Aritmii Flashcards
Mecanismul reintrarii
(1) O zonă de bloc, care poate să fie o structură anatomică (valva tricuspidă), o zonă de fibroză, un bloc funcțional
(2) Impulsul trebuie să circule suficient de lent prin circuit pentru a permite celulelor să iasă din perioada refractară
(3) Existența unui trigger (extrasistolă)
Def. Triggered activity (automatism anormal)
– declanșarea PA de la celule care nu ar trebui să o facă (cardiomiocitele de lucru), prin modificări de potențial apărute în fazele 3-4 ale PA→ extrasistole
ce apare in intoxicatia digitala?
tahicardia atriala cu bloc A-V
Caracteristicile FLutter-ului
tipic
-vine din atriu stg.
-Circuitul de reintrare este in jurul valvei tricuspide și are direcție antiorară
- EKG:
Undele F de flutter predominant negative in teritoriul inferioir
Tranzitie de la pozitiv la negativ a undelor de la V1- V6
De regulă răspunsul ventricular este rapid 2:1
Tipuri de fibrilatie
FiA paroxistică – episoade de FiA cu durată <7 zile și conversie spontană
- FiA persistentă – episoade de Fia cu durată >7 zile si necesită cadrioversie
- FiA peristentă de lungă durată – FiA instalată >1 an
- FiA permanentă-
pacientul este lăsat in fibrilație fără să fie convertit
Factorii extracardiaci cei imai imp pt aparitia fibrilatiei - proaritmogen
- HTA
- Obezitate
- sdr. de apnee in somn
- hipertiroidismul
- BPOC
- alcool, droguri
Abordul pacientilor cu fibrilatie, cei 4 S
- Risc de AVC ischemic
- Simptome
- Severitatea incarcaturii ritmice
- Evaluarea substratului cardiac
scor CHADS2 VASC
- prezenta IC sau a disfunctiei sistolice moderat severe 1p
- HTA 1p
- diabet 1p
- boala vasculara 1p
- varsta 65-74 1p
- femeie 1p
- evenimentele embolice in trecut 2p
- mai mult de 75 ani
Tratament Fia
Stenoză mitrală moderat-sevră/ proteză mecanică – AC indiferent de CHADS-VASc, cu AVK
Scor Chads-Vasc >3♀/ >2♂ → NOAC
Scara EHRA
- 1: asimptomtic
- 2a: palpitații care nu deranjează pacientul
- 2b: palpitații deranjante
- 3: activitate zilnică afectată
- 4: simptomele țin pacientul la pat.
Candidati cardioversie
-instabilitatea hemodinamica
-primul episod
-episoade rare
-simptome nou instalate( scor EHRA 1, 2a)
-
De evitat cardioversia
- asimptomatici
- risc de sangerare
- peste 80 ani
- alte complicatii ca cardiomiopatie de fond
- AS mai mult de 50 mm
- fibrilatie de mai mult de 1 an
Cardioversia chimica
antiaritmice clasa Ia III, amiodarona si sotallolu ( clasa III) se pot administra si in cazul unui cord afectat
Flecainamida si propafenona - nu se adm pe un cord afectata( clasa Ic)-risc mare de moarte subita
Ablatia de la 2a in sus in scorul EHRA- fara beneficiu pe supravietuire
Controlul Frecv in FiA
Controlul frecv. se realizeaza cand pacientul e intr-o faza terminala( fibrilatie permanenta ) de boala sau e asimptomatic.
Acut-Digoxin
-Beta Blocant Metroprolo 5-15 mg Iv
Cronic - Beta blocant sau CCB non-DHP diltiazem, verapamil ( la pacienti fara IC)
AV intre 70-100 bpm
Def. extrasistola ventriculara
orice activitate ectopică cu originea distal de bifurcația fasciculului Hiss.
Mecanismul de apariție este în principal reintrarea (>90%)
Etiologie aritmii ventriculare
→ BCI (cronică/acută)
→ Idiopatice (cu risc scăzut de moarte subită cardiacă)
→ Cardiopatii (CMD, CMH, cardiomiopatia aritmogenă a VD)
→ Canalopatii, Miocardite, boli infecțioase
→ Dezehilibre electrolitice (hipo)
→ Medicamentos: digitalice, antiaritmice, diuretice fenotiazidice, haloperidol, antidepresive triciclice, macrolide
Clasificare aritii ventriculare
I. Extrasistolă ventriculară
II. Tahicardie ventriculară (TV) >3 complexe QRS succesive cu frecvența >100/minut
(1) Durată/frecvenă:
a) TV susținută – cu durată de >30sec
b) TV nesusținută – se termniă spontan în <30 sec
c) TV incestantă – tahicardie susținută hemodinamic care persistă >1 oră
(2) Morfologie:
a) TV monomorfă
b) TV polimorfă – morfologie variabilă de la un complex la altul, indicând o schimbare continuă a secvenței de activare ventriculară. (include torsada vf)
c) TV pleomorfă – mai mult de morfologie QRS in cadrul aceluiași episod dar care nu se schimbă continuu (fiecare episod durează cel puțin 6 bătăi)
III. Flutter ventricular
IV. Fibrilație ventirculară
V. Complexe de scăpare ventriculară și ritm idioventricular (RIVA)
Morfologie ESV
(1) Derivații inferioare : Complex QRS + → originea în tractul de ejecție
(2) V1: Aspect BRS – provine din VD , Aspect BRD – provine din VS
(3) Durata:
→ >200ms – nu apare pe cord normal!!! (QRS negativ)
→ Cu durată scurtă ~140ms, cu QRS + in DII, DIII, aVF (ESV benigne)
Tratament ESV
→ NU folosim antiaritmice de cls I (flecainidă, encainidă, propafenonă) la pacientii cu BCI/ FEVS ↓
→ ESV frecvente în faza acută a IMA : BB/ amiodarona
→ În cazul cupletelor de extrasitole fără ischemie acută: amiodaronă, însă ablația cu radiofrecvență ete tratamentul curativ.
tahicardie V prin reintrare
-sincopa la efort/repaus
-istoric familial de MSC
-variatia valorilot tensionale atriale bataie cu bataie
EKG-tahicardie cu QRS larg, disociatie AV, compleze de fuziune/ captura
-criterii morfologiceșș
Tahicardie cu QRS larg si instabilitate hd
conversie electrica/defibrilare
Diagnostic cert de TV monomorfa
- disociatie A-V
- captura vetricularao- undă P se poate conduce și să fie urmată de QRS normal
- fuziune-unda P prinde NAV in perioada excitabilă însă parte din miocardul ventricular se află in perioadă refractară → complex QRS cu morfologie intermediată între cea a QRS-ului normal și cea a QRS-ului din aritmie
Criterii morfologice TV monomorfa
TV aspec de BRD
- V1- R monofazic sau RsR( urechea ciulita e prima, V6 aspect de rS
TV cu aspect de BRS
- V1 unda R larga, mai mult de 30 ms, panta a undei s lenta, crestata
- V6 aspect de qR
- QRS mai larg de 140 ms
- deviatie axiala dreapta extrema
- concordanta negativa - in V1, V6 toate complexele sunt negative
Criteriul Brugada simplificat
TV monomorfa - se calculeaza cat ii ia undei R sa atinga maximul in DII, mai mult de 50 de ms = TV
Ritm idioventricular accelerat
→ Cel mai adesea in reperfuzia STEMI ACUT
→ Alte cauze: toxicitate medicamente (digoxin, cocaină, desfluran), diselectrolitemii, cardiopatii, cordul ateltului
→ EKG:
• FRECVENTA <100bpm
• Crieterii morfologice păstrate.
→ Nu necesită intervenție/ tratament. Se poate administra atropină pentru a restabilii ritmul sinusal
Tratament TV
(1) În cazul TV cu instabilitate hemodinamică:
- Conversie electrică (șoc sincron) – TV monomorfă
- Defibrire (șoc asincron) – TV polimorfă/ FiV
- Antiaritmice
(2) In cazul TV fără instabilitate hemodinamică: conversie electrică SAU antiaritmice
Corectia potentialelor cauze - ischemie acuta, hipoK
Antiaritmice clasa I- Amiodarona( 150 mg in 10 min - 1mg/min pt 6h, o.5 mg/min pt 18h-max. 2,2g/24h) si Lidocaina
Nu in cordul afectat -Flecainida sa Propafenona
a) TV ( bidirectonala) din intoxicația digitalică: fenitoină, lidocaină, +/- ac anti-digitală
b) TV fasciculară: verapamil, diltiazem
Tratament torsada vf.
Defibrilare-soc a sincron
- Corectarea hipoK
- 1-2g MgSO4 bolus in 5 minute, apoi perfuzie 1-2g/h pt 4-6h)
- QT lung dobândit (medicamentos): isoproterenol + pacing cardiac- 100bp,
Nu se adm beta-B doar daca pacientul are dg de QT lung congenital.
Furtuna electrica
mai mult de 2 episoade de tahicardie ventriculara sustinuta in 24h sau TV ce reapare in mai putin de 5 min dupa conversie – se poate ajunge pana la anestezierea pacientului iar singura solutie este ablatia sau simpatectomia.
Tratamentul pe termen lung
a) TVNS (asimptomaptică +/- boală cardiacă structurală): BB- FE mai mare de 40% sau amiodaronă
b) TV susținută: defibrilator implantant + ablație cu radiofrecvență+ amiodaron( eventrual ranolazina)
- chir. antiaritmica( anevrim
Profilaxie primara cu Defibrilator implantabil
- BCI, FEVS mai mica de 35-40%
- CMD, FEVS mai mica de 30-35%
- CMH
- displazia aritmogena sdr de Qt lung
Intoxicatia cu digoxin
TV bidirectionala
Etiologia intrinseca Bradiaritmiilor
→ Degenerativă
→ BCI (30%)
– in cazul IMA inferior (cu prognostic mai bun, datorită hiperreactivității vagale, cu remiterea completă a aritmiei după tromboliză)
– în cazul IMA anterior prognosticul este mai prost, apariția aritmiei sugerând necroza septului interventricular.
→ Boli valvulare (St.Ao)
→ Cardiomiopatii
→ Traumă chirurgicală
Etiologia extrinseca Bradiaritmiilor
→ Reflexe vagale
→ Diselectrolitemii (hiper)
→ Boli metabolice: hipotiroidism, hipotermie, boala Addison
→ Medicamente: BB, BCC, digitală, clonidina, clasa I AA, Li, Cisplatină
→ Tumori
→ Sdr. de apnee in somn (bradiaritmii nocturne)
Boala de nod sinusal
Se poate manifesta ca oricare dintre manifestările:
• Bradicardie sinusală
• Pauze sinusale
• Bloc Sinoatroal
• Sdr. tahi- bradi
• incompetența cronotropă = incompetența de a realiza 80% din frecvența caridacă țintă la testul de efort.
BRS
- Durata QRS >/- 120 ms
(3 patratele mici) - Derivatiile V5,V6 si aVL au unde R largi cu incizuri
sau fragmentate - Cu exceptia derivatiei aVL, unda Q este absenta in
derivatiile stangi - Modificari reciproce in V1 si V2
- Poate fi prezenta deviatia de ax la stanga
BRD
1.Durata QRS>/= 120 ms
2.Aspect rsr’,rsR’ sau rSR’ in
derivatiile V1/V2 si ocazional unda R
este larga si cu incizuri
3.Modificari reciproce in V5,V6,I si
aVL
Bloc trifascicular
BRD
deviatie de ax la stg
BAV gr 1
