Neoliberalismul Flashcards
Faţă de liberalismul clasic, neoliberalismul:
a) renunţă la ideile de forţă ale acestuia: libertatea economică, proprietatea privată, comportamentul individualist, piaţa liberă;
b) recomandă reglarea prin măsuri dirijiste a echilibrului economic;
c) acceptă intervenţia statului în economie, în profitul intereselor private, asupra consecinţelor şi nu asupra regulilor jocului.
c) acceptă intervenţia statului în economie, în profitul intereselor private, asupra consecinţelor şi nu asupra regulilor jocului.
Cu privire la rolul economic al statului, Hayek se pronunţă în favoarea:
a) statului “paznic de noapte” al “ordinii naturale”;
b) “statului de drept”;
c) “statului bunăstării sociale”
b) “statului de drept”;
Walter Euken dezvoltă în lucrarea “Principii de bază ale politicii economice” (1952):
a) teoria avantajului absolut în comerţul internaţional;
b) teoria tipurilor ideale de organizare a economiei;
c) teoria plusvalorii.
b) teoria tipurilor ideale de organizare a economiei;
Neoliberalismul apare în prima jumătate a secolului XX, ca o reacţie la adresa:
a) totalitarismului colectivist sau fascist;
b) dirijismului economic;
c) liberalismului clasic.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a) totalitarismului colectivist sau fascist;
b) dirijismului economic;
Termenul de neoliberalism a apărut în 1938, cu prilejul “Colocviului Walter Lipman”, care a grupat la Paris economişti din diverse ţări ca:
a) Ludwig von Mises, Friederich von Hayek, Jaques Rueff, Maurice Allais, Lionel Robbins, Walter Euken, Wilhelm Ropke, Ludwig Erhardt;
b) Ludwig von Mises, Friederich von Hayek, Jaques Rueff, Maurice Allais, Lionel Robbins, James Buchanan, Gordon Tullock;
c) Gary Becker, Ronald Coase, Jaques Rueff, Maurice Allais, Lionel Robbins, Walter Euken, Wilhelm Ropke, Ludwig Erhardt.
a) Ludwig von Mises, Friederich von Hayek, Jaques Rueff, Maurice Allais, Lionel Robbins, Walter Euken, Wilhelm Ropke, Ludwig Erhardt;
Evoluţia neoliberalismului cunoaşte următoarele momente principale:
a) ultraliberalismul, ordoliberalismul, postkeynesismul;
b) ultraliberalismul, ordoliberalismul, gruparea “Noua economie”;
c) ultraliberalismul, sinteza neoclasică, gruparea “Noua economie”.
b) ultraliberalismul, ordoliberalismul, gruparea “Noua economie”;
Reprezentanţii ultraliberalismlui în gândirea economică sunt:
a) Walter Euken, Wilhelm Ropke, Ludwig Erhardt;
b) Gary Becker, Ronald Coase, James Buchanan;
c) Ludwig von Mises, Friedrich von Hayek, Milton Friedman.
c) Ludwig von Mises, Friedrich von Hayek, Milton Friedman.
În gândirea economică, ultraliberalii promovează:
a) teoriile extremist-totalitariste;
b) radicalismul;
c) corporatismul.
b) radicalismul;
În opinia lui Ludwig von Mises, o societate funcţionează bine atunci când:
a) rolul statului tinde spre zero;
b) rolul statului tinde spre infinit;
c) statul pune interesul public mai presus de interesul privat
a) rolul statului tinde spre zero;
În opinia lui Friederich von Hayek, liberatea este valoarea fundamentală într-o societate modernă, pentru că:
a) există un contrast între “libertatea formală” şi “libertatea materială”;
b) “paradoxul libertăţii” este conturat de contrastul între spiritul liberal şi mizeria şi neputinţa unui tot mai numeros grup social;
c) este de preferat “egalitatea în libertate” în locul “egalităţii în mizerie şi servitute”.
c) este de preferat “egalitatea în libertate” în locul “egalităţii în mizerie şi servitute”.
Pentru Hayek, domeniile de acţiune ale statului, vizează asigurarea:
a) cadrului legal pentru a face concurenţa cât mai eficientă;
b) compatibilităţii între eficienţa economică şi dreptatea socială;
c) serviciilor publice care nu prezintă interes pentru iniţiativa privată.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a) cadrului legal pentru a face concurenţa cât mai eficientă;
c) serviciilor publice care nu prezintă interes pentru iniţiativa privată.
Şcoala de la Freiburg este reprezentată de:
a) W. Euken, L. Erhardt, Fr. Hayek, L. von Mises;
b) W. Euken, L. Erhardt, F. Bohm, W. Ropke;
c) Fr. List, Fr. Hayek, F. Bohm, W. Ropke.
b) W. Euken, L. Erhardt, F. Bohm, W. Ropke;
Ludwig Erhardt introduce conceptul de:
a) economie liberă de piaţă;
b) economie dirijată de la centru;
c) economie socială de piaţă.
c) economie socială de piaţă.
Ideea de bază a neoliberalismului este:
a) necesitatea apărării ideilor de forţă ale liberalismului clasic şi neoclasic: libertatea economică, proprietatea privată, comportamentul individualist, piaţa liberă, dar şi necesitatea adaptării vechii doctrine liberale la noul mediu economic;
b) reglarea prin măsuri dirijiste a echilibrului economic;
c) intervenţia statului în economie atât asupra consecinţelor, cât şi asupra regulilor jocului.
a) necesitatea apărării ideilor de forţă ale liberalismului clasic şi neoclasic: libertatea economică, proprietatea privată, comportamentul individualist, piaţa liberă, dar şi necesitatea adaptării vechii doctrine liberale la noul mediu economic;
Direcțiile neoliberalismului sunt:
a) ultraliberalismul - Ludwing von Mises, Friederich von Hayek, Milton Friedman;
b) ordoliberalismul sau Şcoala de la Freiburg - Walter Euken, Wilhelm Ropke, Ludwig Erhardt;
c) “Noua economie”.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
a) ultraliberalismul - Ludwing von Mises, Friederich von Hayek, Milton Friedman;
b) ordoliberalismul sau Şcoala de la Freiburg - Walter Euken, Wilhelm Ropke, Ludwig Erhardt;
c) “Noua economie”.