NSTEMI, congenitale, putin ICA Flashcards
Tratament ICC
Digoxina(inotrop +)
cele mai imp cele ce se adreseaza activitatii neurohormonale (IECA, inh de receptori angiotensina, blocanti ai receptorilor de aldostern)
beta-blocante
diuretice (cronica acutizata)
nitratii retard(venodilatator) ARNI (Inh de neprilizina combinati cu blocantii receptorilor de angiotensina)
inh cotransportorilor Na glucoza SGLT2
etiologie ischemie cronica
- ateroscleroza(majoritatea cazurilor)
- boala Burger
- vasculita
- compresie extrinseca(neoplasm)
- radiatii
Etiologie ischemie acuta
embolic
trombotic(pe o lez aterosclerotica preexistenta)
trauma
f. risc in boala aterosclerotica
hiperhomocisteinemia FUMAT dislipidemia hipertensiunea varsta diabet obezitate genetica
boala arteriala periferica def
cuprinde toate bolile arteriale, altele decat arterele coronare si Ao(toracica si abdominala)
examen fizic boala arteriala periferica
piele subtire lucioasa tensionata
pierderea pilozitatii la nivelul gambelor
pulsuri diminuate sau absente la artera pedioasa, poplitee, femurala
paloarea piciorului cu ridicarea piciorului
hiperemia reactiva a piciorului , cu pozitite dependenta
boli cardiace congenitale def
anomalii ale aparatului CV ce tin de structura sau functie. care sunt prezente la nastere
Debitul si sensul fluxului prin orificiul comunicant in tulb congenitale depinde de
- dimensiunea orificului
- gradientul de presiune
- complianta relativa a VS VD
- rez arteriolara pulmonara si sitemica
- fluxul preferential
Suspiciune clinica boli congenitale cu comunicare anormala
- intarzierea in crestere
- dispnee, fatigabilitate
- cianoza de tip central, hipocratism
- manifestari de insuficienta cardiaca
- auscultatie cardiaca patologica
- aritmii
DSA clinic
- dedublare larga, fixa SII(poate sa dispara in HTP de rezistenta)
- fatigabilitate
- dispnee de efort
- impuls parasternal
- suflu sistolic ejectional gr II-II in Erb
- suflu diastolic parasternal(debit crescut tricuspidian)
Persistenta de canal arterial clinic
- suflu continu subclavicular stg
- reducerea TA diastolice
- rulment distolic mitral
- semne variabile de HTP
caracteristici tetralogia Fallot
dsv
Ao. calare pe sept
stenoza de aa. pulm
HTVD
Clasificarea modernă a Sdr. de ischmie miocardică
I. Sindroame coronariane cronice
→ sdr. coronarian stabil produs de ateroscleroza coronariană (Obstructive CAD)
→ sdr. coronarian stabil cu vase epicardice normale (INOCA)
II. Sindroame coronariene acute
→ STEMI
→ NON-STEMI/ angina instabilă
Clasificarea anginei în fucție de severitatea efortului la care apare durerea (Canadian Cardiovascular Society)
I. Clasa I – Angină de efort cu prag mare
II. Clasa II – angină de efort cu prag moderat (limitarea ușoară a activităților zilnice)
III. Clasa III – angină de efort cu prag mic ( mers pe distanțe scurte, urcarea unui etaj)
IV. Clasa IV- angină de repaus.
Tratamentul sindroamenlor coronariene cronice:
→ Treapta I: BB + CBB
→ Treapta II: BB+ CB (dihidropiridine)
→ Treapta III: adăugarea medicației de linia 2 (nitrații retard/ivabradina)
→ Treapta IV: medicamente de rezervă (terapie metabolică – ranolazină/nicorandil)
• Aspirină 75-110mg/zilnic alternativ clopidogrel 75mg (la pacientii cu toleranță la aspirină)
etiologie non-stemi
- Ocluzia incompletă produsă prin trombozarea unei plăci aterosclerotice
!!! Trombii sunt albi (plachetari), spre deosebire de STEMI- trombii roșii - Spasmul coronarian
- Stenozele coronariene severe
- Acentuarea dezechilibrului cerere-ofertă de oxigen miocardic, fie prin creșterea cerererii (sdr hiperkinetice- tireotozicoză, tahicardie, febră), fie prin scăderea ofertei (anemie, bradicardie, hipoTA). – prin acest mecanism, o angină stabilă poate devenii intabilă.
medicatie antischemica non-stemi
a. nitroglicerina - se preferă administrarea i.v (față de sublingual in angina stabilă)
b. beta blocantele (metoprolol, bisoprolol, carvedilol)→ ținta 50-60 bpm
- !!!!nu dăm beta blocante la pacinetii cu sdr coronarian acut și insuficiență cardiacă sau debit cardiac scăzut pentru a nu precipita decompensarea sau evoluția către șoc cardiogen
- Contraindicații: BAV complet, astm, șoc cardiogen, hipotensiune, angină vasospastică
c. BCC
– non-dihidropiridinicele (verapamilul si diltiazemul) in cazurile de angină refractară la tratamentul cu nitrati sau betablocante SAU in loc de beta blocante la pacientii cu
– NU dăm nifedipină in sdr. coronariene acute, datorită tahicardiei reactive
medicatia anticoagulanta non-stemi
C. Medicație anticoagulantă (asociat medicatiei antitrombotice crește eficiența trombolizei)
→ Clase de medicamente:
• Heparina nefractionată (efect principal asupra trombinei, si secundar pe Xa)
• HGMM (actionează preponderent pe Xa) – enoxaparina (clexan), deltaparina
• Pentazaharide sintetice (fondaparina)
• Bivalirudina – inhibitor direct al trombinei
→ Heparinele nefractionate se administreaza doar intravenos cu monitorizarea timpului de tromboplasitnă activată (aPTT) – 50-75 secunde (x1,5-2,5 ori N)
→ HGMM – se administreaza strict subcutanat, fără supravegere
→ Fondaparina – risc la jumătate de sângerare față de heparine.
Tratament in general angina instabila
- medicatie antiischemica
- medicatie antitrombotica
- medicatie anticoagulanta
- medicatie hipolipemianta
- revascularizatie corronariana
angina instabila clasificare
-angina de novo
-angina nocturna
-angina de repaus
-angina postinfarct(2 sapt dupa infarct
-angina de efort agravata
-
criterii pentru infarct miocardic
Detectarea unei cresteri si descresteri a valorilor troponinei, impreuna cu cel putin un criteriu dintre urmatoarele
•Simptome ischemice
• modificari ECG sugestive pentru ischemie (ST, T, BRS nou)
•Aparitia de unde Q patologice noi
•Evidente imagistice de pierdere noua de miocard viabil sau
noi tulburari de cinetica
•Identificarea unui trombus intracoronarian la angiografie sau
autopsie
Criterii de risc foarte inalt pentru strategia invaziva la pacientii cu infarct NSTEMI (interventie in mai putin de 2h)
- instbilitate hemodinamica sau soc cardiogen
- durere recurenta sau continua refractara la tratamentul medical
- aritmii amenintatoare de viata
- complicatii mecanice ale infarctului
- insuficienta cardiaca acuta determinata de NSTEMI
- prezenta subdenivelarilor de seg ST mai mult de 1 mm in mai mult de 6 derivatii = supradenivelare ST in aVR
Criterii de risc inalt( interventie in peimele 24 h)
- NSTEMI- crestere de troponina
-mod dinamice de ST, T
Scor GRACE : 140
Complicatii NSTEMI
Recurenta anginei reinfarctare insuf cardiaca aritmii -legate de tratament- anemie, trombocitopenie, sangerari majore/minore
Cantitatea de sânge care traversează șuntul depinde de:
- Dimesiunea orificiului
- Gradientul de presiune
- Complianța ventriculilor
- Rezitența vasculară pulmonară și sistemică
- Fluxul preferențial
Sdr. Eisenmenger
- O cardiomiopatie ce presupune existența unui simplu șunt stânga- dreapta care în timp datorită creșterii presiunii în circulația pulmonară își inversează direcția de curgere din stânga-dreapta în dreapta-stânga→cianoză
Cum apare creșterea presiunii în circulația pulmonară?
- În timp datorită cantității mari de sânge care ajunge în circulația pulmonară prin șunt apare hipertrofia mediei arterelor din circulația pulmonară→creșterea rezistenței vasculare→ inversarea șuntului
