datoria publica

Question 1

temei legal

Answer 1

Normele cu aplicabilitate generală referitoare la datoria publică sunt consacrate în
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu
modificările ulterioare (la care ne vom referi în continuare cu sintagma „Legea
datoriei publice”) şi în legislaţia secundară
1 emisă în aplicarea acesteia, în timp ce
regulile speciale aplicabile datoriei publice locale şi garanţiilor publice constituite de
autorităţile publice locale sunt cuprinse în Legea finanţelor publice locale.

Question 2

Se pot distinge astfel următoarele categorii de norme juridice aplicabile datoriei
publice:

Answer 2

a) normele generale, consacrate în Legea datoriei publice precum şi în
legislaţia secundară emisă în aplicarea acesteia, şi
b) normele speciale, care la rândul lor pot fi norme speciale aplicabile
datoriei publice guvernamentale, cuprinse în Legea datoriei publice şi în
legislaţia secundară emisă în aplicarea acesteia şi, respectiv, norme
speciale aplicabile datoriei publice locale, cuprinse în Legea finanţelor
publice locale

Question 3

Datoria publică poate fi asumată fie:

Answer 3

a) la nivel guvernamental, de către stat (datoria publică guvernamentală);
b) la nivel local, de către unităţile administrativ-teritoriale (datoria publică
locală).

Question 4

Datoria publică guvernamentală

Answer 4

este definită în art. 2 lit. d) din Legea datoriei
publice ca fiind „totalitatea obligaţiilor statului la un moment dat provenind din
finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de Guvern prin
Ministerul Finanţelor Publice”. Datoria guvernamentală va include astfel:
(i) obligaţiile statului de a rambursa împrumuturile pe care le-a angajat în
orice formă (prin contracte de împrumut sau prin emisiunea de titluri de
stat) precum şi de a plăti costurile aferente acestor împrumuturi (dobânzi,
comisioane, alte costuri) şi
(ii) obligaţiile statului de a plăti sumele datorate în temeiul garanţiilor pe care
le-a emis.

Question 5

Datoria publică locală

Answer 5

este definită în acelaşi mod în art. 2 lit. e) din Legea datoriei
publice ca fiind „totalitatea obligaţiilor unităţilor administrativ-teritoriale, la un
moment dat, provenind din finanţările rambursabile angajate pe baze contractuale sau
garantate de către autorităţile administraţiei publice locale.” Conţinutul datoriei
publice locale va fi astfel identic cu cel al datoriei publice guvernamentale, diferenţa
unică şi criteriul acestei tipologii fiind dat de persoana debitorului acestor obligaţii ce
compun datoria publică – statul în cazul datoriei publice guvernamentale şi unitatea
administrativ-teritorială în cazul datoriei publice locale.

Question 6

caracteristici

principale ale datoriei publice, atât guvernamentale cât şi locale:

Answer 6

a) reprezintă obligaţii de plată născute din contracte ca urmare a primirii unei
finanţăride către debitor sau de către persoana pentru care garantează; şi
b) obligaţiile de plată pot fi asumate în calitate de debitor principal sau în calitate
de garant pentru obligaţiile altor persoane, în cazurile prevăzute de lege.

Question 7

alte mecanisme
contractuale ce întrunesc două condiții care determină asimilarea lor contractelor de
împrumut, cel puțin sub aspectul efectelor economice:

Answer 7

(i) amânarea scadenței obligației de plată născute în sarcina statului sau a unei
unități administrativ-teritoriale dintr-un contract de vânzare-cumpărare, de
antrepriză sau de prestări de servicii, etc., și
(ii) plata unei compensații pentru amânarea scadenței (pentru neîncasarea de
către creditor a creanței la scadență), similară dobânzii.

Question 8

Atât datoria publică guvernamentală, cât şi datoria publică locală sunt clasificate de
regulă prin raportarea la trei criterii principale

Answer 8

v (i) natura obligaţiei asumate
de debitor (statul sau o unitate administrativ-teritorială), (ii) rezidenţa creditorului şi
(iii) termenul de rambursare.

Question 9

de natura obligaţiei asumate, disting

Answer 9

Astfel, în funcţie de natura obligaţiei asumate, prevederile art. 2 lit d) şi lit. e) din
Hotărârea Guvernului nr. 1470/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice la
Legea datoriei publice disting atât în cazul datoriei publice guvernamentale, cât şi în
cel al datoriei publice locale între datorie directă şi datorie garantată.

Question 10

Datoria publică guvernamentală directă

Answer 10

Datoria publică guvernamentală directă reprezintă totalitatea obligaţiilor statului
de rambursare a unor finanţări contractate direct de Guvern prin Ministerul Finanţelor
Publice. În cazul acestor obligaţii, statul are calitatea de debitor principal.

Question 11

Datoria publică guvernamentală garantată

Answer 11

reprezintă totalitatea obligaţiilor
asumate de stat în calitate de garant pentru obligaţiile de rambursare a unor finanţări
contractate de alte persoane. În acest caz, obligaţia statului va fi în principiu
subsidiară obligaţiei de rambursare ce revine debitorului principal, statul urmând să
aibă obligaţia de a plăti numai în situaţia în care debitorul principal nu îşi îndeplineşte
obligaţiile de plată

Question 12

în cazul datoriei publice locale directe

Answer 12

La fel, în cazul datoriei publice locale directe va fi vorba despre obligaţiile de
rambursare asumate de o unitate administrativ-teritorială ca urmare a contractării de
către autorităţile administraţiei publice locale a unei finanţări, unitatea administrativteritorială ce a beneficiat de respectiva finanţare având calitatea de debitor principal al
obligaţiei de rambursare.

Question 13

Datoria publică locală garantată

Answer 13

va reprezenta totalitatea obligaţiilor asumate de o

unitate administrativ-teritorială în calitate de garant.

Question 14

Potrivit celui de-al doilea criteriu de clasificare a datoriei publice, cel al rezidenţei
creditorului,

Answer 14

Potrivit celui de-al doilea criteriu de clasificare a datoriei publice, cel al rezidenţei
creditorului, atât datoria publică guvernamentală, cât şi cea locală vor avea o
componentă internă (datorie publică guvernamentală sau locală internă) în situaţia
finanţărilor acordate de persoane rezidente în România şi, după caz, o componentă
externă (datorie publică guvernamentală sau locală externă) în situaţia finanţărilor
acordate de persoane nerezidente în România.

Question 15

În funcţie de termenul de rambursare convenit la momentul contractării, datoria
publică, atât guvernamentală, cât şi locală, poate fi asumată

Answer 15

pe termen scurt, de până la 1 an, pe termen mediu, între 1 şi 5 ani şi, respectiv, pe termen lung, de peste 5
ani.

Question 16

Debitorii obligațiilor de natura datoriei publice

La nivel central

Answer 16

La nivel central, pot asuma obligații de natura datoriei publice trei categorii de
debitori, acționând în numele și pe seama statului:
a) Ministerul Finanțelor Publice, pentru orice obligații de natura datoriei
publice guvernamentale, atât directe cât și garantate;
b) autoritățile publice și instituțiile publice conduse de ordonatori principali
de credite, dar numai în ceea ce privește obligații născute din contracte de
leasing;
c) persoanele juridice cărora li s-a încredințat emiterea de garanții de stat în
cadrul sistemelor de garanții (e.g. EximBank, Fondul Român de Garantare a
Creditelor pentru IMM-uri)

În afara acestor categorii de persoane de drept public nominalizate prin Legea datoriei
publice sau prin legi speciale nicio altă autoritate sau instituție publică nu poate asuma
obligații de natura datoriei publice în numele și pe seama statului.

Question 17

Debitorii obligațiilor de natura datoriei publice

La nivel local

Answer 17

La nivel local, poate avea calitatea de debitor al obligațiilor de natura datoriei publice
numai unitatea administrativ-teritorială, atât pentru obligațiile ce compun datoria
directă cât și pentru cele aferente datoriei garantate.

Question 18

Statul se poate împrumuta de la:

Answer 18

a) instituții de credit
b) persoane fizice, persoane juridice, entități fără personalitate juridică ce pot
deține titluri de stat dobândite pe piața secundară
c) instituții financiare internaționale, corespunzător obiectului de activitate al
acestora
d) Uniunea Europeană, în cadrul mecanismului de echilibrare a balanței de
plăți reglementat de Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.
332/2002 de stabilire a unui mecanism de asistenţă financiară pe termen
mediu pentru balanţele de plăţi ale statelor member.

Question 19

O unitate administrativ-teritorială se poate împrumuta de la:

Answer 19

a) instituții de credit
b) persoane fizice, persoane juridice, entități fără personalitate juridică ce pot
dobândi obligațiuni emise de unitatea administrativ-teritorială respectivă
c) instituții financiare internaționale, corespunzător obiectului de activitate al
acestora. În principiu, instituțiile financiare internaționale care acordă
finanțări unităților administrativ-teritoriale sunt mai puține decât cele care
creditează statele
d) stat, ca sub-împrumutat pentru proiecte aprobate prin lege sau ca beneficiar
al unui împrumut temporar pentru acoperirea necesarului de fonduri.

Question 20

Garanţiile aferente datoriei publice guvernamentale pot fi emise numai în
beneficiul:

Answer 20

a) persoanelor juridice
b) unităţilor administrativ-teritoriale
care participă la realizarea programelor, proiectelor sau a altor necesităţi prioritare
pentru economia românească, nominalizate ca atare prin legea de aprobare a
finanţării programului sau proiectului respectiv prin angajarea de obligaţii de
natura datoriei publice

Question 21

În cazul garanţiilor emise în numele şi pe seama statului, deci din fonduri
publice, de alte persoane juridice decât autorităţile publice,

Answer 21

În cazul garanţiilor emise în numele şi pe seama statului, deci din fonduri
publice, de alte persoane juridice decât autorităţile publice, nu există o astfel de
prevedere de principiu care să limiteze beneficiarii garanţiilor numai la persoane
juridice. Fiecare reglementare aplicabilă unui sistem de garanţii precizează categoriile
de beneficiari, care pot fi şi persoane fizice2
.

Question 22

Garanțiile publice locale pot fi emise, în conformitate cu prevederile aplicabile ale
art. 63, alin. 1 din Legea finanţelor publice locale, pentru:

Answer 22

a) împrumuturile destinate finanţării investiţiilor publice de interes local ale
operatorilor economici sau serviciilor publice aflate în subordinea autorităților
administrației publice locale;
b) împrumuturile proprii, contractate în vederea realizării de investiţii publice sau a
refinanţării datoriei publice locale.

Question 23

cine are calitatea de beneficiar al garantiilor publice

Answer 23

Au calitatea de beneficiar al garanțiilor publice atât debitorii garantați arătați mai sus
cât și creditorii ce au acordat acestor debitori garantați finanțările rambursabile din
care s-au născut obligațiile de plată astfel garantate de stat sau de o unitate
administrativ-teritorială.

Question 24

limitările stabilite la nivel național

datoria publică guvernamentală

Answer 24

. Pentru datoria publică guvernamentală directă nu sunt stabilite limitări la
nivel național,

Question 25

limitările stabilite la nivel național

datoria publică guvernamentală

Answer 25

n timp ce pentru datoria publică guvernamentală garantată se va
stabili anual prin legea de aprobare a indicatorilor specifici din cadrul fiscalbugetar un plafon pentru emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul
Finanțelor Publice, și de către unitățile administrativ-teritoriale, conform
prevederilor art. 20 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 69/2010 a responsabilității fiscalbugetare. Acest plafon aplicabil emiterii de garanții va fi comun atât garanțiilor de stat
cât și garanțiilor locale. Nu vor fi incluse însă în plafon garanțiile emise în numele și
pe seama statului de entitățile cărora li s-a încredințat administrarea sistemelor de
garanții

Question 26

Datoria publică locală este afectată de două categorii de limitări:

Answer 26

1) cele stabilite la nivel central, prin legea de aprobare a indicatorilor specifici
din cadrul fiscal-bugetar, care va conține:
a) plafoane pentru
(i) finanțările rambursabile care pot fi contractate, precum şi
pentru
(ii) tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care
urmează să fie contractate de către unităţile administrativteritoriale,
b) plafonul pentru garanțiile locale ce pot emise (aplicabil și garanțiilor de
stat)
2) cel stabilit prin Legea finanțelor publice locale, prin raportare la media
veniturilor proprii ale unității administrative-teritoriale.

Question 27

Limitările stabilite la nivelul Uniunii Europene

Answer 27

aplicabile datoriei publice naționale
sunt determinate de faptul că în contextul coordonării politicilor economice și
bugetare ale statelor membre ale Uniunii Europene, stabilită prin prevederile art. 119,
art. 121 și art. 126 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, introduse prin
Tratatul de la Maastricht3
, fiecare stat membru trebuie să își limiteze datoria publică
la un plafon de 60% din Produsul Intern Brut. Încadrarea în această limită de
îndatorare, împreună cu realizarea unui deficit al bugetului public consolidat mai mic
de 3% din Produsul Intern Brut, constituie măsuri de asigurare a disciplinei bugetare
în măsură să conducă la finanțe publice stabile

Question 28

Limitarea deficitului bugetelor publice este un rezultat al aplicării „regulii de aur” a
bugetului echilibrat

Answer 28

are presupune o structură a bugetului în care deficitul nu există
sau este încadrat de o limită prestabilită mică. De asemenea, limitările conjugate ale
deficitului și datoriei publice sunt menite să prevină efectul de creștere autonomă a
datoriei publice, denumit efect „bulgăre de zăpadă”, potrivit căruia costurile asociate
sumelor împrumutate (pentru acoperirea deficitului), reprezentând dobânzi și
comisioane au tendința de a se acumula în timp conducând astfel la majorarea
sumelor necesare pentru plata obligațiilor de natura datoriei publice

Datoria publică la nivel național a cărei valoare este raportată și comparată cu
plafonul maxim de îndatorare include atât datoria publică guvernamentală cât și
datoria publică locală.

Question 29

Un titlu sau instrument al datoriei publice reprezintă

Answer 29

Un titlu sau instrument al datoriei publice reprezintă actul
juridic prin care iau naștere obligaţiile de natura datoriei publice asumate de
stat sau de unităţile administrativ-teritoriale.

Question 30

Titlurile datoriei publice guvernamentale directe

Answer 30

În funcţie de specificitatea contractului încheiat pentru obţinerea de către stat a
finanţărilor, acestea pot fi grupate în mai multe categorii, fiecare presupunând
subcategorii distincte:
a) titluri de stat;
b) contracte de împrumut;
c) contracte asimilate contractelor de împrumut, în condițiile permise de lege.

Question 31

Titlurile de stat

Answer 31

Titlurile de stat reprezintă acte juridice ce constată obligaţiile asumate de stat de
plată a sumelor înscrise în cuprinsul lor.
Executarea de către debitor – emitentul titlurilor de stat – a acestor obligaţii de plată
se face în condiţiile şi la scadenţa sau scadenţele menţionate într-un prospect de
emisiune. În prezent, emisiunea de titluri de stat negociabile reprezintă principala
modalitate prin care statul se împrumută, în detrimentul contractelor de împrumut
încheiate cu unul sau mai mulţi creditori specializaţi, de regulă instituţii de credit sau
instituţii financiare internaţionale.

Question 32

titlurile de stat pot fi:

Answer 32

titlurile de stat pot fi:

a) obligaţiuni (emise de regulă pe termen mediu sau lung);
b) bonuri de tezaur (emise de regulă pe termen scurt);
c) certificate de trezorerie (emise de regulă pe termen scurt);
d) certificate de depozit.

Question 33

Toate tipurile de titluri de stat au în comun câteva elemente.

Answer 33

În primul rând, mecanismul şi data naşterii obligaţiilor de natura datoriei publice.
În toate situaţiile, titlul este dobândit în schimbul plății unei sume, la data dobândirii
titlului luând naştere obligaţia statului de a rambursa la scadenţă sumele menţionate în
prospectul de emisiune ce detaliază condiţiile în care sunt emise titlurile de stat şi deci
asumate obligaţiile de natura datoriei publice ce decurg din ele.
În al doilea rând, în funcţie de modul de organizare a raportului dintre valoarea de
dobândire (înstrăinare) şi valoarea de răscumpărare (plată la scadenţă), titlurile
de stat pot fi emise ca titluri de stat cu dobândă sau ca titluri de stat cu discont.

Question 34

Titlurile de stat cu dobândă

Answer 34

Titlurile de stat cu dobândă sunt cele plasate (vândute de emitent) la valoarea
nominală şi pentru care statul (ca emitent) plăteşte o dobândă la scadenţele
menţionate în prospectul de emisiune. Valoarea nominală a titlului şi dobânda,
precum şi orice alte elemente ce caracterizează titlul vor fi descrise în detaliu în
prospectul de emisiune.

Question 35

Titlurile de stat cu discont s

Answer 35

t sunt cele plasate la o valoare mai mică decât valoarea

nominală şi răscumpărate la scadenţă la valoarea nominală.

Question 36

titlurile de stat pot fi emise fie în formă materială (pe suport
hârtie), formă ce nu mai este aproape deloc utilizată, fie în formă dematerializată.

Answer 36

videnţa titlurilor emise în formă dematerializată, inclusiv în ceea ce priveşte
transferul drepturilor de proprietate asupra acestora, se păstrează prin înscriere în
conturile administrate de depozitarul autorizat desemnat de Ministerul Finanţelor
Publice. Fiecare emisiune de titluri tranzacționate pe piețele financiare este
identificată printr-un număr unic – cod ISIN (International Securities Identification
Number).
De asemenea, titlurile de stat odată emise pot fi puse în circulaţie fie pe piaţa internă,
fie pe piaţa externă.

Question 37

Statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, poate încheia următoarele tipuri de
contracte de împrumut:

Answer 37

a) cu bănci române sau străine;
b) cu guverne sau agenţii guvernamentale străine, instituţii financiare
internaţionale, organizaţii internaţionale;
c) împrumuturi temporare din disponibilităţile contului curent general al
Trezoreriei Statului.

Question 38

Plasamentul privat

Answer 38

Plasamentul privat reprezintă în esență o procedură prin care se încheie fie un
contract de împrumut fie se realizează o vânzare (pe piața primară) de titluri de stat de
către emitent (Ministerul Finanțelor Publice). Ceea ce o diferențiază în fiecare caz ca o procedură specială de contractare a datoriei publice este încheierea contractului cu
un număr determinat de investitori capabili să evalueze și să administreze riscurile, a
căror înființare și funcționare sunt supuse reglementării autorităților de supraveghere
a piețelor financiare (investitori sofisticați). Creditorul va fi unul cu caracteristici
speciale reprezentate pe de o parte de obiectul său specific de activitate (care
determină experiența sa și deci posibilitatea de evaluare a riscurilor) iar pe de altă
parte de faptul că activitatea lor este supusă supravegherii unor autorități de
reglementare

Question 39

Creditul furnizor

Answer 39

ca formă de creditare (împrumut) presupune dobândirea de către
stat a unor bunuri, lucrări, servicii în condiţiile în care plata preţului acestora este
ulterioară livrării, respectiv obligaţia de plată este afectată de un termen suspensiv iar
debitorul va plăti la aceste scadențe, pe lângă prețul bunurilor, lucrărilor sau
serviciilor și o compensație pentru această amânare, similară dobânzii. Această
amânare a plăţii prin stabilirea unuia sau mai multor scadenţe ulterioare, ca avantaj
acordat statului ca dobânditor al bunurilor, lucrărilor sau serviciilor, însoțită de plata
unor sume suplimentare prețului, este privită ca o formă de creditare deoarece din
punct de vedere economic efectele sunt similare.

Question 40

Creditul furnizor

În măsura în care termenele de plată sunt eșalonate în funcție de etapele executării

Answer 40

În măsura în care termenele de plată sunt eșalonate în funcție de etapele executării
obligațiilor de către co-contractant (cum ar fi, în situația executării în etape a unei
lucrări, plata fiecărei etape după realizarea sa, sau plățile succesive ca urmare a
prestării unor servicii la anumite intervale de timp) nu va fi vorba despre o modalitate
de creditare a beneficiarului lucrării sau serviciilor, din moment ce fiecare plată este
aferentă unei lucrări sau unor servicii. Dacă însă lucrările sunt executate integral iar
părțile convin ca persoana de drept public ce are calitatea de beneficiar le va plăti
după un anumit termen de la livrare, mai lung decât cel obișnuit pentru acel tip de
contract sau convin ca plata să se facă în rate pe parcursul unei perioade mai lungi, iar
debitorul va suporta și costuri suplimentare aferente acestei amânări, similare unei
dobânzi, astfel de obligații de plată afectate de unul sau mai multe termene suspensive
vor fi calificate ca obligații de natura datoriei publice, sub forma creditului furnizor.
Această expresie provenită din contabilitate este folosită de legiuitor pentru a
desemna contractul prin care sunt asumate obligații de natura datoriei publice,
indiferent de natura sa juridic

Question 41

Creditul furnizor
În măsura în care termenele de plată sunt eșalonate în funcție de etapele executării
Consecința calificării ca instrument de datorie publică

Answer 41

Consecința calificării ca instrument de datorie publică a unui contract care conține o
asemenea amânare a plăților va fi aplicarea tuturor regulilor incidente în materie. Un
astfel de contract nu poate fi încheiat de orice persoană juridică de drept public
ci numai de Ministerul Finanțelor Publice sau de o altă persoană juridică desemnată prin lege specială să asume obligații de natura datoriei publice în
numele și pe seama statului.

Question 42

Legea nr. 72/2013

Answer 42

În urma transpunerii în dreptul român a Directivei 2011/7/UE a Parlamentului
European şi a Consiliului privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în
tranzacţiile comerciale prin Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea
întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din
contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, s-a
reglementat stabilirea prin contracte a termenelor de plată a obligațiilor persoanelor
juridice de drept public. Aceste reglementări sunt aplicabile contractelor încheiate cu
profesioniști (orice persoană fizică sau juridică care exploatează o întreprindere cu
scop lucrativ) și având ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii,
inclusiv proiectarea şi execuţia lucrărilor publice, a clădirilor şi a lucrărilor de
construcţii civile. Termenele de plată a obligațiilor ce revin persoanelor de drept
public vor fi de regulă de 30 de zile de la data recepției bunurilor, lucrărilor sau
serviciilor ce fac obiectul contractului sau, în anumite condiții, de maximum 60 de
zile de la o astfel de recepție. Orice clauză contractuală ce stabilește termene de plată
mai mari decât cele astfel permise va fi lovită de nulitate absolută.

Question 43

ce se intampla cu un termen mai mare decat cele din legea 73

Answer 43

Orice termen de plată mai mare decât cele prevăzute de Legea nr. 72/2013 nu va fi
valabil. De asemenea, orice lege specială care ar stabili un astfel de termen de plată ar
contraveni Directivei 7/2011 și nu ar putea fi adoptată.

Question 44

Leasingul financiar este definit în art. 7 alin. 1 pct. 7 din Codul fiscal (Legea nr.
571/2003 cu modificările ulterioare) ca fiind orice contract de leasing care
îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

Answer 44

a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face
obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care
contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra
bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării
contractului;
c) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării
contractului, iar valoarea reziduală ce va fi plătită la transferul proprietăţii,
exprimată în procente, este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata
normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la
durata normală de funcţionare maximă, exprimată în procente;
d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă
a bunului care face obiectul leasingului;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai
mare sau egală cu valoarea de înregistrare în contabilitate a bunului.

Question 45

ce drepturi primeste persoana jurid de drept public prin contractul de leasing

Answer 45

Printr-un contract de leasing persoana juridică de drept public (Ministerul Finanțelor
Publice sau o instituție publică condusă de un ordonator principal) va dobândi (i)
dreptul de a folosi un bun în condițiile specificate în contract pentru un termen
determinat iar la expirarea acestui termen va avea (ii) dreptul de a cumpăra bunul
cu plata unui preț (denumit valoare reziduală).

Question 46

Titlurile datoriei publice guvernamentale garantate. Garanţii de stat
Emitenţi specializaţi

Answer 46

Un prim element specific garanţiilor publice este acela potrivit căruia aceste garanţii
pot fi emise numai de persoanele cărora li s-au încredinţat prin lege atribuţii specifice
şi exprese în acest sens.
Aceste persoane pot fi:
a) Ministerul Finanțelor Publice, care acţionează în numele statului în temeiul unor
prevederi legale exprese, sau
b) unitatea administrativ teritorială în patrimoniul cărora se află fondurile publice,
sau
c) persoane juridice de drept public sau de drept privat, cărora li se încredinţează
prin lege administrarea unor fonduri publice sau li se alocă astfel de fonduri în
vederea emiterii de garanţii în numele şi pe seama statului. O astfel de delegare a
autorității de a emite garanții în numele și pe seama statului nu există în dreptul
român decât în cazul garanțiilor guvernamentale (emise în numele și pe seama
statului).
Nicio persoană nu îşi poate asuma obligaţii ce pot calificate ca garanţii publice dacă o
astfel de atribuţie nu i-a fost încredinţată expres prin lege.

Question 47

, scrisoarea

de garanţie

Answer 47

În cazul garanţiilor emise în cadrul sistemelor de garanţii, textul normelor aplicabile şi
practica emitenţilor sunt în măsură să impună, cel puțin în acest moment, scrisoarea
de garanţie ca unică formă a garanţiilor emise la acest nivel.

Question 48

Fondul de risc

Answer 48

Fondul de risc este o modalitate obligatorie de acoperire, măcar parţială, a riscurilor
financiare pe care şi le-a asumat statul prin emiterea de garanţii sau prin
redirecţionarea sumelor împrumutate către un alt beneficiar, prin subîmprumut.
La nivel central, fondul de risc este administrat de Ministerul Finanţelor Publice

Question 49

Principala sursă de formare a fondului de risc

Answer 49

Principala sursă de formare a fondului de risc o constituie comisioanele plătite de
beneficiarii subîmprumuturilor şi ai garanţiilor publice. Neplata la scadenţă a acestor
comisioane atrage aplicarea de majorări de întârziere, care vor alimenta tot fondul de
risc. De asemenea, în cazul în care Ministerul Finanţelor Publice plătește sumele
datorate de debitorul principal – subîmprumutat sau garantat – sumele recuperate
ulterior de la debitorul principal vor alimenta fondul de risc.

Question 50

autorizarea bugetară,

Answer 50

Un aspect specific acestor tipuri de cheltuieli legate de rambursarea datoriei publice
(plata serviciului datoriei publice) este reprezentat de autorizarea bugetară,
respectiv autorizarea Guvernului (prin Ministerul Finanţelor Publice) de a lua
deciziile necesare pentru a asigura permanent în bugetul de stat sursele necesare plăţii
serviciului datoriei publice.

Question 51

Serviciul datoriei publice

Answer 51

Serviciul datoriei publice constituie totalitatea sumelor reprezentând rate de capital,
dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente datoriei publice provenind din finanţările
rambursabile angajate pe baze contractuale sau garantate de către Guvern, prin
Ministerul Finanţelor Publice, sau de către unităţile administrativ-teritoriale prin
autorităţile administraţiei publice locale pentru o perioadă determinată