Reacții antiliberale sociale și naționale. Socialismul marxist

Question 1

Prima reacție antiliberală fără a fi socialistă, vine din partea lui
a) Henri de Saint Simone;
b) Simone de Sismondi;
c) Charles Fourier.

Answer 1

b) Simone de Sismondi.

Question 2

Cu privire la proprietatea privată, Saint Simone consideră că
a) asigură de la sine bunăstarea generală cu condiţia limitării implicării statului în viaţa societăţii;
b) este pe de o parte furt, pe de altă parte libertate;
c) nu slujeşte intereselor producţiei; datorită instituţiei moştenirii, depozitarii capitalului fiind hotărâţi de hazardul naşterilor şi nu de interesul social.

Answer 2

c) nu slujește intereselor producției datorita instituției moștenirii, depozitării capitalului fiind hotărâți de hazardul nașterilor și nu de interesul social.

Question 3

În conformitate cu concepția Școlii istorice, legile naturale
a) sunt “raporturi esenţiale ce derivă din natura lucrurilor”;
b) nu sunt impuse de voinţa
oamenilor, ci există în mod natural şi spontan, fiind create de
Dumnezeu pentru fericirea oamenilor;
c) nu sunt inerente lucrurilor, ci sunt provizorii şi condiţionate,
verificându-se doar într-un anumit cadru instituţional.

Answer 3

c) nu sunt interne lucrurilor, ci sunt provizorii și condiționate, verificându-se doar într-un anumit cadru instituțional.

Question 4

Obiectivul principal al poiticii economice în concepția lui Frederich List este
a) creşterea puterii productive a statului, pe calea dezvoltării industriale, prin protecţionism;
b) educarea industrială a naţiunii;
c) sprijinirea întreprinzătorilor particulari.

Answer 4

a) creșterea puterii productive a statului, pe calea dezvoltării industriale, prin protecționism.

Question 5

Pentru socialismul de stat, scopul statului este
a) “paznic de noapte” al libertăţii şi proprietăţii indivizilor inegali;
b) paznic al “ordinii naturale” şi al fundamentului său - proprietatea privată;
c) educaţia şi dezvoltarea omenirii spre libertate.

Answer 5

c) educația și dezvoltarea omenirii spre libertate.

Question 6

Pentru Karl Marx, contradicția fundamentală a capitalismului este
a) contradicţia dintre un mod de producţie colectiv şi un mod individual de apropriere a rezultatelor producţiei;
b) contradicţia dintre interesele claselor sociale: clasa productivă, clasa sterilă, clasa proprietarilor de pământ;
c) contradicţia dintre “legea debuşeelor” şi dezechilibrele economice grave (inflaţie, şomaj etc.).

Answer 6

a) contradicția dintre un mod de producție colectiv și un mod individual de apropiere a rezultatelor producției.

Question 7

Socialismul creștin propune
a) reevaluarea rolului familiei în societate;
b) reforma economică bazată pe o asociaţie cu caracter pur economic - organizaţia corporativă;
c) desfiinţarea proprietăţii private şi instaurarea unui colectivism însoţit de necesitatea unei reforme morale individuale.

Answer 7

b) reforma economică bazată pe o asociație, cu caracter pur economic - organizația corporativă.

Question 8

Scenariul de organizare socială al socialiștilor utopici propune
a) înlocuirea mecanismului spontan de reglare a proporţiilor economice cu intervenţia statului pentru înfăptuirea justiţiei sociale;
b) înlocuirea proprietăţii private cu proprietatea socială;
c) repartiţia echitabilă a veniturilor în societate.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 8

a) înlocuirea mecanismului spontan de reglare a proporților economice cu intervenția statului pentru înfăptuirea justiției sociale
b) înlocuirea proprietății private cu proprietatea socială

Question 9

Pentru Pierre Joseph Proudhon soluția pentru a corecta defectele proprietății private este
a) organizarea de “cooperative” pe baze colective, în care gestiunea veniturilor se face de către muncitori, după criteriul muncii prestate;
b) “societatea mutualistă a reciprocităţii serviciilor”;
c) “falansterul”- asociaţie industrial-agricolă bazată pe munca în comun şi criterii stricte de repartiţie a rezultatelor.

Answer 9

b) “societatea mutualistă a reciprocității serviciilor”.

Question 10

Sunt considerați exponenți ai Școlii istorice germane
a) J. H. G. von Juste, J. von Sonnenfels, K. Klock;
b) B. Hildebrand, G. von Schmoller, M. Weber, W. Sombart;
c) Lasalle, Bernstein, Kautsky.

Answer 10

b) B. Hildebrand, G. von Schmoller, M. Weber, W. Sombart.

Question 11

Friedrich List consideră că puterea unei națiuni este dată de
a) avuţia de care dispune la un moment dat;
b) forţele productive capabile să perpetueze crearea de avuţii;
c) dezvoltarea industrială.

Answer 11

b) forțele productive capabile să perpetueze crearea de avuții.

Question 12

Pentru socialismul de stat, scopul statului este
a) “paznic de noapte” al libertăţii şi proprietăţii indivizilor inegali;
b) paznic al “ordinii naturale” şi al fundamentului său - proprietatea privată;
c) educaţia şi dezvoltarea omenirii spre libertate.

Answer 12

c) educația și dezvoltarea omenirii spre libertate.

Question 13

Gândirea economică a lui Karl Marx s-a format sub influența
a) liberalismului economic clasic, de la care a preluat sistemul naţional;
b) socialismului utopic, de la care a preluat idealul social;
c) protecţionismului german, de la care a preluat obiectivul politicii economice.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D= a+b+c.

Answer 13

a) liberalismului economic clasic, de la care a preluat sistemul național
b) socialismul utopic, de la care a preluat idealul social.

Question 14

Noțiunea “mod de producție” este definită de Karl Marx ca
a) unitatea dialectică a forţelor de producţie (alcătuite din mijloacele de producţie şi forţa de muncă) şi a relaţiilor de producţie;
b) relaţiilor de producţie (alcătuite din mijloacele de producţie şi forţele de producţie) şi a forţei de muncă;
c) forţele de producţie (alcătuite din mijloacele de producţie şi relaţiile de producţie) şi a forţei de muncă.

Answer 14

a) unitatea dialectică a forțelor de producție și a relațiilor de producție.

Question 15

Teoria marxistă a valorii utilizează pentru măsurarea cantității de muncă următorul etalon
a) munca concretă şi munca abstractă;
b) timpul de muncă socialmente necesar;
c) utilitatea marginală.

Answer 15

b) timpul de muncă socialmente necesar;

Question 16

Disidența față de liberalism a lui Simone de Sismondi se manifestă cu privire la
a) obiectul, metoda şi concluziile practice ale Şcolii clasice;
b) principiile teoretice ale Şcolii clasice;
c) proprietatea privată.

Answer 16

a) obiectul, metoda și concluziile practice ale Școlii clasice.

Question 17

Simone de Sismondi contestă teorema liberală a identității interesului particular cu cel general, folosind ca argument
a) proprietatea trebuie organizată în vederea intereselor producţiei;
b) repartiţia inegală a proprietăţii şi forţa inegală a contractanţilor, determină contradicţia dintre interesele private şi interesul general;
c) individul poate fi mai bine apărat prin organizarea în mici grupe autonome.

Answer 17

b) repartiția inegală a proprietîții și forța inegală a contractanților, determină contradicția dintre interesele private și interesul general.

Question 18

Simone de Sismondi este precursorul economiei sociale prin următoarele idei
a) creşterea avuţiei nu mai trebuie privită ca scop în sine, ci ca mijloc pentru bunăstarea oamenilor;
b) ordinea economică este bună doar dacă asigură bunăstarea pentru toţi;
c) implicarea statului în economie trebuie îndreptată în principal spre restabilirea unităţii dintre muncă şi proprietate.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 18

a) creșterea avuției nu mai trebuie privită ca scop în sine, ci ca mijloc pentru bunăstarea oamenilor
b) ordinea economică este bună doar dacă asigură bunăstarea pentru toți.

Question 19

Formele de organizare, socială propuse de socialiștii utopici poartă diferite denumiri
a) “cooperative” (Robert Owen), “colectivism” (Henri de Saint Simone), “societate mutualistă” (Pierre Joseph Proudhon), “falanstere” (Charles Fourier), “ateliere sociale” (Louis Blanc);
b) “cooperative” (Henri de Saint Simone), “colectivism” (Robert Owen), “ateliere sociale” (Charles Fourier), “anarhism” (Pierre Joseph Proudhon), “falanstere” (Louis Blanc);
c) “colectivism” (Henri de Saint Simone), “falanstere” (Pierre Joseph Proudhon), “cooperative” (Robert Owen), “ateliere sociale” (Charles Fourier), “societate mutualistă” (Louis Blanc).

Answer 19

a) “cooperative” (Robert Owen), “colectivism” (Henri de Sain Simone), “societate mutualistă” (Pierre Joseph Proudhon), “falanstere” (Charles Fourier), “ateliere sociale” (Louis Blanc).

Question 20

Scenariul organizării sociale propus de Saint Simone recomandă
a) asociaţia voluntară a membrilor societăţii în “falanstere”;
b) o societate colectivistă subordonată favorizării industriei, în care statul devine singurul investitor, proprietar al tuturor instrumentelor de muncă pe care le distribuie conform intereselor sociale;
c) societatea mutualistă a reciprocităţii serviciilor.

Answer 20

b) o societate colectivistă subordonată favorizării industriei, în care statul devine singurul investitor, proprietar al tuturor instrumentelor de muncă pe care le distribuie conform intereselor sociale.

Question 21

Socialiștii asociaționiști consideră că
a) individul poate fi mai bine apărat prin organizarea în mici grupe autonome (cooperative, falanstere, ateliere sociale etc.);
b) noul sistem industrialist reprezintă o societate asociaţionistă subordonată favorizării industriei;
c) concurenţa trebuie să fundamenteze regimul economic.

Answer 21

a) individul poate fi mai bine apărat prin organizarea în mici grupe autonome.

Question 22

Care din afirmațiile de mai jos este adevărată
a) exponenţii Şcolii istorice au căutat să pună în evidenţă evoluţia instituţiilor, urmărind evoluţia economică a naţiunilor;
b) exponenţii Şcolii istorice consideră că studiul instituţiilor facilitează înţelegerea funcţionării economiei de piaţă;
c) instituţionaliştii americani consideră că studiul economiei de piaţă facilitează înţelegerea funcţionării instituţiilor.

Answer 22

a) exponenții Școlii istorice au căutat să pună în evidență evoluția instituțiilor, urmărind evoluția economică a națiunilor.

Question 23

Protecționismul german este reprezentat de
a) Max Weber;
b) Ferdinand Lassale;
c) Friedrich List.

Answer 23

c) Friederich List.

Question 24

Protecționismul german mută centrul de greutate al analizei economice
a) de la naţiune la individ, de la interesul naţional la interesul individual;
b) de la individ la naţiune, de la interesul individual la interesul naţional;
c) de la individ la mici grupuri de indivizi, sprijinite financiar şi administrativ de către stat.

Answer 24

b) de la individ la națiune, de la interesul individual la interesul național.

Question 25

Protecționismul lui Friderich List
a) este obiectivul principal al politicii economice;
b) este un mijloc pentru sprijinirea dezvoltării industriale;
c) este un scop în sine.

Answer 25

b) este un mijloc pentru sprijinirea dezvoltării industriale.

Question 26

Obiectivul principal al politicii economice în concepția lui Friederich List este
a) creşterea puterii productive a statului, pe calea dezvoltării industriale, prin protecţionism;
b) educarea industrială a naţiunii;
c) sprijinirea întreprinzătorilor particulari.

Answer 26

a) creșterea puterii productive a statului, pe calea dezvoltării industriale, prin protecționism.

Question 27

În lucrarea sa - “Sistemul național de economie politică” (1841), Friederich List se arată încrezător într-o
a) ordine naturală realizată în libertate şi prin libertate;
b) ordine providenţială creată de Dumnezeu pentru fericirea oamenilor;
c) ordine pozitivistă, în care implicarea statului în economie reprezintă factorul cheie al dezvoltării economice.

Answer 27

c) ordine pozitivistă, în care implicarea statului în economie reprezintă factorul cheie al dezvoltării economice.

Question 28

La baza analizei marxiste a capitalismului stau principiile
a) Şcolii clasice engleze;
b) materialismului istoric;
c) ordinii naturale.

Answer 28

b) materialismului istoric.

Question 29

Socialismul lui Marx este catalogat ca socialism
a) utopic;
b) “de catedră”;
c) ştiinţific.

Answer 29

c) științific

Question 30

Conform principiilor materialismului marxist
a) evenimentele de ordin material sunt determinate de evenimente de ordin spiritual;
b) evenimentele de ordin spiritual sunt determinate de evenimente de ordin material;
c) cadrul social politic determină condiţiile materiale de producţie.

Answer 30

b) evenimentele de ordin spiritual sunt determinate de evenimente de ordin material

Question 31

Care din afirmațiile de mai jos corespund concepției materialiste a lui Karl Marx
a) istoria tuturor societăţilor de până azi este istoria luptei de clasă;
b) interesul de clasă reprezintă forţa motrice a istoriei;
c) sistemele sociale se schimbă odată cu condiţiile de producţie.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D= a+b+c.

Answer 31

a) istoria tuturor societăților de până azi este istoria luptei de clasă
b) interesul de clasă reprezintă forța motrice a istoriei
c) sistemele sociale se schimbă odată cu condițiile de producție.

Question 32

Karl Marx consideră statul
a) instrumentul luptei de clasă; puterea organizată a unei clase pentru asuprirea alteia;
b) instrumentul de exploatare a muncii sociale de către capital;
c) un produs al clasei dominante din punct de vedere economic a cărei dominaţie este justificată prin autoritatea legilor, a sistemului politic şi prin instrumentele de producţie.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D= a+b+c.

Answer 32

a) instrumentul luptei de clasă, puerea organizată a unei clase pentru asuprirea alteia
c) sistemele sociale se schimbă odată cu condițiile de producție.

Question 33

Conform interpretării economice a istoriei a lui Karl Marx, revoluția socială intervine atunci când
a) forţele de producţie devin o frână în calea dezvoltării relaţiilor de producţie;
b) relaţiile de producţie devin o frână în calea dezvoltării forţelor de producţie;
c) relaţiile de producţie au tendinţa de a evolua mult mai rapid decât forţele de producţie.

Answer 33

b) relațiile de producție devin o frână în calea dezvoltării forțelor de producție.

Question 33

Pentru Karl Marx, contradicția fundamentală a capitalismului este
a) contradicţia dintre un mod de producţie colectiv şi un mod individual de apropriere a rezultatelor producţiei;
b) contradicţia dintre interesele claselor sociale: clasa productivă, clasa sterilă, clasa proprietarilor de pământ;
c) contradicţia dintre “legea debuşeelor” şi dezechilibrele economice grave (inflaţie, şomaj etc.).

Answer 33

a) contradicția dintre un mod de producție colectiv și un mod individual de apropiere a rezultatelor producției.

Question 34

Analizând economia capitsalistă din perspectiva materialismului economic, Karl Marx ajunge la următoarele concluzii
a) capitalismul este dat, odată pentru totdeauna, datorită existenţei “ordinii naturale” şi “mâinii invizibile”;
b) capitalismul este măcinat din interior de lupta dintre burghezie şi proletariat;
c) procesul de concentrare progresivă a producţiei determină reducerea continuă a numărului proprietarilor şi creşterea numărului muncitorilor.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D= a+b+c.

Answer 34

b) capitalismul este măcinat din interior de lupta dintre burghezie și proletariat
c) procesul de concentrare progresivă a producției determină reducerea continuă a numărului proprietarilor și creșterea numărului muncitorilor.

Question 35

Marfa este definită de Karl Marx ca unitate dialectică a
a) muncii concrete şi muncii abstracte;
b) valorii de schimb şi valorii de întrebuinţare;
c) valorii şi valorii de întrebuinţare.

Answer 35

c) valorii și valorii de întrebuințare.

Question 36

Contribuția lui Karl Marx la teoria valorii - muncă, fundamentată de clasici, constă în
a) dezvoltarea rădăcinilor sociale şi a dimensiunilor istorice a categoriilor economice: marfă, valoare, preţ, bani;
b) prezentarea particularităţilor acţiunii legii valorii în decursul istoriei;
c) explicarea relaţiilor existente între valoare şi utilitate - pe de o parte, valoare şi raritate - pe de altă parte.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D= a+b+c.

Answer 36

a) dezvoltarea rădăcinilor sociale și a dimensiunilor istorice a categoriilor economice marfă, valoare, preț, bani
b) prezentarea particularităților acțiunii legii valorii în decursul istoriei.

Question 37

Pentru Karl Marx, în capitalism, forța de muncă este
a) suma raporturilor sociale ce se stabilesc între oameni în procesul de producţie;
b) o marfă ca oricare alta;
c) o marfă capabilă să producă o valoare mai mare decât propria sa valoare.

Answer 37

b) o marfă ca oricare alta.

Question 38

Plusvaloarea reprezintă în teoria marxistă
a) valoarea rezultată în urma procesului de producţie;
b) valoarea creată de către forţa de muncă şi însuşită de către capitalist;
c) valoarea forţei de muncă reprodusă în procesul de producţie.

Answer 38

b) valoarea creată de către forța de muncă și însușită de către capitalist.

Question 39

Dacă se notează cu
c- capitalul constant
v- capitalul variabil
p- plusvaloarea
p’- rata plusvalorii, atunci relația de calcul a ratei plusvalorii este, pentru Karl Marx
a) p’=(p/c)x100;
b) p’=(p/v)x100;
c) p’=(v/p)x100.

Answer 39

b) p’=(p/v)*100

Question 40

În concepția lui Karl Marx, în capitalism există o tendință de creștere continuă a ratei plusvalorii, ceea ce determină
a) pauperizarea absolută a muncitorilor;
b) ieftinirea forţei de muncă;
c) reducerea continuă a exploatării.

Answer 40

a) pauperizarea absolută a muncitorilor.

Question 41

Studiul capitalismului îl conduce pe Karl Marx la concluzia
a) sistemul capitalist are şanse de supravieţuire, dacă este eliminată contradicţia sa fundamentală între producţie şi repartizarea veniturilor;
b) nu există nici o şansă ca sistemul capitalist să supravieţuiască şi nici nu este posibil, din punct de vedere istoric, acest lucru;
c) nu există nici o şansă ca sistemul capitalist să supravieţuiască, dar din punct de vedere istoric, este posibil acest lucru.

Answer 41

b) nu există nici o șansă ca sistemul capitalist să supraviețuiască și nici nu este posibil, din punct de vedere istoric, acest lucru.

Question 42

În opinia lui Karl Marx, motivele falimentului capitalismului ca orânduire socială sunt
a) concentrarea producţiei, rezultat al liberei concurenţe;
b) şomajul şi pauperizarea continuă a clasei muncitoare;
c) crizele de supraproducţie.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D= a+b+c.

Answer 42

a) concentrarea producției, rezultat al liberei concurențe
b) șomajul și pauperizarea continuă a clasei muncitoare
c) crizele de supraproducție.

Question 43

În secolul XX, marxistul a fost supus unor
a) continuări şi nuanţări în spaţiul sovietic (Lenin, Stalin, Buharin, Troţki);
b) revizuiri şi reformări din partea social-democraţiei germane (Bernstein, Kautsky);
c) revizuiri din partea socialismului francez (Jaurés).
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D= a+b+c.

Answer 43

a) continuări și nuanțări în spațiul sovietic
b) revizuiri și reformări din partea social- democrației germane
c) revizuiri din partea socialismului francez.