Mercantilismul și școala fiziocrată

Question 1

Ce doctrină economică, mercantilismul desemnează
a) un ansamblu de idei economice şi de măsuri de politică economică specifice secolului XVIII-XIX, subordonate ideii că bogăţia provine din comerţ;
b) prima reflectare teoretică a economiei de piaţă, marcând începutul formării ştiinţei economice ca ştiinţă autonomă, cu un domeniu propriu de cercetare;
c) tot ceea ce este legat de câştigul bănesc.

Answer 1

b) prima reflectare teoretică a economiei de piață, marcând începutul formării științei economice ca știință autonomă, cu un domeniu propriu de cercetare.

Question 2

În concepția fiziocraților, singura ramură producătoare de bogăție este
a) comerţul;
b) agricultura;
c) circulaţia mărfurilor.

Answer 2

b) agricultura.

Question 3

Doctrina mercantilistă poate fi caracterizată prin următoarele idei principale
a) concepţia despre avuţie sau bogăţie;
b) concepţia despre originea şi rolul profitului;
c) concepţia despre bani.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c

Answer 3

a) concepția despre avuție sau bogăție
b) concepția despre originea și rolul profitului
c) concepția despre bani.

Question 4

În viziunea mercantilistă, izvorul profitului și al acumulării de bogății constă în
a) agricultură;
b) comerţ;
c) producţia de bunuri materiale.

Answer 4

b) comerț.

Question 5

La baza măsurilor de politică economică mercantilistă stă
a) deviza “laissez-faire, laissez-passer”;
b) ideea intervenţiei active a statului în economie;
c) principiul “dreptăţii comutative”.

Answer 5

b) ideea intervenției active a statului în economie.

Question 6

Ideea principală a mercantilismului timpuriu (sec. XVI) constă în
a) atragerea şi reţinerea unei cantităţi cât mai mari de bani, respectiv de metale preţioase, în interiorul ţării;
b) impulsionarea comerţului exterior astfel încât soldul balanţei comerciale să fie activ;
c) limitarea implicării statului în economie, renunţarea la controlul centralizat asupra economiei.

Answer 6

a) atragerea și reținerea unei cantități cât mai mari de bani, respectiv de metale prețioase, în interiorul țării.

Question 7

Spre deosebire de mercantilismul timpuriu, mercantilismul matur sau sistemul balanței comerciale (sec. XVII)
a) a renunţat la măsurile rigide de atragere unilaterală a metalelor preţioase într-o singură ţară, admiţând fluxuri multidirecţionale ale acestora, cu condiţia ca balanţa comercială să fie activă;
b) a interzis ieşirea banilor din ţară pentru menţinerea unei balanţe comerciale favorabile;
c) a renunţat la impulsionarea producţiei naţionale în favoarea comerţului exterior.

Answer 7

a) a renunțat la măsurile rigide de atragere unilaterală a metalelor prețioase într-o singură țară, admițând fluxuri multidirecționale ale acestora, cu condiția ca balanța comercială să fie activă.

Question 8

Limitele cele mai clare ale mercantilismului sunt
a) supra-aprecierea rolului circulaţiei mărfurilor în raport cu sfera producţiei;
b) preocuparea redusă pentru teoretizare şi conceptualizare;
c) fundamentarea unui set de măsuri de politică economică practică.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 8

a) supra-aprecierea rolului circulației mărfurilor în raport cu sfera producției
b) preocuparea redusă pentru teoretizare și conceptualizare.

Question 9

Politica economică recomandată de fiziocrați este subordonată
a) principiului “laissez- faire, laissez-passer”;
b) principiului “dreptăţii comutative”;
c) principiului “egalităţii veniturilor”.

Answer 9

a) principiului “laissez-faire, laissez-passer”.

Question 10

Școala fiziocrată este organizată în jurul unei idei directoare
a) forma idealã a bogăţiei constă în bani;
b) statul - paznic de noapte al economiei;
c) supremaţia naturii.

Answer 10

c) supremația naturii.

Question 11

Printre meritele Școlii fiziocrate se numără
a) analiza macroeconomică şi preocuparea pentru echilibrul macroeconomic;
b) analiza microeconomică şi postulatul agentului economic reprezentativ;
c) “ordinea naturală” şi “teoria mâinii invizibile”.

Answer 11

a) analiza macroeconomică și preocuparea pentru echilibrul macroeconomic.

Question 12

În viziunea fiziocraților, “ordinea naturală” este
a) o ordine socială bazată pe proprietate şi libertate;
b) impusă de voinţa oamenilor datorită faptului că interesul particular nu poate fi separat de interesul comun;
c) o ordine socială determinată de instituţiile economice spontane pe baza cărora viaţa economică se autoreglează.

Answer 12

a) o ordine socială bazată pe proprietate și libertate

Question 13

Geneza mercantilismului este legată de următoarele condiții
a) apariţia primelor state centralizate, a societăţii moderne şi a economiei de piaţă;
b) eliberarea raţiunii de acordul obligatoriu cu dogmele religioase (sec. XV-XVI);
c) marile descoperiri geografice ale sec. XV XVI.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 13

a) apariţia primelor state centralizate, a societăţii moderne şi a economiei de piaţă;
c) marile descoperiri geografice ale sec. XV XVI.

Question 14

Forma ideală a bogăției în viziunea mercantiliștilor, constă în
a) pământ;
b) bani, respectiv metale preţioase;
c) factori de producţie.

Answer 14

b) bani, respectiv metale prețioase

Question 15

Cu privire la bani, mercantiliștilor le aparține cea mai veche formulare a
a) teoriei nominaliste a banilor;
b) teoriei cantitative a banilor;
c) teoriei preţului just.

Answer 15

b) teoriei cantitative a banilor

Question 16

Printre reprezentanții mercantilismului se numără
a) O. Cromwell, J.B. Colbert, T. Mun, J. Child, A. Serra;
b) W. Petty, R. Cantillon, N. Baudeau, A. R. J. Turgot;
c) G. Botero, J. Bodin, L. Ortiz, V. R. Mirabeau, Fr. Quesnay.

Answer 16

a) O. Cromwell, J.B. Colbert, T. Mun, J. Child, A. Serra.

Question 17

În plan teoretic, caracteristică pentru politica economică a mercantilismului timpuriu (sec. XVI) este lucrarea
a) “Tratat de economie politică”- Antoine de Montchretien;
b) “Eseu asupra naturii comerţului în general”- Richard Cantillon;
c) “Analiza critică a unor plângeri ale compatrioţilor noştri”- William Stafford.

Answer 17

c) “Analiza critică a unor plângeri ale compatrioților noștri”- William Stafford.

Question 18

În planul politicii economice practice, mercantilismul cunoaște particularități naționale
a) mercantilismul comercialist englez;
b) mercantilismul industrialist francez;
c) cameralismul german.
Varianta corectă este: A=a+b; B=b+c; C=a+c; D= a+b+c.

Answer 18

a) mercantilismul comercialist englez
b) mercantilismul industrialist francez
c) cameralismul german.

Question 19

Politica economică a mercantilismului comercialist englez se caracterizează prin măsuri îndreptate spre
a) dezvoltarea producţiei industriale, încurajarea importurilor de materii prime şi exportului de produse manufacturate;
b) dezvoltarea manufacturilor, politica liber-schimbistă în comerţul interior şi protecţionism moderat în comerţul exterior;
c) dezvoltarea producţiei agricole, încurajarea importurilor de produse de lux şi a exportului de materii prime.

Answer 19

a) dezvoltarea producției industriale, încurajarea importurilor de materii prime și exportului de produse manufacturate.

Question 20

Teoria balanței comerciale poate fi sintetizată astfel, folosind cuvintele autorului ei - Thomas Mun
a) “mijlocul obişnuit de sporire a avuţiei şi a tezaurelor noastre este comerţul cu străinătatea, activitate în care trebuie să respectăm regula după care, în fiecare an să vindem străinilor mărfurile noastre de o sumă mai mare decât suma mărfurilor folosite de noi de la ei”;
b) “fiecare ţară care are mai mulţi bani în circulaţie decât vecinii ei are un avantaj asupra acesteia cât timp menţine această abundenţă de bani”;
c) “orice cumpărare micşorează cantitatea de bani, orice vânzare creşte cantitatea de bani”.

Answer 20

a) “mijlocul obișnuit de sporire a avuției și a tezaurelor noastre este comerțul cu străinătatea, activitate în care trebuie să respectăm regula după care, în fiecare an să vindem străinilor mărfurile noastre de o sumă mai mare decât suma mărfurilor folosite de noi de la ei”.

Question 21

Colbertismul, ca politică economică, are ca scop
a) creşterea populaţiei Franţei şi a puterii sale economice;
b) creşterea competitivităţii industriei franceze pe plan extern;
c) sporirea capitalului comercial francez.

Answer 21

b) creșterea competitivității industriei franceze pe plan extern.

Question 22

Mercantilismul târziu (sec. XVIII), caracteristic în special Angliei, militează pentru
a) limitarea implicării statului în economie, liberalizarea economică pe plan intern şi internaţional;
b) balanţă comercială favorabilă, stimularea comerţului exterior;
c) implicarea activă a statului în economie, reglementare cât mai riguroasă.

Answer 22

a) limitarea implicării statului în economie, liberalizarea economică pe plan intern și internațional.

Question 23

Pentru Richard Cantillon
a) banii şi abundenţa lor constituie esenţa bogăţiei;
b) banii nu sunt esenţa bogăţiei, ci abundenţa lor constituie un stimulent al îmbogăţirii;
c) bogăţia constă în abundenţa banilor care circulă.

Answer 23

b) banii nu sunt esența bogăției, ci abundența lor constituie un stimulent al îmbogățirii.

Question 24

Printre defectele politicii mercantiliste se numără
a) creşterea preţurilor datorită acumulării de metale preţioase în interiorul ţării;
b) armonia de interese dintre statul modern şi agenţii economici;
c) sporirea forţei economice a naţiunii.

Answer 24

a) creștere prețurilor datorită acumulării de metale prețioase în interiorul țării.

Question 25

Principalele merite ale mercantilismului sunt
a) reprezintă primul curent economic închegat;
b) marchează autonomizarea ştiinţei economice;
c) receptivitatea faţă de sistemul economiei de piaţă.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 25

a) reprezintă primul curent economic închegat
b) marchează autonomizarea științei economice
c) receptivitatea față de sistemul economiei de piață.

Question 26

Școala fiziocrată, considerată prima școală de gândire economică în adevăratul sens al cuvântului, apare
a) la jumătatea sec XVII;
b) la începutul sec. XVIII;
c) la jumătatea sec. XVIII.

Answer 26

c) la jumătatea sec. XVIII

Question 27

Printre reprezentanții Școlii fiziocrate se numără
a) Fr. Quesnay, V. R. Mirabeau, Mercier de la Riviere, Dupout de Nemour, A. R. J Turgot;
b) Fr. Quesnay, V. R. Mirabeau, Mercier de la Riviere, Dupout de Nemour, Richard Cantillon;
c) Fr. Quesnay, V. R. Mirabeau, Mercier de la Riviere, J. B. Colbert, A. R. J. Turgot.

Answer 27

a) Fr. Quesnay, V. R. Mirabeau, Mercier de la Riviere, Dupout de Nemour, A. R. J. Turgot.

Question 28

În concepția fiziocraților, singura ramură producătoare de bogăție este
a) comerţul;
b) agricultura;
c) circulaţia mărfurilor.

Answer 28

b) agricultura.

Question 29

Școala fiziocrată este organizată în jurul unei doctrine și a unei idei directoare
a) viaţa socială se supune unor “legi naturale”, respectiv ordinii naturale;
b) ordinea naturală, respectiv supremaţia agriculturii;
c) ordinea naturală, respectiv supremaţia naturii.

Answer 29

c) ordinea naturală, respectiv supremația naturii.

Question 30

Apariția Școlii fiziocrate este legată de efectele negative ale politicii colbertiste asupra agriculturii franceze
a) scăderea interesului pentru agricultură, sărăcirea ţăranilor şi ruinarea agriculturii franceze;
b) creşterea sarcinilor fiscale, menţinerea preţurilor scăzute la produsele agricole;
c) scutirea completă a fermierilor de plata impozitelor şi transmiterea impozitelor asupra arendei pe care o primeau proprietarii funciari.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 30

a) scăderea interesului pentru agricultură, sărăcirea țăranilor și ruinarea agriculturii franceze
b) creșterea sarcinilor fiscale, menținerea prețurilor scăzute la produsele agricole.

Question 31

În concepția fiziocrată
a) sursa bogăţiei este munca, producţia de bunuri materiale, serviciile fiind considerate neproductive;
b) numai natura creează, munca omului având doar un rol de transformare a bunurilor create şi înmulţite de natură;
c) izvorul profitului este comerţul, în special comerţul exterior.

Answer 31

b) numai natura creează, munca omului având doar un rol de transformare a bunurilor create și înmulțite de natură.

Question 32

Principiul fiziocrat “laissez-faire, laissez passer” sugerează
a) fatalism şi pasivitate;
b) totul trebuie lăsat să meargă de la sine, nu rămâne nimic de făcut;
c) individul trebuie să facă totul, statul foarte puţin.

Answer 32

c) individul trebuie să facă totul, statul foarte puțin.

Question 33

Funcțiile statului fiziocrat sunt
a) paznic al “ordinii naturale” şi al fundamentului său – proprietatea privată;
b) instrucţia publică;
c) lucrările publice.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 33

a) paznic al “ordinii naturale” și al fundamentului său - proprietatea privată
b) instrucția publică
c) lucrările publice.

Question 34

Resursele financiare ale statului fiziocrat sunt asigurate de
a) impozitele asupra terenurilor agricole, plătite de proprietarii funciari;
b) impozitul unic asupra produsului net creat în agricultură, plătit de proprietarii funciari;
c) impozitul unic asupra produsului net creat în agricultură şi plătit de clasa productivă.

Answer 34

b) impozitul unic asupra produsului net creat în agricultură, plătit de proprietarii funciari.

Question 35

“Produsul net”, definit de fiziocrați ca diferență între valoarea creată și cea consumată pentru producerea ei, nu poate exista decât în agricultură pentru că
a) “munca având alt obiect decât pământul e cu totul sterilă, căci omul nu este creator, numai natura creează”;
b) “munca omului, a oricărei naţiuni constituie fondul care dintotdeauna o aprovizionează cu toate bunurile
necesare şi de înlesnire a traiului”;
c) “munca este unicul izvor al bogăţiei şi agricultura este cea care măreşte bogăţia”.

Answer 35

a) “munca având alt obiect decât pământul e cu totul sterilă, căci omul nu este creator, numai natura creează”.

Question 36

Premisele generale ale “Tabloului economic” al lui Fr. Quesnay sunt
a) produsul net - dar al naturii creat în agricultură;
b) structura socială cu trei clase: clasa productivă, clasa sterilă şi clasa proprietarilor funciari;
c) “ordinea naturală” este rezultata acţiunii “omului economic” - perfect individualist, egoist, în permanenţă concurenţă şi urmărind profitul maxim.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 36

a) produsul net - dar al naturii creat în agricultură
b) structura socială cu trei clase clasa productivă, clasa sterilă și clasa proprietarilor funciari.

Question 37

Principalul merit al “Tabloului economic” al lui Fr. Quesnay
a) reprezintă primul instrument metodologic de analiză a echilibrului macroeconomic;
b) recomandă un set de măsuri de politică economică, subordonate principiului “laissez-faire, laissez passer”;
c) constituie punctul de plecare al liberalismului economic.

Answer 37

a) reprezintă primul instrument metodologic de analiză a echilibrului macroeconomic.

Question 38

Criticile aduse “Tabloului economic” a lui Fr. Quesnay, se referă la
a) există o contradicţie atunci când se analizează felul în care clasa sterilă îşi acoperă nevoile proprii din produse manufacturate;
b) imaginea oferită de tablou este cvasistaţionară;
c) include în produsul net valoarea producţiei industriale, în contradicţie cu teoria conform căreia doar munca
din agricultură este productivă.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 38

a) există o contradicție atunci când se analizează felul în care clasa sterilă își acoperă nevoile proprii din produse manufacturate
b) imaginea oferită de tablou este cvasistaționară.

Question 39

Politica economică propusă de fiziocrați implică
a) libertatea muncii;
b) libertatea comerţului;
c) limitarea funcţiilor statului.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.

Answer 39

a) libertatea muncii
b) libertatea comerțului
c) limitarea funcțiilor statului.

Question 40

Pe scurt, coordonatele politicii economice fiziocrate sunt
a) libertate de mişcare totală, stat minim;
b) stat total, libertate minimă;
c) protecţionism, implicare activă a statului în economie.

Answer 40

a) libertate de mișcare totală, stat minim.

Question 41

Marile lacune ale doctrinei fiziocrate sunt
a) supraestimarea rolului circulaţiei mărfurilor în raport cu sfera productivă şi preocuparea redusă pentru teoretizare şi conceptualizare;
b) supraestimarea rolului agriculturii în crearea bogăţiei şi neînţelegerea completă a mecanismului de formare a valorii;
c) supraestimarea rolului agriculturii în crearea bogăţiei şi analiza deficitară a echilibrului macroeconomic.

Answer 41

b) supraestimarea rolului agriculturii în crearea bogăției și neînțelegerea completă a mercantilismului de formare a valorii.