Liberalismul economic clasic Flashcards
Membrul Școlii clasice, autor al lucrării care va marca nașterea economiei politice clasice, este
a) Fr. Quesnay - autorul lucrării “Tabloul economic” (1758);
b) A. Smith - autorul lucrării “Avuţia naţiunilor. Cercetare asupra naturii şi cauzelor ei” (1776);
c) J. S. Mill - autorul lucrării “Principiile economiei politice” (1848).
b) A. Smith - autorul lucrării “Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei” (1776)
În concepția lui Adam Smith, sursa bogăției este
a) munca, producţia de bunuri materiale, serviciile fiind considerate neproductive;
b) munca, producţia de bunuri materiale şi servicii;
c) natura, munca omului având doar un rol de transformare a bunurilor create şi înmulţite de natură.
a) munca, producția de bunuri materiale, serviciile fiind considerate neproductive.
David Ricardo este autorul
a) teoriei avantajului absolut în comerţul
internaţional;
b) teoriei costurilor comparative şi avantajului absolut în comerţul internaţional;
c) teoriei costurilor comparative şi avantajului relativ în comerţul internaţional.
c) teoriei costurilor comparative și avantajului relativ în comerțul internațional.
“Legea lui Say” poate fi sintezată astfel
a) mărfurile îşi servesc unele altora ca debuşee, deţinătorii lor se află succesiv în ipostazele de vânzători şi cumpărători, suma vânzărilor se echilibrează cu suma cumpărărilor prin intervenţia statului ca forţă exterioară pieţei;
b) mărfurile îşi servesc unele altora ca debuşee, deţinătorii lor se află succesiv în ipostazele de vânzători şi cumpărători, suma vânzărilor se echilibrează cu suma cumpărărilor, echilibrul cerere - ofertă se realizează automat;
c) mărfurile îşi servesc unele altora ca debuşee, deţinătorii lor se află succesiv în ipostazele de vânzători şi cumpărători, suma vânzărilor se echilibrează cu suma cumpărărilor, echilibrul cerere - ofertă se realizează automat, fiind posibile dezechilibre economice care reclamă intervenţia statului.
b) mărfurile își servesc unele altora ca debușee, deținătorii lor se află succesiv în ipostazele de vânzători și cumpărători, suma vânzărilor se echilibrează cu suma cumpărărilor, echilibrul cerere - ofertă se realizează automat.
În domeniul politicii fiscale, J. S. Mill se pronunță pentru
a) utilizarea surplusurilor bugetare pentru plata datoriei publice;
b) egalitatea sacrificiilor implicate de plata taxelor;
c) impozitul unic.
b) egalitatea sacrificilor implicate de plata taxelor.
Odată cu Școala clasică, știința economică devine știință autonomă cu un obiect de studiu propriu și anume
a) îmbogăţirea naţiunii;
b) creşterea puterii economice a statelor centralizate;
c) echilibrul economic.
a) îmbunătățirea națiunii.
În concepția lui Adam Smith, instituțiile care dau naștere “ordinii naturale” sunt
a) diviziunea muncii, moneda, creşterea capitalului şi mecanismul adaptării ofertei la cerere;
b) avantajul absolut, avantajul relativ şi costurile comparative;
c) avuţia naţională şi “mâna invizibilă”.
a) diviziunea muncii, moneda, creșterea capitalului și mecanismul adaptării ofertei la cerere.
Optimismul liberal al lui Adam Smith poate fi exprimat simplificat prin “teoria mâinii invizibile” astfel
a) economia se reglează cu ajutorul “mâinii invizibile” a statului;
b) economia se autoreglează în mod spontan fără preocuparea deliberată a statului în mecanismul economic, în afara unor situaţii strict determinate;
c) cu preocuparea deliberată a indivizilor, economia se autoreglează în mod spontan, făcând inutilă orice intervenţie a statului în economie.
b) economia se autoreglează în mod spontan fără preocuparea deliberată a statului în mercantilismul economic, în afara unor situații strict determinate.
Spre deosebire de Adam Smith, David Ricardo pune în evidență în teoria repartiției
a) structura socială: muncitori, capitalişti, proprietari de pământ;
b) mărimea veniturilor fundamentale: salariu, profit, rentă, în funcţie de productivitatea factorilor de producţie;
c) dinamica veniturilor fundamentale: salariu, profit, rentă, în funcţie de creşterea populaţiei.
c) dinamica veniturilor fundamentale salariu, profit, rentă, în funcție de creșterea populației.
În opinia lui David Ricardo, mărimea valorii este determinată de
a) munca socialmente necesară pentru producerea unui bun şi de raritatea pe piaţă a bunului respectiv;
b) muncă - “măsura reală a valorii de schimb a tuturor mărfurilor”;
c) uilitate şi raritate.
a) munca socialmente necesară pentru producerea unui bun și de raritatea pe piață a bunului respectiv.
David Ricardo definește renta ca
a) un dar al naturii;
b) acea parte din produsul pământului care se plăteşte land-lordului pentru folosinţa forţelor originale şi indestructibile ale solului;
c) profitul suplimentar determinat de cheltuielile de producţie mai scăzute datorită diferenţelor de fertilitate ale terenurilor.
b) acea parte a produsul pămîntului care se plătește land-lordului pentru lolosința forțelor originale și indestructibile ale solului.
Dacă într-o țară oarecare, toate prețurile sunt mai ridicate de două ori decât în altă țară
a) în opinia lui Adam Smith, schimbul între cele două ţări va avea loc dacă apare o diferenţă la scara costurilor;
b) în opinia lui David Ricardo, nu va avea loc nici un schimb între cele două ţări;
c) în opinia lui David Ricardo, schimbul între cele două ţări va avea loc dacă apare o diferenţă la scara costurilor.
b) în opinia lui David Ricardo, nu va avea nici un schimb între cele două țări.
Obiectul economiei politice în concepția lui J. B. Say este
a) cercetarea avuţiei naţiunilor şi a căilor de sporire a acesteia;
b) explicarea legilor care reglementează repartiţia sau distribuţia;
c) expunerea manierei în care se formează, distribuie şi consumă bogăţiile.
c) expunerea manierei în care se formează, distribuie și consumă bogățiile.
John Stuart Mill, considerat ultimul dintre liberalii clasici, atribuie defectele capitalismului
a) proprietăţii private;
b) individualismului exagerat;
c) ocrotirii necorespunzătoare a drepturilor de proprietate.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
b) individualismului exagerat
c) ocrotirii necorespunzătoare a drepturilor de proprietate.
Concepția lui J. S. Mill cu privire la rolul economic al statului, conturată în “teoria statului staționar”, se bazează pe ideea
a) “statul normal al fiinţelor omeneşti este acela al luptei pentru progres”;
b) “a concilia cea mai mare libertate de acţiune a individului cu dreptul tuturor asupra proprietăţii materiilor prime oferite de glob şi cu o participare a tuturor la profiturile muncii în comun”;
c) “acumularea de bogăţii în stat nu e scopul abstract al guvernului, ci participarea tuturor cetăţenilor la foloasele vieţii fizice pe care le reprezintă bogăţia”.
b) “a concilia cea mai mare libertate de acțiune a individului cu dreptul tuturor asupra proprietății materiilor prime oferite de glob și cu o participare a tuturor la profiturile muncii în comun”.
