Gândirea economică premodernă Flashcards

1
Q

Printre reprezentanții gândirii economice în Roma Antică se numără
a) Xenofon, Platon, Aristotel, Heraclit, Socrate;
b) Cicero, Cato cel Bătrân, Columella, Pliniu cel Bătrân;
c) Toma de Aquino şi Sfântul Augustin.

A

b) Cicero, Cato cel Bătrân, Columella, Pliniu cel Bătrân;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Proprietatea privată este considerată de Toma de Aquino
a) intolerabilă datorită inegalităţii sociale pe care o generează explicabilă prin deosebirile naturale existente între oameni;
b) conformă cu dreptul natural, justificată de faptul că stimulează munca şi constituie o garanţie a libertăţilor individuale;
c) cauza tuturor “bolilor sociale” care fac imposibilă funcţionarea normală a societăţii.

A

b) conformă cu dreptul natural, justificată de faptul că stimulează munca și constituie o garanție a libertăților individuale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Din categoria doctrinelor utopice despre stat din perioada Renașterii fac parte lucrările
a) “De civitate Dei” - Sfântul Augustin şi “Summa theologica” - Toma de Aquino;
b) “Utopia” - Thomas Morus şi “Cetatea Soarelui” - Tommaso Campanella;
c) “Principele” - Niccolo Machiavelli şi “Cele şase cărţi despre republică” - Jean Bodin

A

b) “Utopia” - Thomas Morus și “Cetatea Soarelui” - Tommaso Campanella.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Primele idei economice sub formă scrisă apar în
a) Vechiul Testament şi codurile de legi ale Orientului Antic;
b) secolele V-III a. Chr. în Grecia şi Roma Antică;
c) abia în epoca modernă.

A

a) Vechiul Testament și codurile de legi ale Orientului Antic.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Explicații economice semnificative și chiar lucrări destinate problemelor economice au apărut pentru prima dată în
a) Evul Mediu;
b) epoca modernă;
c) secolele V-III a.Chr. în Grecia Antică.

A

c) secolele V-III a.Chr. în Grecia Antică.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Primele lucrări destinate exclusiv “economicului” în Grecia Antică sunt
a) “Legile lui Manu”, “Arthasastra”, “Dharmasastra”;
b) “Oeconomikus” şi “De vestigalibus”;
c) “Omul politic”, “Legile”, “Critias”.

A

b) “Oeconomikus” și “De vestigalibus”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Pentru Platon, printre coordonatele statului ideal se găsesc
a) proprietatea comună, autarhia economică, oikeiopragia;
b) proprietatea particulară, structura socială determinată de diviziunea muncii;
c) mica proprietate ţărănească şi economia închisă.

A

a) proprietatea comună, autarhia economică, oikeiopragia.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Pentru Aristotel, elementele unui stat perfect sunt
a) mijloacele de subzistenţă, armele, meşteşugurile, o oarecare abundenţă de avuţie, cultul divin, hotărârea cu privire la interesele generale şi pricinile individuale;
b) o economie închisă bazată pe agricultură şi pe mica proprietate funciară şi o politică economică strictă;
c) organizarea statului corespunzător organizării tripartite a sufletului, abstinenţa economică, desfiinţarea proprietăţii
personale, economia închisă.

A

a) mijloacele de subzisdență, armele, meșteșugurile, o oarecare abundență de avuție, cultul divin, hotărârea cu privire la interesele generale și pricinile individuale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Gândirea economică a Evului Mediu a fost guvernată de
a) idealul moral al Binelui comun;
b) principiul creştin al dreptăţii comutative;
c) individualismul economic.

A

b) principiul creștin al dreptății comutative.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Spre deosebire de Sfântul Augustin, Toma de Aquino manifestă îngăduință față de
a) respectarea ordinii morale;
b) dobânda şi câştigul din utilizarea banilor;
c) comerţ şi profitul comercial.

A

c) comerț și profitul comercial.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

În afară de contribuția scolasticilor medievali, pentru gândirea economică a Evului Mediu trebuie evidențiate
a) doctrinele utopice despre stat;
b) doctrinele utopice despre stat şi teoria laică a statului;
c) contribuţiile nobilimii şi corporaţiilor meşteşugăreşti.

A

c) contribuțiile nobilimii și corporațiilor meșteșugărești.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Reflecțiile cu caracter economic din Grecia Antică sunt
a) subordonate idealului moral al “Binelui comun” şi sunt legate de modelul cetăţii sau statului ideal;
b) subordonate legii mozaice care reglementează toate aspectele vieţii particulare ce pot fi numite economice (mijloace de existenţă, proprietate, schimburi, sclavie etc.);
c) guvernate de principiile moralei creştine.

A

a) subordonate idealului moral al “Binelui comun” și sunt legate de modelul cetății sau statului ideal.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Aristotel definește “oeconomia”
a) arta de a obţine bogăţii sub formă de valori de întrebuinţare (agricultură, pescuit etc.);
b) arta de a obţine bogăţie sub formă de bani (comerţ, credit etc.);
c) arta de a te îmbogăţi.

A

a) arta de a obține bogății su formă de valori de întrebuințare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Concepția lui Platon despre “cetatea ideală” este cel mai bine conturată în
a) “Oeconomikus” şi “De vestigalibus”;
b) “Republica”, “Omul Politic”, “Legile”, “Critias”;
c) “Politica” şi “Etica Nicomahică”.

A

b) “Republica”, “Omul Politic”, “Legile”, “Critias”.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Contribuția esențială a Romei antice la gândirea economică este legată de două instituții fundamentale create de romani
a) republica şi statul de drept;
b) contractul şi dreptul de proprietate;
c) sclavia şi ‘’oikeiopragia”.

A

b) contractul și dreptul de proprietate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Cadrul general al gândirii economice în Evul Mediu este legat de
a) prăbuşirea marilor imperii ale antichităţii, descentralizarea statală, invaziile popoarelor migratoare;
b) apariţia primelor state centralizate şi a economiei de piaţă;
c) marile descoperiri geografice.

A

a) prăbușirea marilor imperii ale antichității, descentralizarea statală, invaziile popoarelor migratoare.

17
Q

Concepția dominantă despre stat în Evul Mediu
a) proclamă caracterul divin al puterii de stat şi aparţine scolasticilor;
b) proclamă statul naţional, unitar, centralizat, dotat cu legi, moravuri şi armate bune, capabil să asigure ordinea şi dezvoltarea economică şi social-culturală;
c) proclamă construcţii statale comunitar democratice.

A

a) proclamă caracterul divin al puterii de stat și aparține scolasticilor.

18
Q

Lucrarea Sfântului Augustin - “De civitate Dei”, conține referiri la următoarele probleme economice
a) câştigurile din comerţ şi dobânda sunt câştiguri justificate și necondamnabile;
b) viaţa economică trebuie să fie guvernată de principii morale (cumpătarea, caritatea etc.);
c) existenţa legilor naturale elaborate de Dumnezeu exclude necesitatea existenţei autorităţii organismelor statale.

A

b) viața economică trebuie să fie guvernată de principii morale.

19
Q

În lucrarea sa intitulată “Summa theologica”, Toma de Aquino realizează o sinteză între
a) platonism şi tradiţia creştină, încercând justificare a creştinismului prin istorie;
b) aristotelism şi tradiţia creştină, încercând să pună de acord dogma creştină cu exigenţele unei raţiuni morale;
c) principiile moralei creştine şi o concepţie emancipată despre stat.

A

b) aristotelism și tradiția creștină, încercând să pună de acord dogma creștină cu exigențele unei rațiuni morale.

20
Q

Toma de Aquino - adept al teoriei nominaliste a banilor, consideră că valoarea monedei
a) nu depinde de puterea politică, ci de valoarea intrinsecă a metalului conţinut de aceasta;
b) nu depinde de valoarea intrinsecă a metalului conţinut de aceasta, ci este dată de puterea politică;
c) depinde în egală măsură de valoarea intrinsecă a metalului conţinut de aceasta şi de puterea politică.

A

b) nu depinde de valoarea intrisecă a metalului conținut de aceasta, ci este dată de puterea politică.