Controlul financiar public

Question 1

Obiectul controlului financiar

Answer 1

Obiectul controlului financiar constă în actele şi operaţiunile emise sau înfăptuite de către
entităţile publice cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului
public.

Question 2

n funcție de tipul de control, sunt

urmărite unele dintre sau toate obiectivele definite de legile aplicabile:

Answer 2

legalitatea,
regularitatea, economicitatea, eficienţa şi eficacitatea actelor și operaţiunilor de utilizare a
fondurilor publice sau de administrare a bunurilor.

Question 3

buna gestiune financiară

Answer 3

Legea stabilește în sarcina ordonatorilor de credite bugetare o obligație generală de a asigura
atingerea tuturor celor cinci obiective - legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficienţa şi
eficacitatea – reunite sub denumirea generică de buna gestiune financiară în utilizarea
fondurilor publice și administrarea patrimoniului public.

Question 4

Legalitatea

Answer 4

Legalitatea reprezintă respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile actului sau
operațiunii respective.

Question 5

Regularitatea

Answer 5

prezintă respectarea regulilor procedurale şi metodologice aplicabile
actului sau operațiunii respective, ca ansamblu de reguli interne, specifice entității
controlate, legate de proceduri de avizare și aprobare, de înregistrarea documentelor, de
comunicare etc

Question 6

Economicitatea

Answer 6

reprezintă minimizarea costului resurselor utilizate, practic obținerea celui
mai bun preț pentru aceste resurse dobândite (bunuri, servicii, lucrări), dar ținând cont de
disponibilitatea acestor resurse, de adecvarea lor cantitativă și calitativă la scopul urmărit.
Asigurarea celui mai bun preț nu înseamnă dobândirea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor
respective la cel mai mic preț ce poate fi obținut în mod absolut, ci prin aplicarea
procedurilor de atribuire a contractelor organizate în conformitate cu legislația achizițiilor
publice sau cu alte reglementări aplicabile.

Question 7

Eficienţa

Answer 7

Eficienţa reprezintă maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate,
fiind determinată de relația dintre resursele utilizate și rezultatele obținute

Question 8

Eficacitatea

Answer 8

reprezintă îndeplinirea obiectivelor urmărite de activitatea respectivă şi
raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul obținut. Astfel, o operaţiune poate fi legală,
regulată, economică şi eficientă, dar în acelaşi timp poate fi ineficace, deoarece nu contribuie
la realizarea obiectivelor stabilite, de exemplu un contract prin care se dobândește un bun
sau un serviciu inutil activității entității controlate

Question 9

Controlul preventiv propriu (intern) și auditul public intern

Answer 9

Controlul preventiv propriu (intern) și auditul public intern sunt forme de control financiar
public realizate de departamente specializate, cu o relativă autonomie funcțională,
organizate în cadrul entității publice pe care o controlează.

Question 10

Scopul controlului

Answer 10

Scopul controlului este identificarea neregulilor la nivelul entității, astfel încât să poată fi
luate imediat măsurile necesare pentru remedierea lor. Din această perspectivă, aceste două
forme de control intern sunt modalități de auto-control, care nu urmăresc stabilirea
răspunderii ci remedierea situațiilor care nu corespund exigențelor legale.

Question 11

Controlul preventiv delegat și auditul public extern

Answer 11

Controlul preventiv delegat și auditul public extern sunt tipuri de control financiar public
realizate de entități diferite de entitatea publică controlată, respectiv de Ministerul
Finanțelor Publice, prin controlorii delegați, și de Curtea de Conturi.

Question 12

care control poate angaja raspunderea

Answer 12

Dintre acestea, doar controlul exercitat de Curtea de Conturi este în măsură să conducă la
stabilirea răspunderii persoanelor vinovate de încălcarea regulilor privind buna gestiune
financiară și la recuperarea prejudiciului produs ca urmare a unor asemenea încălcări.
Controlul preventiv delegat realizat de Ministerul Finanțelor Publice completează controlul
preventiv intern al entității controlate în cazul unor operațiuni sau instituții având un grad
mai mare de risc de producere a unui prejudiciu în cazul neasigurării bunei gestiuni
financiare, fie datorită valorii, fie datorită obiectului operațiunilor respective.

Question 13

Controlul financiar preventiv

Answer 13

Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de acte şi
operaţiuni din punctul de vedere al legalităţii, regularităţii şi al încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament, înainte de realizarea acestor acte şi
operaţiuni.

Question 14

Controlul financiar preventiv

forme:

Answer 14

a) control preventiv propriu, la toate entităţile publice şi asupra tuturor operaţiunilor cu
impact financiar asupra fondurilor publice şi a patrimoniului public;
b) control preventiv delegat, exercitat prin controlori delegaţi ai Ministerului Economiei
şi Finanţelor la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale, la agenţiile de
implementare a fondurilor comunitare şi la entităţile publice considerate cu risc
ridicat.

Question 15

Controlul preventiv propriu

Answer 15

Conducătorii entităţilor publice au obligaţia de a organiza controlul preventiv propriu şi de
a stabili proiectele de operaţiuni supuse acestui control. Persoanele desemnate în cadrul
compartimentului de control financiar preventiv exercită controlul prin aplicarea vizei de
control financiar preventiv, prin semnătura proprie şi aplicarea sigiliului personal. Proiectele
de operaţiuni sunt supuse controlului împreună cu documentele justificative aferente.
Este importantă aplicarea în acest context a principiului separării atribuţiilor, persoana care
exercită controlul financiar preventiv propriu neputând fi implicată, prin sarcinile de
serviciu, în efectuarea operaţiunii supuse controlului.

Question 16

Controlul preventiv delegat

Answer 16

Controlul preventiv delegat se organizează şi se exercită de către Ministerul Economiei şi
Finanţelor prin controlori delegaţi numiţi în funcţie de volumul şi de complexitatea
activităţii instituţiei publice controlate. Controlorii delegaţi sunt funcţionari publici angajaţi
ai Ministerului Finanţelor publice.

Question 17

Controlorii delegaţ

Answer 17

vor fi numiţi pentru fiecare instituţie condusă de un ordonator principal
de credite. Activitatea de control preventiv delegat se desfăşoară la sediul instituţiei ale cărei
proiecte de operaţiuni sunt supuse controlului preventiv.
Controlorii delegaţi exercită controlul preventiv delegat asupra proiectelor de operaţiuni
vizate în prealabil de către compartimentul de control preventiv propriu al instituţiei publice

Question 18

Viza de control financiar preventiv

Answer 18

e acordă sau se refuză în scris, pe formular tipizat, şi
trebuie să poarte semnătura şi sigiliul personal al controlorului delegat. Înainte de a emite un
refuz de viză, controlorul delegat are obligaţia să informeze, în scris, în legătură cu intenţia
sa ordonatorul de credite, precizând motivele refuzului. În măsura în care ordonatorul de credite prezintă în scris argumente pentru realizarea operaţiunii, controlorul delegat poate
opta pentru solicitarea unei opinii consultative unei comisii ad-hoc formate din 3 membri ai
Corpului controlorilor delegaţi.

Question 19

Regimul refuzului de viză

Answer 19

Refuzul de viză se motivează în scris.
În cazul operaţiunilor care se supun şi controlului preventiv delegat al Ministerului
Economiei şi Finanţelor, refuzul vizei de control preventiv propriu face ca proiectul de
operaţiune să nu poată fi supus controlului preventiv delegat, iar ordonatorul de credite
trebuie să solicite avizul consultativ al controlorului delegat. Ordonatorul de credite va
analiza punctul de vedere al controlorului delegat, exprimat în avizul consultativ, şi va
decide pe propria răspundere şi în limita creditului bugetar aprobat.

Question 20

În situaţia refuzului de viză, ordonatorul de credite

Answer 20

În situaţia refuzului de viză, ordonatorul de credite poate decide efectuarea operaţiunii numai
în baza unui act de decizie internă, emis în formă scrisă, prin care dispune, pe propria
răspundere, efectuarea operaţiunii. În acest caz, persoana desemnată să efectueze controlul
preventiv propriu sau controlorul delegat vor informa în scris Curtea de Conturi, Ministerul
Economiei şi Finanţelor şi, după caz, organul ierarhic superior al instituţiei publice
respective.

Question 21

Auditul intern

Answer 21

Auditul public intern este o formă de control financiar public ulterior, realizat după
finalizarea operațiunilor supuse controlului.

Question 22

Legea reglementeaza trei forme de audit public

Answer 22

: (a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare a sistemelor de conducere şi control
intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru
identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora, (b)
auditul performanţei, care examinează în ce măsură activitatea entităţii publice este
conformă cu obiectivele propuse, (c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea
operaţiunilor realizate în legătură cu fondurile publice sau cu patrimoniul public, sub
aspectul respectării principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile.

Question 23

auditul de regularitat

Answer 23

Dintre aceste forme de audit intern, auditul de regularitate este cel care are în mod direct ca
obiect operațiunile realizate cu fondurile publice și administrarea bunurilor din patrimoniul
public și se realizează asupra fiecăreia dintre operațiunilor financiare prevăzute de lege cel
puțin o dată la 3 ani.

Question 24

compartiment de audit public intern

Answer 24

ecare entitate publică trebuie să aibă un compartiment de audit public intern, cu excepţia
instituţiilor publice mici
, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, unde auditul public ntern se efectuează de către compartimentele de specialitate ale Ministerului Finanţelor
Publice. Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directă a
conducerii entităţii publice, iar auditorii interni nu pot avea atribuţii legate de desfăşurarea
activităţilor supuse auditului.

Question 25

Obiectivele urmărite de auditul intern de regularitate

Answer 25

Obiectivele urmărite de auditul intern de regularitate în legătură cu operațiunile auditate
sunt legalitatea și regularitatea acestora.

Question 26

n urma auditării departamentelor interne ale instituției publice

Answer 26

auditorii
întocmesc un proiect de raport de audit public intern care este transmis structurii auditate,
care poate formula observații. Raportul final de audit este transmis conducătorului entităţii
publice respective (ordonatorului de credite).

Question 27

Raportul de audit poate formula

Answer 27

Raportul de audit poate formula recomandări pentru remedierea situațiilor constatate, iar
structura auditată trebuie să informeze compartimentul de audit public intern asupra modului
de implementare a recomandărilor.

Question 28

Controlul financiar ulterior exercitat de Curtea de Conturi a Romaniei

Answer 28

Reglementarea organizării şi funcţionării Curţii de Conturi este cuprinsă în Constituţie şi
Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, cu modificările
ulterioare.

Question 29

ce este curtea de conturi

Answer 29

Curtea de Conturi este o instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, ce exercită
controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale
statului şi ale sectorului public, control realizat sub forma auditului public extern.

Question 30

Autonomia Curţii de Conturi se manifestă pe mai multe paliere:
- autonomia decizională

Answer 30

autonomia decizională, care este dată de faptul că activitatea de control a Curţii
de Conturi se desfăşoară în mod independent, conform deciziilor conducerii
sau la cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, cu respectarea Constituţiei şi
a dispoziţiilor legii de organizare. Oricare din Camerele Parlamentului poate
solicita Curţii de Conturi efectuarea unor acţiuni de control, însă Curtea de
Conturi nu poate fi obligată de nicio altă autoritate publică să efectueze acţiuni
de control;

Question 31

Autonomia Curţii de Conturi se manifestă pe mai multe paliere:
- autonomia membrilor Curţii de Conturi

Answer 31

autonomia membrilor Curţii de Conturi, determinată de prevederile legii
potrivit cărora consilierii de conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului
lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. De asemenea, auditorii publici sunt
independenţi în realizarea activităţilor de audit şi se bucură de stabilitate;

Question 32

Autonomia Curţii de Conturi se manifestă pe mai multe paliere:
autonomia financiară

Answer 32

utonomia financiară, care rezultă din faptul că această instituţie îşi întocmeşte
propriul proiect de buget, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii
în proiectul legii bugetului de stat supus apoi aprobării Parlamentului.

Question 33

Activitatea Curţii este concentrată în principal asupra a două mari direcţii, respectiv:

Answer 33

a) auditul financiar asupra conturilor anuale de execuţie ale bugetelor ce alcătuiesc
sistemul bugetar şi asupra contului anual de execuţie al datoriei publice, organizat
astfel încât toate aceste conturi de execuţie să fie supuse auditului financiar şi
b) auditul performanţei, care are ca obiect fie activitatea entităţii publice ce face
obiectul auditului în ansamblul său, fie numai anumite programe, activităţi, proiecte
derulate cu utilizarea fondurilor publice.

Question 34

Curtea de Conturi exercită atribuţiile sale de control (audit public extern) în principal asupra
entităţilor publice:

Answer 34

• autorităţile publice
• companiile sau societăţile naţionale
• regiile autonome
• societăţile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deţin
  cel puţin jumătate din capitalul social

Question 35

Curtea de Conturi mai poate iniţia activităţi de control (audit public extern) şi la
persoane care nu intră în categoria mai sus descrisă a entităţilor publice auditate, dar
care se află în cel puţin una din următoarele situaţii:

Answer 35

) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau de alte forme
de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale sau a
instituţiilor publice;
b) administrează în temeiul unor contracte de concesiune sau de închiriere bunuri
aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor administrativteritoriale;
c) administrează şi/sau utilizează fonduri publice

Question 36

Activitatea de audit desfăşurata de Curtea de Conturi

Answer 36

Curtea de Conturi exercită auditul financiar asupra conturilor anuale ale bugetelor ce
compun sistemul bugetar, inclusiv ale bugetelor anuale, precum şi asupra contului general
anual al datoriei publice a statului. Prin verificările sale, auditorii Curţii analizează
respectarea reglementărilor contabile în întocmirea situaţiilor financiare privind fondurile
publice şi modul de utilizare a fondurilor publice

Question 37

certificat de conformitate

Answer 37

În măsura în care constată legalitatea şi regularitatea conturilor auditate, echipa de audit va
certifica acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie auditate. Această
certificare se face în mod formal prin emiterea unui certificat de conformitate care se
comunică entităţii auditate

Question 38

Principalul efect juridic al certificării conturilor auditate

Answer 38

Principalul efect juridic al certificării conturilor auditate îl constituie instituirea unei
prezumţii relative de legalitate şi regularitate a înregistrărilor cuprinse în conturile
respective, ce permite descărcarea de gestiune a ordonatorilor de credite şi a altor persoane
responsabile de întocmirea conturilor respective. Potrivit art. 35 din Legea nr. 94/1992, în termen de 1 an de la certificarea conformităţii o procedură de reexaminare a contului poate fi
demarată pentru motive întemeiate.

Question 39

Auditul performanţei r

Answer 39

Auditul performanţei reprezintă o evaluare independentă a măsurii în care o activitate, un
program sau o instituţie funcţionează în mod economic, eficient şi eficace

Question 40

raport de audit

Answer 40

Activitatea de audit se finalizează cu întocmirea unui raport de audit ce va conţine
constatările şi recomandările auditorilor.

Question 41

măsuri comune celor două tipuri de audit

Answer 41

Curtea de Conturi poate stabili următoarele măsuri comune celor două tipuri de audit,
desigur în măsura în care situaţia permite aplicarea lor, de regulă atunci când este vorba
despre activităţi aflate în derulare:
- suspendarea aplicării măsurilor nelegale legate de utilizarea fondurilor publice
- blocarea fondurilor dacă se constată utilizarea lor nelegală sau ineficientă
- înlăturarea neregulilor constatate
- poate solicita autorităţilor competente suspendarea din funcţie a persoanelor pe
care le consideră vinovate de producerea unor prejudicii importante sau de
abateri grave cu caracter financiar
Actele emise de Curtea de Conturi în legătură cu aplicarea unor astfel de măsuri pot fi
contestate în faţa instanţelor judecătoreşti.

Question 42

Rapoartele Curţii de Conturi

Answer 42

Curtea de Conturi transmite Parlamentului mai multe categorii de rapoarte între care:
• raportul public anual asupra conturilor de execuţie a bugetelor publice pentru anul
precedent;
• rapoartele elaborate ca urmare a controalelor efectuate la cererea Camerei
Deputaţilor sau a Senatului;
• raportul cu privire la activitatea proprie desfăşurată în anul precedent.
De asemenea, Curtea de Conturi trasmite anual autorităţilor administraţiei publice
locale – consilii locale, judeţene şi al Municipiului Bucureşti – rapoarte cu privire la
conturile de execuţie a bugetelor locale.

Question 43

Organizarea şi conducerea Curţii de Conturi

Answer 43

Curtea de Conturi este o instituţie publică autonomă organizată la nivel central şi la nivel
teritorial. La nivel teritorial, funcţiile Curţii de Conturi se exercită prin Camerele de Conturi
judeţene şi a Municipiului Bucureşti, structuri fără personalitate juridică.

Question 44

Membrii Curţii de Conturi

Answer 44

Membrii Curţii de Conturi – consilierii de conturi - sunt numiţi de Parlament la
propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două camere,
pentru un mandat de 9 ani, mandat care nu poate fi prelungit sau înnoit. O treime din
consilieri îşi încetează mandatul la fiecare 3 ani. Consilierii de conturi trebuie să aibă studii
superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor şi
pregătire profesională temeinică.
Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi îm exercitarea mandatului şi inamovibili

Question 45

Conducerea Curţii de Conturi

Answer 45

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Plenul Curţii de Conturi constituit din
consilierii de conturi. Conducerea executivă este exercitată de către un preşedinte ajutat de
vicepreşedinţi, numiţi de Parlament dintre consilierii de conturi.