EFECTUAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

Question 1

cum trebuie sa fie valorile pentru veniturile bugetare

Answer 1

Pentru veniturile bugetare, valorile înscrise în buget sunt estimări.

Question 2

o obligație de diligență

Answer 2

În măsura în care încasarea veniturilor este o atribuție directă a unei persoane juridice de
drept public, autoritate publică sau instituție publică, valoarea veniturilor înscrisă pe surse de
proveniență în bugetul aprobat determină o obligație de diligență a persoanei juridice de drept public (titulară a bugetului respectiv) de a le încasa în valoarea estimată în cursul
anului bugetar

Question 3

ce atrage neincasarea veniturilor bugetare

Answer 3

Neîncasarea veniturilor bugetate în bugetul persoanei juridice respective va
avea drept consecință obligația ordonatorului de credite bugetare de a justifica rațiunile
neîncasării sau, după caz, erorile de estimare a valorii veniturilor incluse în buget. În măsura
în care neîncasarea veniturilor este culpabilă, ordonatorul de credite bugetare și, după caz,
alte persoane care aveau atribuții legate de încasarea veniturilor vor răspunde în condițiile
legii1
.

Question 4

cui revine responsabilitatea incasarii veniturilor estimate

Answer 4

La nivel mai general, de ansamblu, responsabilitatea încasării veniturilor estimate a fi
obținute în bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat revine Ministerului
Finanțelor Publice, respectiv ordonatorului principal – primar sau președinte al consiliului
județean – pentru bugetul local2

Question 5

Cea mai importantă consecință de ordin financiar a neîncasării veniturilor estimate

Answer 5

Cea mai importantă consecință de ordin financiar a neîncasării veniturilor estimate este
dificultatea acoperirii integrale a cheltuielilor incluse în bugetul respectiv, ceea ce înseamnă
că persoana juridică de drept public fie va renunța la efectuarea unor cheltuieli pentru care
nu are surse de finanțare (din venituri), fie va identifica alte surse de venituri, neavute în
vedere la momentul întocmirii bugetului sau va încerca să obțină venituri mai mari decât
cele estimate din sursele incluse în bugetul său.

Question 6

cum trebuie sa fie valorile inscrise in buget ca si cheltuieli bugetare

Answer 6

Pentru cheltuielile bugetare, valorile înscrise în buget sunt limite maxime, care nu pot fi
depășite în cursul anului bugetar.

Question 7

Repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor bugetare

Answer 7

După adoptarea bugetului fiecărei persoane juridice ce utilizează fonduri publice,
operațiunile principale ale execuției bugetare – încasarea veniturilor și efectuarea
cheltuielilor – sunt de regulă precedate de operațiunea accesorie a repartizării pe trimestre a
veniturilor și cheltuielilor stabilite prin bugetul persoanei juridice respective.

Question 8

ce este repartizarea pe trimeste

Answer 8

Repartizarea pe trimestre sau trimestrializarea (cum o mai numește Legea finanțelor publice)
este operațiunea prin care veniturile și cheltuielile înscrise în buget sunt împărțite pe cele
patru trimestre ale anului.

Question 9

repartizarea pe trimeste scop

Answer 9

Scopul acestei împărțiri pe trimestre a sumelor stabilite în buget pentru tot anul bugetar (atât
pentru venituri cât și pentru cheltuieli) este acela de a asigura o planificare prudentă a
cheltuielilor în funcție de periodicitatea încasării veniturilor și de contextul care impune
realizarea cheltuielilor respective. O astfel de planificare ține cont de specificitatea activității
fiecărei persoane juridice și permite distribuirea creditelor bugetare pe parcursul anului
bugetar de o manieră care să țină cont atât de termenele de încasare a diferitelor venituri ale
bugetului în cauză (sau, după caz, ale bugetelor din care acest buget este alimentat) cât și de
scadențele cheltuielilor impuse de derularea activității persoanei juridice respective.

Question 10

care este procedura de repartizare pe trimeste si cand este realizata

Answer 10

Operațiunea de repartizare pe trimestre este realizată de regulă până la sfârșitul lunii
următoare celei în care a fost aprobat bugetul, la propunerea ordonatorilor de credite în
acest sens și cu aprobarea, după caz, a (i) ordonatorului ierarhic superior (secundar sau
principal) sau a (ii) Ministerului Finanțelor Publice, pe capitole și titluri de cheltuieli
centralizate pe fiecare ordonator principal de credite. Prin acest mecanism ierarhic de
aprobare a repartizării pe trimestre se asigură atât stabilirea detaliilor de către persoanele
direct implicate în administrarea fondurilor – ordonatorii de credite – cât și confirmarea
acestei repartizări de către ordonatorii ierarhic superiori, care coordonează administrarea
fondurilor publice la un nivel sectorial care reunește mai multe entități publice (determinate
prin apartenența la o arie geografică – județ, de regulă – sau prin apartenența la un
domeniu/sector de activitate, în cazul ordonatorilor principali), precum și, pe ansamblu, prin
confirmarea de către Ministerul Finanțelor Publice, care are imaginea generală a veniturilor
și cheltuielilor publice la nivel național.

Question 11

Efectele repartizării pe trimestre

Answer 11

Efectele repartizării pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare sunt derivate din
efectele includerii veniturilor și cheltuielilor respective în buget.

Question 12

efecte asupra veniturilor trimestriale

Answer 12

Astfel, în ceea ce privește veniturile, repartizarea pe trimestre va avea ca efect doar o
particularizare a veniturilor estimate a fi încasate în cursul fiecăruia din cele patru trimestre
ale anului respectiv.

Question 13

efecte privind cheltuielile pe trimestre

Answer 13

n ceea ce privește cheltuielile însă, efectul repartizării pe trimestre va fi instituirea unor
limite pentru plățile ce pot fi efectuate în cursul fiecărui trimestru al anului bugetar. Întrucât
scopul urmărit de trimestrializare – corelarea prudentă a plăților cu veniturile încasate – nu
poate fi afectat de asumarea unor obligații de plată, neurmată de executarea obligațiilor
respective prin efectuarea unor plăți, trimestrializarea nu va avea niciun efect asupra
creditelor de angajament, acestea nefăcând obiectul acestei operațiuni.

Question 14

Execuţia de casă bugetară

Answer 14

Execuţia de casă bugetară reprezintă un complex de operaţiuni care se referă la încasarea
veniturilor şi plata cheltuielilor bugetare.

Question 15

Execuţia de casă bugetară prin ce se realizeaza

Answer 15

Execuţia de casă a bugetelor care alcătuiesc sistemul unitar de bugete se realizează in principal prin Trezoreria statului și în situații de
excepție prin instituții de credit.

Question 16

regula generala privind operatiunile de incasari si plati

Answer 16

Ca regulă generală, instituţiile publice au obligatia de a efectua operaţiunile de încasări şi
plăţi prin unităţile teritoriale ale Trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediul şi la care au
deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.

Question 17

regula exceptionala privind operatiunile de incasari si plati

Answer 17

Cu titlu de excepţie, instituţiile publice pot derula operaţiuni de încasări şi plăţi şi prin
instituţii de credit în anumite cazuri, precum:
- în ipoteza finanţării sau cofinanţării unor programe de către instituţii financiare,
situaţie în care operaţiunile se derulează în condiţiile acordului de finanţare;
- în cazul în care anumite unităţi ale Trezoreriei Statului nu au organizată casierietezaur, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene pot selecta instituţii de credit
pentru prestarea de servicii de casierie pentru unităţile respective;
- încasări şi plăţi efectuate in valută;
- operaţiuni de plată efectuate de instituţii publice în beneficiul unor persoane care nu
au calitate de agent economic.

Question 18

categorii de limite valorice anuale referitoare la cheltuieli

Answer 18

Orice buget public include două categorii de limite valorice anuale referitoare la
cheltuieli: (1) o limită pentru asumarea de obligații de plată de către persoana juridică
respectivă, și (2) o limită pentru cheltuielile (plățile) ce pot fi efectuate de acea persoană
juridică.

Question 19

Creditul de angajamen

Answer 19

Limita pentru asumarea de obligații de plată este stabilită prin creditul de angajament
inclus în buget. Această limită este stabilită ca valoare maximă pentru anul bugetar respectiv
(valoare anuală). În temeiul creditului de angajament, persoana juridică de drept public va
putea încheia în acel an bugetar acte juridice prin care să își asume obligații de plată,
indiferent dacă aceste obligații vor deveni sau nu scadente în cursul anului bugetar respectiv,
numai cu respectarea acestei limite date prin creditul de angajament. Aceasta înseamnă că
valoarea totală a obligațiilor de plată asumate de persoana juridică de drept public prin acte
juridice în cursul unui an bugetar nu va putea depăși valoarea creditului de angajament.

Question 20

Noțiunea de „credit” utilizată de legislația finanțelor publice

Answer 20

Noțiunea de „credit” utilizată de legislația finanțelor publice descrie modul în care
funcționează limita astfel impusă posibilității persoanei juridice de a încheia sau emite acte
juridice prin care își asumă obligații de plată, obligații care se vor regăsi drept cheltuieli în
bugetul său: valoarea obligațiilor de plată asumate prin fiecare dintre actele juridice succesive încheiate de persoana juridică va fi scăzută din limita valorică a creditului de
angajament, obținându-se astfel valoarea creditului de angajament rămasă disponibilă pentru
următoarele acte juridice cu obiect similar ce ar putea fi încheiate în cursul anului respectiv.

Question 21

ce reprezinta limta stabilita prin creditul de angajament

Answer 21

Limita astfel stabilită prin buget are ca efect o limitare a capacității de exercițiu a persoanei
juridice, astfel încât actele juridice din care se nasc obligații de plată pentru persoana
juridică de drept public dar a căror valoare depășește „creditul”, limita disponibilă, vor fi
lovite de nulitate.

Question 22

un alt efect al instituirii prin buget a unui credit de angajament

Answer 22

În același timp, un alt efect al instituirii prin buget a unui credit de angajament îl
reprezintă autorizarea persoanei juridice de drept public de a încheia sau emite acte
juridice din care rezultă obligații de plată.

Question 23

Creditul bugetar

Answer 23

Limita pentru cheltuielile (plățile) ce pot fi efectuate de persoana juridică în cursul anului
bugetar este stabilită prin creditul bugetar inclus în buget. Fiecare destinație de cheltuieli
inclusă în buget (ca element al clasificației bugetare) va avea o astfel de limită de cheltuieli
(credit bugetar).

Question 24

ce reprezinta creditul bugetar si cum se manifesta

Answer 24

Valoarea totală a plăților ce pot fi efectuate pentru o anumită destinație de persoana juridică
titulară a bugetului respectiv în cursul anului bugetar nu poate depăși valoarea creditului
bugetar stabilit prin buget pentru destinația respectivă. Și în acest caz, noțiunea de „credit”
utilizată de legiuitor descrie foarte bine modul de funcționare al acestei limite: valoarea
fiecărei plăți efectuate de persoana juridică pentru o anumită destinație va fi scăzută din
limita maximă stabilită prin buget pentru destinația respectivă (creditul bugetar), obținânduse valoarea creditului bugetar rămasă disponibilă pentru viitoare plăți cu aceeași destinație în
cursul anului bugetar

Question 25

cat de mult se aplica creditul bugetar

Answer 25

Valoarea totală a plăților ce pot fi efectuate pentru o anumită destinație de persoana juridică
titulară a bugetului respectiv în cursul anului bugetar nu poate depăși valoarea creditului
bugetar stabilit prin buget pentru destinația respectivă. Și în acest caz, noțiunea de „credit”
utilizată de legiuitor descrie foarte bine modul de funcționare al acestei limite: valoarea
fiecărei plăți efectuate de persoana juridică pentru o anumită destinație va fi scăzută din
limita maximă stabilită prin buget pentru destinația respectivă (creditul bugetar), obținânduse valoarea creditului bugetar rămasă disponibilă pentru viitoare plăți cu aceeași destinație în
cursul anului bugetar

Question 26

Aprobarea în bugetul unei persoane juridice de drept public a creditelor de angajament și a
creditelor bugetare are ca efect juridic

Answer 26

Aprobarea în bugetul unei persoane juridice de drept public a creditelor de angajament și a
creditelor bugetare are ca efect juridic exclusiv autorizarea temporară a utilizării acelor credite, prin încheierea de acte juridice prin care sunt asumate obligații de plată, respectiv
prin efectuarea de plăți, sub rezerva îndeplinirii unor condiții și proceduri specifice,
analizate mai jos.

Question 27

Creditele de angajament și creditele bugetare nu au însă ca efect

Answer 27

Creditele de angajament și creditele bugetare nu au însă ca efect nici (i) existența unei
obligații a ordonatorului de credite de a le utiliza integral în cursul exercițiului bugetar și nici
(ii) existența unui drept al ordonatorului de credite de a pretinde menținerea acestor credite
sau a valorii lor pe tot parcursul exercițiului bugetar, sau (iii) existența unui drept al
ordonatorului de credite de a pretinde utilizarea integrală a creditului bugetar.

Question 28

absența obligației de a cheltui sumele autorizate prin creditele bugetare are la rândul
său două consecințe:

Answer 28

(a) posibilitatea anulării acestor credite, integral sau parțial, sau a modificării lor,
precum și
(b) dreptul de a nu utiliza sumele aferente creditelor bugetare respective.

Question 29

Creditele bugetare pot fi utilizate si cheltuielile bugetare efectuate numai după

Answer 29

Creditele bugetare pot fi utilizate si cheltuielile bugetare efectuate numai după parcurgerea
formalitatilor specifice legate de rezervarea si deschiderea de credit bugetar. Rezervarea
creditului bugetar se face printr-un act administrativ care se numeste angajament bugetar.
Angajamentul bugetar rezerva creditul bugetar în vederea stingerii obligaţiei de plată care
rezultă din executarea unui angajament legal

Question 30

De asemenea, ordonatorul nu are dreptul de a primi sumele incluse în creditul bugetar,

Answer 30

De asemenea, ordonatorul nu are dreptul de a primi sumele incluse în creditul bugetar,
neavând un drept la acțiune în acest sens. Pe lângă faptul că pe parcursul execuției bugetare
este posibilă anularea, transferarea sau modificarea creditelor bugetare, este posibil ca unui
ordonator de credite să nu i se aprobe deschiderea unuia sau mai multor credite bugetare,
astfel încât creditele bugetare nu vor putea fi folosite.
Ordonatorul de credite nu are un drept la acțiune prin a cărui exercitare să poată obține
respectarea creditului bugetar și transferul sumei disponibile din acesta.

Question 31

Deschiderea de credit bugetar este

Answer 31

Deschiderea de credit bugetar este o aprobare comunicată ordonatorului principal de
credite de către Ministerul Finanţelor Publice (prin trezoreria statului) în limita căreia
se pot efectua repartizări de credite bugetare şi plăţi.

Question 32

În procesul execuţiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg următoarele etape:

Answer 32

angajarea cheltuielilor;

• lichidarea cheltuielilor;
• ordonanţarea cheltuielilor;
• plata cheltuielilor.

Question 33

Angajarea cheltuielilor .

Answer 33

Angajarea cheltuielilor constituie o fază în procesul execuţiei bugetare care presupune
incheierea sau emiterea unui act juridic din care rezultă o obligaţie de plata din fonduri
publice, astfel cum am detaliat mai sus.

Question 34

Lichidarea cheltuielilor

Answer 34

Lichidarea cheltuielilor este o fază care presupune verificarea pe baza documentelor
justificative a următoarelor elemente:
- existenţei unui angajament ca temei al unui drept al creditorului sumei care
urmeaza sa fie platita;
- existenţa unei sume datorate, cu determinarea cuantumului de plata şi
- indeplinirea conditiilor de exigibilitate a sumei datorate

Question 35

Documentele justificative

Answer 35

Documentele justificative sunt constituite de orice documente care atesta indeplinirea
obligatiilor care conditioneaza efectuarea platii. La o furnizare de bun, de exemplu, pentru a
se efectua plata este necesar ca, ulterior semnarii contractului de vanzare-cumparare
(angajamentul legal) sa se predea bunul catre entitatea publica. Documentele de livrare,
procesul-verbal care atesta receptia bunului, factura fiscala vor reprezenta documente
justificative. In procesul de lichidare ordonatorul de credite va verifica daca bunul
corespunde specificatiilor contractuale si daca a fost livrat la termen. Daca bunul nu
corespunde specificatiilor din contract nu se poate plati. Daca a fost livrat cu intarziere suma
de plata va fi redusa cu cuantumul penalitatilor stabilite conform contractului. Daca
contractul prevede plata la un anumit termen, aceasta nu se poate efectua inainte de scadenta

Question 36

Ordonanţarea cheltuielilor

Answer 36

constituie o fază în care se confirmă următoarele aspecte:
- faptul că livrările de bunuri, prestările de servicii sau execuţiile de lucrări, după caz,
au fost efectuate conform contractului şi
- faptul că plata poate fi realizată.
Prin ordonantare ordonatorul de credite “dă dispoziţie conducătorului compartimentului
financiar-contabil să efectueze plata cheltuielilor care au parcurs faza de lichidare”.

Question 37

Plata cheltuielilor bugetare

Answer 37

Plata cheltuielilor bugetare este o fază în procesul execuţiei bugetare care reprezintă
actul final prin care instituţia publică îşi achită obligaţiile financiare faţă de terţe persoane
care, după caz, au furnizat un bun, au executat o lucrare sau au prestat un serviciu.

Question 38

plata trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente

Answer 38

Instrumentele de plată semnate de contabil şi şeful compartimentului financiar-contabil
trebuie să fie însoţite de documentele justificative care să certifice:
- exactitatea sumelor de plată;
- recepţia bunurilor şi executarea serviciilor şi altele asemenea, conform contractului.

Question 39

Execuţia bugetară se bazează pe principiul

Answer 39

Execuţia bugetară se bazează pe principiul separării atribuţiilor persoanelor care au
calitate de ordonator de credite bugetare de atribuţiile persoanelor care au calitate de
contabil.

Question 40

ce are op in competenta

Answer 40

Operaţiunile specifice angajării, lichidării şi ordonanţării cheltuielilor bugetare sunt în
competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de
specialitate ale instituţiei publice.

Question 41

ce are contabilul in competenta

Answer 41

Plata cheltuielilor bugetare este asigurată de şeful compartimentului financiar-contabil
în limita fondurilor disponibile.

Question 42

De principiu, plăţile în sistemul public si exceptia

Answer 42

De principiu, plăţile în sistemul public presupun îndeplinirea în prealabil a obligaţiilor a
căror plată a fost asumată de instituţia publică.
Cu titlu de excepţie, legislaţia finanţelor publice prevede anumite situaţii în care instituţiile
publice au dreptul să decidă efectuarea de plăţi în avans, anterior executării obligaţiilor a
căror plată a fost asumată de sectorul public.

Question 43

acţiuni şi

categorii de cheltuieli bugetare pentru care se pot efectua plăţi în avans si conditii

Answer 43

Guvernul poate stabili prin hotărâre, la propunerea ministrului finanţelor publice, acţiuni şi
categorii de cheltuieli bugetare pentru care se pot efectua plăţi în avans de către instituţiile
din sistemul bugetar, altele decât bugetele locale, cu respectarea următoarelor condiţii:
- până la 30% din valoarea anuală a contractului şi
- cu justificarea de către furnizor sau prestator sau executant, după caz, a sumelor
plătite în avans de instituţia publică prin bunuri, lucrări sau servicii până la
sfârşitul anului bugetar în care au fost acordate.

Question 44

Sumele reprezentând plăţi în avans nejustificate

Answer 44

Sumele reprezentând plăţi în avans nejustificate până la sfârşitul anului trebuie recuperate de
către instituţia publică care a acordat avansurile şi se vor restitui bugetului din care au fost
avansate. Recuperarea sumelor nejustificate de către instituţia publică se face cu perceperea
majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare calculate pentru perioada
cuprinsă de la acordarea avansului nejustificat şi până la recuperarea integrală a acestuia.

Question 45

Arieratele definitie

Answer 45

Arieratele sunt definite în mod identic de Legea finanțelor publice în art. 2 alin. 31 și de
Legea finanțelor publice locale în art. 2 alin. 41 ca fiind datorii care au rămas neplătite timp
de cel puțin 90 de zile după data scadenței.

Question 46

arierate la nivel central

Answer 46

La nivelul bugetelor centrale, în cazul în care instituțiile publice, cu excepția celor
finanțate integral din venituri proprii, au arierate la sfârșitul lunii anterioare celei în care
vor să efectueze o plată, unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația de a nu
opera plăți din conturile acestora, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale
și a contribuțiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum și pentru
plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor și altor costuri aferente datoriei publice.
Această restricție încetează la data la care instituțiile publice nu mai înregistrează arierate

Question 47

arierate la nivel central la nivel local

Answer 47

La nivelul bugetelor locale, restricția referitoare la imposibilitatea efectuării plăților în cazul
existenței arieratelor se va aplica numai în situația în care arieratele înregistrate nu sunt
diminuate lunar cu cotele prevăzute, și numai pentru bugetele instituțiilor publice
subordonate autorităților publice locale și finanțate integral din venituri proprii. Simpla
existență a arieratelor nu va împiedica astfel efectuarea plăților asumate prin contractele în
derulare, ci interdicția de efectuare a plăților va interveni numai în cazul în care aceste
arierate nu sunt reduse lunar potrivit prevederilor art. 49 din Legea finanțelor publice locale,
cu cel puțin 5% în cazul bugetelor unităților administrativ-teritoriale (art. 49 alin. 132
) sau cu
cel puțin 3% în cazul bugetelor instituțiilor publice subordonate autorităților publice locale și
finanțate integral din venituri proprii (art. 49 alin. 138
). În cazul instituțiilor publice
subordonate autorităților publice locale și finanțate integral din venituri proprii, dacă de la o
lună la alta arieratele existente nu sunt reduse în proporția menționată, nu pot fi efectuate
plăți din bugetele respective, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a
contribuțiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum și a plăților
efectuate pentru implementarea programelor naționale de sănătate (art. 49 alin. 139
).

Question 48

care sunt efectele nerspectarii arieratelor de catre uat

Answer 48

Interdicția de a face plăți nu este aplicabilă și unităților administrativ-teritoriale, dar în acest
caz consecința nereducerii arieratelor în proporția prevăzută de art. 49 alin. 132
, ca de altfel
și nerespectarea obligațiilor de raportare a arieratelor prevăzută de art. 49 alin. 131 este
sistarea alimentării bugetului local atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu
sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor
locale, potrivit prevederilor art. 49 alin. 133 din Legea finanțelor publice locale. Aceste cote,
care reprezintă o parte semnificativă a veniturilor bugetelor locale în cazul majorității
unităților administrativ-teritoriale, vor putea fi transferate din nou din bugetul de stat numai
după ce unitatea administrativ-teritorială respectivă se încadrează în cotele lunare de
reducere a arieratelor sau nu mai înregistrează arierate