanţă
necompetentă nu va putea cere declararea necompetenţei.

Question 45

Verificarea competenţei-cum se pronunta si caracterul - ce se intampla in mod execeptional

Answer 45

(1) La primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi
pot pune concluzii, judecătorul este obligat, din oficiu, să verifice şi să stabilească dacă
instanţa sesizată este competentă general, material şi teritorial să judece pricina,
consemnând în cuprinsul încheierii de şedinţă temeiurile de drept pentru care
constată competenţa instanţei sesizate. Încheierea are caracter interlocutoriu.
(2)În mod excepţional, în cazul în care pentru stabilirea competenţei sunt necesare lămuriri ori
probe suplimentare, judecătorul va pune această chestiune în discuţia părţilor şi va acorda
un singur termen în acest scop
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 131, instanţa învestită prin
hotărârea de declinare a competenţei poate invoca necompetenţa materială procesuală dacă
instanţa care şi-a declinat competenţa în favoarea sa nu a invocat excepţia de necompetenţă
în termenul legal, indiferent dacă această din urmă instanţă se declarase sau nu competentă
prin încheiere interlocutorie pronunţată potrivit prevederilor art. 131 alin. (1) din Codul de
procedură civilă

Question 46

Art. 132: Soluţionarea excepţiei - ce trebuie sa se stabileasca- cai de atac asupra hotararii instantei + avem un caz special de recurs

Answer 46

(1)Când în faţa instanţei de judecată se pune în discuţie competenţa acesteia, din oficiu sau la
cererea părţilor, ea este obligată să stabilească instanţa judecătorească competentă ori, dacă
este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicţională competent.
(2)Dacă instanţa se declară competentă, va trece la judecarea pricinii. Încheierea poate fi
atacată numai odată cu hotărârea pronunţată în cauză.
(3)Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac,
dosarul fiind trimis de îndată instanţei judecătoreşti competente sau, după caz, altui organ
cu activitate jurisdicţională competent.
(4)Dacă instanţa se declară necompetentă şi respinge cererea ca inadmisibilă întrucât este de
competenţa unui organ fără activitate jurisdicţională sau ca nefiind de competenţa
instanţelor române, hotărârea este supusă numai recursului la instanţa ierarhic superioară.

Question 47

Conflictul de competenţă. Cazuri + competenta materiala procesuala a instantei de control judiciar

Answer 47

Există conflict de competenţă:
1. când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece acelaşi
proces;
2. când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi
proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la
rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat
necompetente.
competenţa materială
procesuală a instanţei de control judiciar se va determina:
- cu respectarea specializării primei instanţe (complet/secţie), care se va aplica în mod
corespunzător şi în calea de atac;
- în considerarea obiectului şi naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de
instanţa de fond, în cazul soluţionării în prim grad de jurisdicţie a litigiului de către o
instanţă care nu cuprinde structuri specializate (secţii/completuri).

Question 48

Suspendarea procesului

Answer 48

Instanţa înaintea căreia s-a ivit conflictul de competenţă va suspenda din oficiu judecata cauzei şi
va înainta dosarul instanţei competente să soluţioneze conflictul.

Question 49

Soluţionarea conflictului de competenţă-cine o rezolva- daca in conflict este ICCJ ,daca e cu un organ fara activitate-cum se pronunta

Answer 49

(1)Conflictul de competenţă ivit între două instanţe judecătoreşti se soluţionează de instanţa
imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict.
(2)Nu se poate crea conflict de competenţă cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea de
declinare a competenţei sau de stabilire a competenţei pronunţată de Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie este obligatorie pentru instanţa de trimitere.
(3)Conflictul de competenţă ivit între o instanţă judecătorească şi un alt organ cu activitate
jurisdicţională se rezolvă de instanţa judecătorească ierarhic superioară instanţei în conflict.
(4)Instanţa competentă să judece conflictul va hotărî, în camera de consiliu, fără citarea
părţilor, printr-o hotărâre definitivă.

Question 50

Dispoziţii speciale- la ce se mai aplica dispozitiile de competenta-cine o rezolva-la ICCJ

Answer 50

(1) Dispoziţiile prezentei secţiuni privitoare la excepţia de necompetenţă şi la conflictul de
competenţă se aplică prin asemănare şi în cazul secţiilor specializate ale aceleiaşi
instanţe judecătoreşti, care se pronunţă prin încheiere
(2)Conflictul se va soluţiona de secţia instanţei stabilite potrivit art. 135 corespunzătoare
secţiei înaintea căreia s-a ivit conflictul.
(3)Conflictul dintre două secţii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se soluţionează de
Completul de 5 judecători.
(4)Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul completelor specializate

Question 51

Probele administrate în faţa instanţei necompetente

Answer 51

În cazul declarării necompetenţei, dovezile administrate în faţa instanţei necompetente rămân
câştigate judecăţii şi instanţa competentă învestită cu soluţionarea cauzei nu va dispune
refacerea lor decât pentru motive temeinice

Question 52

Excepţia litispendenţei
cine o poate invoca -in fata caror instante se poate invoca -cum se solutioneaza

Answer 52

(1)Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de aceeaşi
parte, înaintea mai multor instanţe competente sau chiar înaintea aceleiaşi instanţe, prin
cereri distincte.
(2)Excepţia litispendenţei poate fi invocată de părţi sau de instanţă din oficiu în orice stare a
procesului în faţa instanţelor de fond.
(3)Când instanţele sunt de acelaşi grad, excepţia se invocă înaintea instanţei sesizate ulterior.
Dacă excepţia se admite, dosarul va fi trimis de îndată primei instanţe învestite.
(4)Când instanţele sunt de grad diferit, excepţia se invocă înaintea instanţei de grad inferior.
Dacă excepţia se admite, dosarul va fi trimis de îndată instanţei de fond mai înalte în grad.
(5)Încheierea prin care s-a soluţionat excepţia poate fi atacată numai odată cu fondul.
(6)Când unul dintre procese se judecă în recurs, iar celălalt înaintea instanţelor de fond, acestea
din urmă sunt obligate să suspende judecata până la soluţionarea recursului.
(7)Dispoziţiile alin. (2), (3) şi (5) se aplică în mod corespunzător şi atunci când procesele
identice se află pe rolul aceleiaşi instanţe.

Question 53

Excepţia conexităţii -pana cand -unde-cum se pronunta-unde se trimite

Answer 53

1)Pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai multor
procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză
au între ele o strânsă legătură.
(2)Excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul termen
de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunţa asupra
excepţiei. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.
(3)Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul şi
pârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanţe. Dacă instanţele sunt de grad diferit,
conexarea dosarelor se va face la instanţa superioară în grad.
(4)Când una dintre cereri este de competenţa exclusivă a unei instanţe, conexarea se face la
acea instanţă. Dispoziţiile art. 99 alin. (2) sunt aplicabile.
(5)În orice stare a judecăţii procesele conexate pot fi disjunse şi judecate separat, dacă numai
unul dintre ele este în stare de judecată.

Question 54

Temeiul strămutării

Answer 54

(1)Strămutarea procesului poate fi cerută pentru motive de bănuială legitimă sau de siguranţă
publică.
(2)Bănuiala se consideră legitimă în cazurile în care există îndoială cu privire la imparţialitatea
judecătorilor din cauza circumstanţelor procesului, calităţii părţilor ori unor relaţii
conflictuale locale.
(3)Constituie motiv de siguranţă publică împrejurările excepţionale care presupun că judecata
procesului la instanţa competentă ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.

Question 55

Cererea de strămutare -cine o cere si pana cand

Answer 55

(1)Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă sau de siguranţă publică se poate cere în
orice fază a procesului.
(2)Strămutarea pentru motiv de bănuială legitimă poate fi cerută de către partea interesată, iar
cea întemeiată pe motiv de siguranţă publică, numai de către procurorul general de la
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Question 56

instanta competenta in caz de stramutare -cand este in comp ICCJ mereu- ce poate cere instanta care rezolva cererea

Answer 56

(1)Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competenţa curţii de
apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din
circumscripţia acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competenţa de
soluţionare revine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În cazul cererilor de strămutare
întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părţii de judecător la o instanţă
din circumscripţia curţii de apel competente, precum şi a celor vizând calitatea de parte a
unei instanţe din circumscripţia aceleiaşi curţi, competenţa de soluţionare revine Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de strămutare se depune la instanţa competentă să o
soluţioneze, care va înştiinţa de îndată instanţa de la care s-a cerut strămutarea despre
formularea cererii de strămutare.
(2)Cererea de strămutare întemeiată pe motive de siguranţă publică este de competenţa Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, care va înştiinţa, de îndată, despre depunerea cererii instanţa de
la care se cere strămutarea.
(3)La primirea cererii de strămutare, instanţa competentă să o soluţioneze va putea să solicite
dosarul cauzei.

Question 57

Suspendarea judecării procesului in caz de stramutare-conditii pt cerere , cum se pronunta si cui se comunica

Answer 57

(1)La solicitarea celui interesat, completul de judecată poate dispune, dacă este cazul,
suspendarea judecării procesului, cu darea unei cauţiuni în cuantum de 1.000 lei. Pentru
motive temeinice, suspendarea poate fi dispusă în aceleaşi condiţii, fără citarea părţilor,
chiar înainte de primul termen de judecată.
(2)Încheierea asupra suspendării nu se motivează şi nu este supusă niciunei căi de atac.
(3)Măsura suspendării judecării procesului va fi comunicată de urgenţă instanţei de la care s-a
cerut strămutarea.

Question 58

judecarea cererii de stramutare-cum se judeca , incunonstiinytari , cum se pronunta

Answer 58

(1)Cererea de strămutare se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor din
proces.
(2)Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare şi este definitivă.
(3)Instanţa de la care s-a cerut strămutarea va fi încunoştinţată, de îndată, despre admiterea sau
respingerea cererii de strămutare.

Question 59

Efectele admiterii cererii de stramutare= in caz ca curtea de apel e parte-efecte hot de stramutare asupra actelor-unde se judeca caile de atac ulterioare

Answer 59

*) În caz de admitere a cererii de strămutare, curtea de apel trimite procesul spre
judecată unei alte instanţe de acelaşi grad din circumscripţia sa. Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie va strămuta judecarea cauzei la una dintre instanţele judecătoreşti
de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu
curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa de la care se cere strămutarea
Se constată că dispoziţiile art. 142 alin. (1) teza întâi şi ale art. 145 alin. (1) teza întâi din C
odul de procedură civilă sunt constituţionale în măsura în care motivul de bănuială legitimă
nu se raportează la calitatea de parte a curţii de apel în raza căreia funcţionează instanţa
învestită cu judecarea litigiului
(2)Hotărârea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de instanţă înainte de strămutare urmează
să fie păstrate. În cazul în care instanţa de la care s-a dispus strămutarea a procedat între
timp la judecarea procesului, hotărârea pronunţată este desfiinţată de drept prin efectul
admiterii cererii de strămutare.
(3)Apelul sau, după caz, recursul împotriva hotărârii date de instanţa la care s-a strămutat
procesul sunt de competenţa instanţelor ierarhic superioare acesteia. În caz de admitere a
apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci când legea o prevede, se va face la
o instanţă din circumscripţia celei care a soluţionat calea de atac.

Question 60

Formularea unei noi cereri de strămutare

Answer 60

(1)Strămutarea procesului nu poate fi cerută din nou, în afară de cazul în care noua cerere se
întemeiază pe împrejurări necunoscute la data soluţionării cererii anterioare sau ivite după
soluţionarea acesteia.
(2)Cererea de strămutare a cauzei introdusă cu nerespectarea prevederilor alin. (1) este
inadmisibilă dacă pricina se află pe rolul aceleiaşi instanţe.

Question 61

Delegarea instanţe

Answer 61

Când, din cauza unor împrejurări excepţionale, instanţa competentă este împiedicată un timp mai
îndelungat să funcţioneze, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea părţii interesate, va
desemna o altă instanţă de acelaşi grad care să judece procesu