nulitatea si termenele procedurale Flashcards
: Noţiune şi clasificare
(1)Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu
nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă.
(2)Nulitatea este absolută atunci când cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care
ocroteşte un interes public.
(3)Nulitatea este relativă în cazul în care cerinţa nerespectată este instituită printr-o normă care
ocroteşte un interes privat.
Nulitatea condiţionată
+situatia nulitatilor exprese
(1) Actul de procedură este lovit de nulitate dacă prin nerespectarea cerinţei legale s-a adus
părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acestuia
(2)În cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată
putând face dovada contrară.
Nulitatea necondiţionată -cazuri
Nulitatea nu este condiţionată de existenţa unei vătămări în cazul încălcării dispoziţiilor legale
referitoare la:
1. capacitatea procesuală;
2. reprezentarea procesuală;
3. competenţa instanţei;
4. compunerea sau constituirea instanţei;
5. publicitatea şedinţei de judecată;
6. alte cerinţe legale extrinseci actului de procedură, dacă legea nu dispune altfel.
Îndreptarea neregularităţilor actului de procedură
cand nu poate fi acoperita
cand nu va fi anulat
(1)Ori de câte ori este posibilă înlăturarea vătămării fără anularea actului, judecătorul va dispune
îndreptarea neregularităţilor actului de procedură.
(2)Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperită dacă a intervenit decăderea ori o altă
sancţiune procedurală sau dacă se produce ori subzistă o vătămare.
(3)Actul de procedură nu va fi anulat dacă până la momentul pronunţării asupra excepţiei de
nulitate a dispărut cauza acesteia.
invocarea nulitatii-cine o invoca si pana cand-cum trebuie invocate cauzele de nulitate-dispozitia asupra cauzelor de nulitate
1)Nulitatea absolută poate fi invocată de orice parte din proces, de judecător sau, după caz, de
procuror, în orice stare a judecăţii cauzei, dacă legea nu prevede altfel.
(2)Nulitatea relativă poate fi invocată numai de partea interesată şi numai dacă neregularitatea nu
a fost cauzată prin propria faptă.
Dacă legea nu prevede altfel, nulitatea relativă trebuie invocată:
a)pentru neregularităţile săvârşite până la începerea judecăţii, prin întâmpinare sau, dacă
întâmpinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecată;
b)pentru neregularităţile săvârşite în cursul judecăţii, la termenul la care s-a săvârşit
neregularitatea sau, dacă partea nu este prezentă, la termenul de judecată imediat următor şi
înainte de a pune concluzii pe fond.
4)Partea interesată poate renunţa, expres sau tacit, la dreptul de a invoca nulitatea relativă.
(5)Toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub
sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a le mai invoca.
Efectele nulităţii-in timp,ob pt instanta + inca 2 efecte
(1)Actul de procedură nul sau anulabil este desfiinţat, în tot sau în parte, de la data îndeplinirii
lui.
(2)Dacă este cazul, instanţa dispune refacerea actului de procedură, cu respectarea tuturor
condiţiilor de validitate.
(3)Desfiinţarea unui act de procedură atrage şi desfiinţarea actelor de procedură următoare, dacă
acestea nu pot avea o existenţă de sine stătătoare.
(4)Nulitatea unui act de procedură nu împiedică faptul ca acesta să producă alte efecte juridice
decât cele care decurg din natura lui proprie.
Stabilirea termenelor
(1)Termenele procedurale sunt stabilite de lege ori de instanţă şi reprezintă intervalul de timp în
care poate fi îndeplinit un act de procedură sau în care este interzis să se îndeplinească un act de
procedură.
(2)În cazurile prevăzute de lege, termenul este reprezentat de data la care se îndeplineşte un anumit
act de procedură.
(3)În cazurile în care legea nu stabileşte ea însăşi termenele pentru îndeplinirea unor acte de
procedură, fixarea lor se face de instanţă. La fixarea termenului, aceasta va ţine seama şi de
natura urgentă a procesului.
Calculul termenelor
ore/zile/saptamani si prorogare termen
Termenele, în afară de cazul în care legea dispune altfel, se calculează după cum urmează:
1. când termenul se socoteşte pe ore, acesta începe să curgă de la ora zero a zilei următoare;
2. când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,
nici ziua când acesta se împlineşte;
3. când termenul se socoteşte pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare
din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare
celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni
(2)Când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima
zi lucrătoare care urmează
Împlinirea termenului+ actele transmise prin fax sau e-mail in ultima zi a termenului procedural
1)Termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlineşte la ora 24,00 a ultimei
zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
(2)Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc,
termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile
art. 183 fiind aplicabile.
precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, actele de procedură transmise
prin fax sau e-mail, în ultima zi a termenului procedural care se socoteşte pe zile, după ora la
care activitatea încetează la instanţă, este socotit a fi depus în termen.
Actele depuse la poştă, servicii specializate de curierat, unităţi militare sau locuri de
deţinere -care este dovada de trimitere
Actul de procedură, depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare
recomandată la oficiul poştal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu
specializat de comunicare ori trimis prin fax sau e-mail, este socotit a fi făcut în termen
(2)Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la
administraţia locului de deţinere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca
făcut în termen
În cazurile prevăzute la alin. (1) şi (2), recipisa oficiului poştal, precum şi înregistrarea ori
atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de
comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus,
precum şi menţiunea datei şi orei primirii faxului sau a e-mail-ului, astfel cum acestea
sunt atestate de către calculatorul sau faxul de primire al instanţei, servesc ca dovadă a
datei depunerii actului de către partea interesată.
Curgerea termenului. Prelungirea acestuia
de cand? cazuri de echipolenta
1)Termenele încep să curgă de la data comunicării actelor de procedură, dacă legea nu dispune
altfel.
(2)Se consideră că actul a fost comunicat părţii şi în cazul în care aceasta a primit sub semnătură
copie de pe act, precum şi în cazul în care ea a cerut comunicarea actului unei alte părţi.
intreruperi de termen
(3)Termenul procedural nu începe să curgă, iar dacă a început să curgă mai înainte, se întrerupe
faţă de cel lipsit de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cât timp nu a
fost desemnată o persoană care, după caz, să îl reprezinte sau să îl asiste
Termenul procedural se întrerupe şi un nou termen începe să curgă de la data noii
comunicări în următoarele cazuri:
1. când a intervenit moartea uneia dintre părţi; în acest caz, se face din nou o singură comunicare
la ultimul domiciliu al părţii decedate, pe numele moştenirii, fără să se arate numele şi calitatea
fiecărui moştenitor;
2. când a intervenit moartea reprezentantului părţii; în acest caz, se face din nou o singură
comunicare părţii.
Nerespectarea termenului. Sancţiuni
(1)Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage
decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de
procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
(2)În cazul în care legea opreşte îndeplinirea unui act de procedură înăuntrul unui termen, actul
făcut înaintea împlinirii termenului poate fi anulat la cererea celui interesat.
Repunerea în termen-conditii si cine rezolva cererea
(1)Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că
întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate.
(2)În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea
împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această
durată este aceeaşi cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac.
(3)Cererea de repunere în termen va fi rezolvată de instanţa competentă să soluţioneze cererea
privitoare la dreptul neexercitat în termen.
