reprezentarea partilor/asistenta judiciara/participare minister public Flashcards
Formele reprezentării-ce poate face judecatorul, cand nu pot fi reprezentate conventional-cand nu este asistarea obligatorie
(1)Părţile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant.
Reprezentarea poate fi legală, convenţională sau judiciară.
(2)Persoanele fizice lipsite de capacitate de exerciţiu vor sta în judecată prin reprezentant
legal.
(3)Părţile pot să stea în judecată printr-un reprezentant ales, în condiţiile legii, cu excepţia
cazului în care legea impune prezenţa lor personală în faţa instanţei.
(4)Când legea prevede sau când circumstanţele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la
un proces echitabil, judecătorul poate numi pentru oricare parte din proces un
reprezentant în condiţiile art. 58 alin. (3), arătând în încheiere limitele şi durata
reprezentării.
(5)Când dreptul de reprezentare izvorăşte din lege sau dintr-o hotărâre judecătorească,
asistarea reprezentantului de către un avocat nu este obligatorie
Limitele reprezentării. Continuarea judecării procesului-cum se pot face acte de dispozitie -cand dispozitia asupra actelor poate fi limitata
(1)Renunţarea la judecată sau la dreptul dedus judecăţii, achiesarea la hotărârea pronunţată,
încheierea unei tranzacţii, precum şi orice alte acte procedurale de dispoziţie nu se pot
face de reprezentant decât în baza unui mandat special ori cu încuviinţarea prealabilă a
instanţei sau a autorităţii administrative competente.
(2)Actele procedurale de dispoziţie prevăzute la alin. (1), făcute în orice proces de
reprezentanţii minorilor, ai persoanelor care beneficiază de tutelă specială şi ai
dispăruţilor, nu vor împiedica judecarea cauzei, dacă instanţa apreciază că ele nu sunt în
interesul acestor persoane.
Lipsa dovezii calităţii de reprezentant
-pana cand poate fi invocata
(1)Când instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în
numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se
acoperă, cererea va fi anulată.
(2)Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant înaintea primei instanţe nu poate fi
invocată pentru prima oară în calea de atac.
Reprezentarea convenţională a persoanelor fizice-puterile mandatarului-distinctie avocat/neavocat
(1)În faţa primei instanţe, în apel, precum şi în recurs, persoanele fizice pot fi reprezentate de
către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui
avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra
fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.
(2)În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea
inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat,
dacă este licenţiat în drept.
(3)În cazul contestaţiei în anulare şi al revizuirii, dispoziţiile prezentului articol se aplică în
mod corespunzător.
Reprezentarea convenţională a persoanelor juridice
(1)Persoanele juridice pot fi reprezentate convenţional în faţa instanţelor de judecată numai
prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii
(3)Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi entităţilor arătate la art. 56 alin. (2)
Forma mandatului
(1)Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de
avocat se dovedeşte prin înscris autentic.
(2)În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie
verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea limitelor şi a
duratei reprezentării.
(3)Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori
consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a
profesiei
Mandatul general
cand se poate reprezenta in instanta prin acesta
Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest
drept i-a fost dat anume. Dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu şi nici reşedinţă
în ţară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune
dat.
Conţinutul mandatului si actele care pot fi indeplinite chiar fara mandat
(1)Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale îndeplinite în faţa aceleiaşi
instanţe; el poate fi însă restrâns, în mod expres, la anumite acte.
(2)Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fără
mandat, orice acte pentru păstrarea drepturilor supuse unui termen şi care s-ar pierde prin
neexercitarea lor la timp şi poate, de asemenea, să introducă orice cale de atac împotriva
hotărârii pronunţate. În aceste cazuri, toate actele de procedură se vor îndeplini numai faţă
de parte. Susţinerea căii de atac se poate face numai în temeiul unei noi împuterniciri.
Încetarea mandatului
(1)Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici în cazul în care cu privire la
acesta a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială. Mandatul dăinuieşte până
la retragerea lui de către moştenitori sau, în cazul celui cu privire la care a fost instituită
tutela specială, de către reprezentantul legal al acestuia.
(2)În cazul mandantului care beneficiază de consiliere judiciară, mandatul poate fi retras de
către persoana ocrotită, cu încuviinţarea tutorelui acesteia.
Renunţarea la mandat şi revocarea mandatulu-cand poate fi opus si cand se poate renunta
(1)Renunţarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusă celeilalte părţi decât de la
comunicare, afară numai dacă a fost făcută în şedinţa de judecată şi în prezenţa ei.
(2)Mandatarul care renunţă la împuternicire este ţinut să înştiinţeze atât pe cel care i-a dat
mandatul, cât şi instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul imediat următor
renunţării. Mandatarul nu poate renunţa la mandat în cursul termenului de exercitare a
căilor de atac.
:Asistenţa judiciară
Condiţii de acordar
(1)Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi
susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate
beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
:Asistenţa judiciară
Asistenţa judiciară cuprinde:
a)acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute
de lege;
b)apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
c)orice alte modalităţi prevăzute de lege.
(3)Asistenţa judiciară poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.
(4)Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări
pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la
instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale.
(
:Asistenţa judiciară
Dispoziţii speciale
Dispoziţiile cuprinse în legi speciale privind scutirea de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni
pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri luate în vederea administrării creanţelor fiscale
rămân aplicabile.
Participarea Ministerului Public în procesul civil:
: Modalităţi de participare
cand poate participa si cand este obligat sa participe
(1)Procurorul poate porni orice acţiune civilă, ori de câte ori este necesar, pentru apărarea
drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază
de consiliere judiciară sau tutelă specială şi ale dispăruţilor, precum şi în alte cazuri expres
prevăzute de lege.
(2)Procurorul poate să pună concluzii în orice proces civil, în oricare fază a acestuia, dacă
apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi intereselor
cetăţenilor.
(3)În cazurile anume prevăzute de lege, participarea şi punerea concluziilor de către procuror
sunt obligatorii, sub sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii.
Participarea Ministerului Public în procesul civil:
ce poate ataca
4)Procurorul poate să exercite căile de atac împotriva hotărârilor pronunţate în cazurile
prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu a pornit acţiunea civilă, precum şi atunci când a participat
la judecată, în condiţiile legii.
