NSTEMI, congenitale, putin ICA Flashcards

1
Q

Tratament ICC

A

Digoxina(inotrop +)
cele mai imp cele ce se adreseaza activitatii neurohormonale (IECA, inh de receptori angiotensina, blocanti ai receptorilor de aldostern)

beta-blocante
diuretice (cronica acutizata)

nitratii retard(venodilatator)
ARNI (Inh de neprilizina combinati cu blocantii receptorilor de angiotensina)

inh cotransportorilor Na glucoza SGLT2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

etiologie ischemie cronica

A
  • ateroscleroza(majoritatea cazurilor)
  • boala Burger
  • vasculita
  • compresie extrinseca(neoplasm)
  • radiatii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Etiologie ischemie acuta

A

embolic
trombotic(pe o lez aterosclerotica preexistenta)
trauma

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

f. risc in boala aterosclerotica

A
hiperhomocisteinemia
FUMAT
dislipidemia
hipertensiunea
varsta
diabet
obezitate
genetica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

boala arteriala periferica def

A

cuprinde toate bolile arteriale, altele decat arterele coronare si Ao(toracica si abdominala)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

examen fizic boala arteriala periferica

A

piele subtire lucioasa tensionata
pierderea pilozitatii la nivelul gambelor
pulsuri diminuate sau absente la artera pedioasa, poplitee, femurala
paloarea piciorului cu ridicarea piciorului
hiperemia reactiva a piciorului , cu pozitite dependenta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

boli cardiace congenitale def

A

anomalii ale aparatului CV ce tin de structura sau functie. care sunt prezente la nastere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Debitul si sensul fluxului prin orificiul comunicant in tulb congenitale depinde de

A
  • dimensiunea orificului
  • gradientul de presiune
  • complianta relativa a VS VD
  • rez arteriolara pulmonara si sitemica
  • fluxul preferential
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Suspiciune clinica boli congenitale cu comunicare anormala

A
  • intarzierea in crestere
  • dispnee, fatigabilitate
  • cianoza de tip central, hipocratism
  • manifestari de insuficienta cardiaca
  • auscultatie cardiaca patologica
  • aritmii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

DSA clinic

A
  • dedublare larga, fixa SII(poate sa dispara in HTP de rezistenta)
  • fatigabilitate
  • dispnee de efort
  • impuls parasternal
  • suflu sistolic ejectional gr II-II in Erb
  • suflu diastolic parasternal(debit crescut tricuspidian)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Persistenta de canal arterial clinic

A
  • suflu continu subclavicular stg
  • reducerea TA diastolice
  • rulment distolic mitral
  • semne variabile de HTP
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

caracteristici tetralogia Fallot

A

dsv
Ao. calare pe sept
stenoza de aa. pulm
HTVD

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Clasificarea modernă a Sdr. de ischmie miocardică

A

I. Sindroame coronariane cronice
→ sdr. coronarian stabil produs de ateroscleroza coronariană (Obstructive CAD)
→ sdr. coronarian stabil cu vase epicardice normale (INOCA)
II. Sindroame coronariene acute
→ STEMI
→ NON-STEMI/ angina instabilă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Clasificarea anginei în fucție de severitatea efortului la care apare durerea (Canadian Cardiovascular Society)

A

I. Clasa I – Angină de efort cu prag mare
II. Clasa II – angină de efort cu prag moderat (limitarea ușoară a activităților zilnice)
III. Clasa III – angină de efort cu prag mic ( mers pe distanțe scurte, urcarea unui etaj)
IV. Clasa IV- angină de repaus.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Tratamentul sindroamenlor coronariene cronice:

A

→ Treapta I: BB + CBB
→ Treapta II: BB+ CB (dihidropiridine)
→ Treapta III: adăugarea medicației de linia 2 (nitrații retard/ivabradina)
→ Treapta IV: medicamente de rezervă (terapie metabolică – ranolazină/nicorandil)
• Aspirină 75-110mg/zilnic alternativ clopidogrel 75mg (la pacientii cu toleranță la aspirină)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

etiologie non-stemi

A
  1. Ocluzia incompletă produsă prin trombozarea unei plăci aterosclerotice
    !!! Trombii sunt albi (plachetari), spre deosebire de STEMI- trombii roșii
  2. Spasmul coronarian
  3. Stenozele coronariene severe
  4. Acentuarea dezechilibrului cerere-ofertă de oxigen miocardic, fie prin creșterea cerererii (sdr hiperkinetice- tireotozicoză, tahicardie, febră), fie prin scăderea ofertei (anemie, bradicardie, hipoTA). – prin acest mecanism, o angină stabilă poate devenii intabilă.
17
Q

medicatie antischemica non-stemi

A

a. nitroglicerina - se preferă administrarea i.v (față de sublingual in angina stabilă)
b. beta blocantele (metoprolol, bisoprolol, carvedilol)→ ținta 50-60 bpm
- !!!!nu dăm beta blocante la pacinetii cu sdr coronarian acut și insuficiență cardiacă sau debit cardiac scăzut pentru a nu precipita decompensarea sau evoluția către șoc cardiogen
- Contraindicații: BAV complet, astm, șoc cardiogen, hipotensiune, angină vasospastică
c. BCC
– non-dihidropiridinicele (verapamilul si diltiazemul) in cazurile de angină refractară la tratamentul cu nitrati sau betablocante SAU in loc de beta blocante la pacientii cu
– NU dăm nifedipină in sdr. coronariene acute, datorită tahicardiei reactive

18
Q

medicatia anticoagulanta non-stemi

A

C. Medicație anticoagulantă (asociat medicatiei antitrombotice crește eficiența trombolizei)
→ Clase de medicamente:
• Heparina nefractionată (efect principal asupra trombinei, si secundar pe Xa)
• HGMM (actionează preponderent pe Xa) – enoxaparina (clexan), deltaparina
• Pentazaharide sintetice (fondaparina)
• Bivalirudina – inhibitor direct al trombinei
→ Heparinele nefractionate se administreaza doar intravenos cu monitorizarea timpului de tromboplasitnă activată (aPTT) – 50-75 secunde (x1,5-2,5 ori N)
→ HGMM – se administreaza strict subcutanat, fără supravegere
→ Fondaparina – risc la jumătate de sângerare față de heparine.

19
Q

Tratament in general angina instabila

A
  • medicatie antiischemica
  • medicatie antitrombotica
  • medicatie anticoagulanta
  • medicatie hipolipemianta
  • revascularizatie corronariana
20
Q

angina instabila clasificare

A

-angina de novo
-angina nocturna
-angina de repaus
-angina postinfarct(2 sapt dupa infarct
-angina de efort agravata
-

21
Q

criterii pentru infarct miocardic

A

Detectarea unei cresteri si descresteri a valorilor troponinei, impreuna cu cel putin un criteriu dintre urmatoarele
•Simptome ischemice
• modificari ECG sugestive pentru ischemie (ST, T, BRS nou)
•Aparitia de unde Q patologice noi
•Evidente imagistice de pierdere noua de miocard viabil sau
noi tulburari de cinetica
•Identificarea unui trombus intracoronarian la angiografie sau
autopsie

22
Q

Criterii de risc foarte inalt pentru strategia invaziva la pacientii cu infarct NSTEMI (interventie in mai putin de 2h)

A
  • instbilitate hemodinamica sau soc cardiogen
  • durere recurenta sau continua refractara la tratamentul medical
  • aritmii amenintatoare de viata
  • complicatii mecanice ale infarctului
  • insuficienta cardiaca acuta determinata de NSTEMI
  • prezenta subdenivelarilor de seg ST mai mult de 1 mm in mai mult de 6 derivatii = supradenivelare ST in aVR
23
Q

Criterii de risc inalt( interventie in peimele 24 h)

A
  • NSTEMI- crestere de troponina
    -mod dinamice de ST, T
    Scor GRACE : 140
24
Q

Complicatii NSTEMI

A
Recurenta anginei 
reinfarctare
insuf cardiaca
aritmii
-legate de tratament- anemie, trombocitopenie, sangerari majore/minore
25
Q

Cantitatea de sânge care traversează șuntul depinde de:

A
  • Dimesiunea orificiului
  • Gradientul de presiune
  • Complianța ventriculilor
  • Rezitența vasculară pulmonară și sistemică
  • Fluxul preferențial
26
Q

Sdr. Eisenmenger

A
  • O cardiomiopatie ce presupune existența unui simplu șunt stânga- dreapta care în timp datorită creșterii presiunii în circulația pulmonară își inversează direcția de curgere din stânga-dreapta în dreapta-stânga→cianoză
            Cum apare creșterea presiunii în circulația pulmonară?
  • În timp datorită cantității mari de sânge care ajunge în circulația pulmonară prin șunt apare hipertrofia mediei arterelor din circulația pulmonară→creșterea rezistenței vasculare→ inversarea șuntului