Economia și modul economic de gândire Flashcards
Economia este:
a) activitatea prin care oamenii și societatea își asigură cele necesare traiului, alocând resurse rare care pot avea utilizări alternative pentru producerea diferitelor bunuri și distribuirea acestora pentru consum;
b) sistemul real de organizare a activității prin care oamenii și societatea își asigură cele necesare traiului, respectiv a activității de producție-distribuție-consum (de exemplu: economia casnică, economia naturală, economia de schimb, economia de piață, economia planificatcentralizată, economia de comandă, economia mixtă etc.);
c) știința care studiază și explică fundamentele și legile activității economice și modul de organizare și funcționare a sistemului economic.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) activitatea prin care oamenii și societatea își asigură cele necesare traiului, alocând resurse rare care pot avea utilizări alternative pentru producerea diferitelor bunuri și distribuirea acestora pentru consum
b) sistemul real de organizare a activității prin care oamenii și societatea își asigură cele necesare traiului, respectiv a activității de producție-distribuție-consum
c) știința care studiază și explică fundamentele și legile activității economice și modul de organizare și funcționare a sistemului economic.
Care dintre cele de mai jos reprezintă teme principale care caracterizează modul economic de gândire
a) raritate versus alegere;
b) maximizarea efectelor versus
minimizarea eforturilor;
c) costuri marginale versus beneficii
marginale.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) raritate versus alegere
b) maximizarea efectelor versus minimizarea eforturilor
c) costuri marginale versus beneficii marginale.
Care din afirmațiile de mai jos este corectă cu privire la semnificația termenului de Economie în limba română
a) se referă la activitatea economică în general sau sistemul economic (economia de piață, spre exemplu) sau la știința
economică;
b) se referă la activitatea economică în general sau sistemul economic (economia de piață, spre exemplu);
c) se referă la sau la știința economică.
a) se referă la activitatea economică în general sau sistemul economic sau la știința economică.
Privind retrospectiv, Economia ca știință (Economie politică sau Economics) a evoluat de la:
a) o știință a rarității (Antichitate și Evul Mediu) la o știință a bogăției sau a bunăstării materiale orientată spre creștere (epoca modernă și contemporană);
b) o știință practică a administrării patrimoniului (Antichitate și Evul Mediu), la o știință a bogăției sau a bunăstării materiale (epoca modernă), la o știință a rarității, orientată spre creștere (perioada contemporană);
c) o știință practică a administrării patrimoniului (Antichitate și Evul Mediu), la o știință a rarității, orientată spre creștere (epoca modernă), la o știință a bogăției sau a bunăstării materiale (perioada contemporană).
b) o știință practică a administrării patrimoniului (Antichitate și Evul Mediu), la o știință a bogăției sau a bunăstării materiale (epoca modernă), la o știință a rarității, orientată spre creștere (perioada contemporană)
Conform definiției lui P. A. Samuelson, Economia este
a) studiul modului în care oamenii și societatea aleg, cu sau fără utilizarea banilor, să aloce resurse productive rare care pot avea utilizări alternative, pentru a produce diferite bunuri și a le distribui spre consum, acum și în viitor între diferiți oameni sau grupuri sociale. Economia analizează costurile şi beneficiile îmbunătățirii modului de alocare a resurselor;
b) știința care studiază comportamentul uman ca o relație între finalități și resurse rare care pot avea utilizări alternative;
c) ştiinţa economică este ştiinţa administrării resurselor rare. Ea studiază formele comportamentului uman în procesul de gospodărire a acestor resurse; analizează şi explică modalităţile prin care un individ sau o societate alocă resurse limitate satisfacerii unor nevoi numeroase şi nelimitate.
a) studiul modului în care oamenii și societatea aleg, cu sau fără utilizarea banilor, să aloce resurse productive rare care pot avea utilizări alternative, pentru a produce diferite bunuri și a le distribui spre consum, acum și în viitorîntre diferiți oameni sau grupuri sociale. Economia analizează costurile și beneficiile întrebuințării modului de alocare a resurselor.
Definiția clasică, dată de Profesorului francezul Raymond Barre științei economice este
a) știința care studiază comportamentul uman ca o relație între finalități și resurse rare care pot avea utilizări alternative;
b) ştiinţa economică este ştiinţa administrării resurselor rare. Ea studiază formele comportamentului uman în procesul de gospodărire a acestor resurse; analizează şi explică modalităţile prin care un individ sau o societate alocă resurse
limitate satisfacerii unor nevoi numeroase şi nelimitate;
c) studiul modului în care oamenii și societatea aleg, cu sau fără utilizarea banilor, să aloce resurse productive rare care pot avea utilizări alternative, pentru a produce diferite bunuri și a le distribui spre consum, acum și în viitor între diferiți
oameni sau grupuri sociale. Economia analizează costurile şi beneficiile îmbunătățirii modului de alocare a resurselor.
b) știința economică este știința administrării resurselor rare. Ea studiază formele comportamentului uman în procesul de gospodărire a acestor resurse, analizează și explică modalitățile prin care un individ sau o societate alocă resurse limitate satisfacerii unei nevoi numeroase și nelimitate.
Perspectiva economică este
a) obiectivă și abstractă;
b) obiectivă și generală;
c) subiectivă și abstractă.
c) subiectivă și abstractă.
Forța analizei economice constă în
a) abstractizarea bogăţiei comportamentului uman şi a realităţii;
b) concentrarea pe problemă şi claritatea gândirii;
c) generalizarea bogăţiei comportamentului uman şi a realităţii.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) abstractizarea bogăției comportamentului uman și a realității
b) concentrarea pe problemă și claritatea gândirii.
Particularităților Economiei ca știință sunt
a) lipsa certitudinii și universalității proprii legilor știinţelor naturii;
b) frecvența raţionamentelor eronate;
c) un înalt grad de abstractizare de nivel categorial.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) lipsa certitudinii și universalității proprii legilor științelor naturii
b) frecvența raționamentelor eronate
c) un înalt grad de abstractizare de nivel categorial.
Metodele specifice de investigare în știința economică sunt
a) introspecția și observația personală (metode empirice);
b) analiza deductivă și inductivă;
c) generalizarea și abstractizarea.
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) introspecția și observația personală
b) analiza deductivă și inductivă
c) generalizarea și abstractizarea.
Teoriile economice
a) descriu comportamentul uman ca tendință și în medie, admițând numeroase excepții;
b) prezintă un caracter logic riguros şi au un grad mare de veridicitate;
c) reprezintă un tablou simplificat al realității economice sub forma unor reprezentări matematice sau reprezentări grafice.
b) prezintă un caracter logic riguros și au un grad mare de veridicitate.
Care din afirmațiile de mai jos este corectă
a) politicile economice stau la baza faptelor economice, iar acestea din urmă stau la baza teoriilor economice;
b) faptele economice stau la baza politicilor economice, iar acestea din urmă stau la baza teoriilor economice;
c) faptele economice stau la baza teoriilor economice, iar acestea din urmă stau la baza politicilor economice.
c) faptele economice stau la baza teoriilor economice, iar acestea din urmă stau la baza politicilor economice.
Termenul de Economie are la ora actuală trei semnificații diferite
a. activitatea prin care oamenii și societatea își asigură cele necesare traiului, alocând resurse rare care pot avea utilizări
alternative pentru producerea diferitelor bunuri și distribuirea acestora pentru consum;
b. sistemul real de organizare a acestei activități;
c. știința care studiază și explică fundamentele și legile activității economice și modul de organizare și de funcționare
a sistemului economic;
Varianta corectă este: A= a+b; B=b+c; C=a+c; D=a+b+c.
a) activitatea prin care oamenii și societatea își asigură cele necesare traiului, alocând resurse rare care pot avea utilizări alternative pentru producerea diferitelor bunuri și distribuirea acestora pentru consum
b) sistemul real de organizare a acestei activități
c) știința care studiază și explică fundamentele și legile activității economice și modul de organizare și de funcționare a sistemului economic.
Definiția Profesorului englez Lionel Robbins, publicată în 1932, care a devenit una dintre cele mai populare definiții date de Economics-ului este
a) studiul modului în care oamenii și societatea aleg, cu sau fără utilizarea banilor, să aloce resurse productive rare care pot avea utilizări alternative, pentru a produce diferite bunuri și a le distribui spre consum, acum și în viitor între diferiți
oameni sau grupuri sociale. Economia analizează costurile şi beneficiile îmbunătățirii modului de alocare a resurselor;
b) știința care studiază comportamentul uman ca o relație între finalități și resurse rare care pot avea utilizări alternative;
c) ştiinţa economică este ştiinţa administrării resurselor rare. Ea studiază formele comportamentului uman în procesul de gospodărire a acestor resurse; analizează şi explică modalităţile prin care un individ sau o societate alocă resurse
limitate satisfacerii unor nevoi numeroase şi nelimitate.
b) știința care studiază comportamentul uman ca o relație între finalități și resurse rare care pot avea utilizări alternative.
Particularităților Economiei ca știință sunt
a) lipsa certitudinii și universalității proprii legilor știinţelor naturii, frecvența raţionamentelor eronate, un înalt grad de
abstractizare de nivel categorial;
b) introspecția și observația personală (metode empirice), analiza deductivă și inductivă, generalizarea și abstractizarea;
c) raritate versus alegere, maximizarea efectelor versus minimizarea eforturilor, costuri marginale versus beneficii
marginale.
a) lipsa certitudinii și universalității proprii legilor științelor naturii, frecvența raționamentelor eronate, un înalt grad de abstractizare de nivel categorial.