Diagnostic si interventii Flashcards
Diagnostic IBS
Roma IV
Dureri abdominale recurente cel putin o zi pe saptamana in ultimele 3 luni, asociate cu cel putin doua dintre urmatoarele:
1. Dureri asociate cu defecarea
2. Schimbari in frecventa scaunului
3. Schimbari in forma (consistenta) scaunului *Simptome prezente de cel putin 6 luni
Tipuri de IBS
a. cu predominanta diaree (IBS-D)
b. cu predominanta constipatie (IBS-C)
c. alternanta constipatie/diaree (IBS-M)
d. nedefinit (IBS-U)
40%- IBS usor
35%- IBS moderat
25% - IBS sever
Interventii IBS - general
Medicamentos
- Antispasmostice
- Antidiareice
- Laxative
- Probiotice
- Antidepresive
Dieta (FODMAP)
- Difera pentru IBS-C si IBS-D
- Bogata/scazuta in fibre
- Cofeina, produse lactate si diferite legume
- Monitorizarea alimentelor si a cantitatii consumate
Interventii psihologice
Interventii psihologice pentru IBS
Interventii psihoeducationale
- Monitorizarea dietei, a stresului si a simptomatologiei zilnice
- Educarea privind implicatiile biopsihosociale
- Strategii de management al stresului
- Strategii de coping
Terapia interpersonala psihodinamica
- Explorarea conflictelor interpersonale si influenta lor
asupra durerii, distresului emotional si asupra simptomatologiei GI
Hipnoterapia
- Reduce sensibilitatea viscerala
- Reduce durerea, balonarea si simptomele GI
- Imbunatateste starea de bine
- Efecte mentinute pe termen lung
Exercitiile de relaxare
- Trainingul autogen, relaxarea progresiva a muschilor
Imagerie dirijata
Terapia cognitiv-comportamentala
- Psihoeducatie si educatie despre IBS
- Identificarea credintelor irationale
- Evaluarea anxietatii, hipervigilentei si a comportamentelor de evitare
- Corectarea procesarilor informationale eronate
- Restructurari si rezolvare de probleme
- Strategii de coping
- Expuneri si experimente comportamentale
Diagnostic - Anxietatea de boala
Preocuparea pentru posibilitatea de a dezvolta o boală gravă sau că simptomele fizice sunt un semn al unei boli somatice severe, chiar și atunci când nu există nici o dovadă medicală în acest sens
Preocuparea este pervazivă și poate fluctua în intensitate
Îngrijorările pot deveni mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă și în timpul perioadelor stresante
Dificultatea de a se liniști chiar și după ce rezultatele analizelor medicale nu indică nici o problemă de sănătate
Îngrijorare excesivă față de afecțiuni care apar și la alți membri ai familiei și care ar putea fi “ereditare”
Distresul emoțional asociat cu o eventuală afecțiune somatică interferează semnificativ cu funcționarea zilnică
Verificarea sistematică a semnelor vitale și a oricăror simptome care ar putea indica o boală
Examene medicale frecvente sau evitarea examenelor medicale de teama de a nu fi diagnosticat cu o boală severă
Alternarea medicilor și solicitarea de păreri suplimentare
Evitarea oamenilor, activităților, locurilor care ar putea fi un risc pentru sănătate
Discuții constante despre sănătate și boli posibile
Verificarea frecventă și constantă a informațiilor despre semnele și cauzele bolilor pe internet (cyberchondria)
Reasigurarile in anxietatea de boala
Reasigurarea pacienților este ca o dependență: oferă o ușurare imediată, dar se epuizează rapid, uneori chiar până la sfârșitul consultației
Recomandare: „Este clar că sunteți îngrijorat pentru starea dumneavoastră de sănătate; avem modalități de a vă ajuta, iar acest lucru nu va interfera cu nici un alt tratament pe care îl urmați în prezent.”
Pacienții resimt frica faptului că recunoșterea/ acceptarea anxietății legate de boală, duce la ignorarea sau minimizarea celorlalte probleme medicale
”Șansa de a avea o anumit boală este de 1 din 1000”: doar îi convinge că ei sunt într-adevăr acea persoană
Interventii pentru anxietatea de boala
CBT (expuneri comportamentale)
Mindfulness
Acceptance and Commitment Therapy
Anxietatea legată de boală este ca o alarmă falsă:
”Frica este alarma corpului care ne ajută să supraviețuim atunci când există o amenințare. În cazul anxietății legate de boală, sistemul de alarmă al organismului se declanșează chiar și atunci când nu există o amenințare reală” Corpurile noastre sunt în mod natural „zgomotoase” și cele mai multe senzațiile nu sunt simptome ale bolii severe
CBT pentru anxietatea de boala
Identificarea temerilor şi convingerilor în legătură cu posibilitatea de a dezvolta o boală gravă
Învăţarea unor strategii alternative de a interpreta senzaţiile corporale
Conștientizarea impactului pe care grijile (ex. legate de sănătate) îl au asupra comportamentului, gândurilor
Restructurarea gândurilor disfuncționale
Ex. Controlul este problema, nu soluția
Modificarea răspunsului la senzații corporale şi simptome
Reducerea comportamentelor evitative
Reducerea comportamentelor de verificare a semnelor vitale și a altor indicatori ai unor eventuale afecțiuni fizice
Reducerea comportamentelor de reasigurare
Strategii noi de coping pentru gestionarea anxietății
Strategii de îmbunătățire a funcționării zilnice (social, profesional, relaţional)
Adresarea altor dificultăţi emoţionale asociate
Diagnostic insomnie
Dificultate în a iniția sau a menține un somn odihnitor, timp de cel puțin o lună
Distres semnificativ în funcționarea zilnică
Nu se datorează unei alte tulburări mentale
Nu se datorează efectului unei substanțe sau unei condiții medicale
Caracteristici
- Dificultăți la adormire > 30 min
- Calitate scăzută a somnului
- Arousal cognitiv
- Trezitul în timpul nopții se poate prelungi
- Trezitul dimineață se asociază cu imposibilitatea de a readormi
Tipuri
Tranzitorie (tranzitorie)
- Jet lag
- Boală acută
- Munca în ture
De scurtă durată (câteva zile)
- Eveniment major de viață
- Abuz de substanțe
De lungă durată (> 4 săptămâni)
- DSM
- 1-6 luni
- 3 episoade pe săptămână (> 30’ la adormire, >1h noaptea, <6h somn zilnic)
Interventii pentru insomnie
CBT
- Controlul stimulilor => Lumină/întuneric, temperatură, activități, încercări <20 min
- Igiena somnului => Dietă, ore fixe/7 zile, sport >6h,
- Managementul îngrijorării => Agendă
- Sleep restriction (>4h)
- Tehnici de relaxare (comportamental, muscular, imaginar)
- Restructurare cognitivă
Medicatie
- Melatonină, Valeriană, suplimente alimentare (deseori placebo)
Diagnostic Chronic Fatigue Syndrome
Oboseala persistena si neexplicata de alte afectuni medicale sau psihiatrice, timp de cel putin 6 luni
Oboseala interfereaza semnificativ cu activitate
Cel putin 4 dintre urmatoarele simptome sunt prezente minim 6 luni
- dificultati de concentrare sau probleme de memorie
- senzatie de epuizare dupa o activitate fizica sau mentala
- somn neodihnitor
- dureri musculare
- dureri articulare care nu sunt insitite de inflamatii sau alte semne somatice
- dureri de cap severe
- dureri de gat
Interventii pentru CFS
Tratamente farmacologice (durere, somn, simptome, comorbiditati)
- suplimente alimentare, analigezice, somnifere, antidepresive
- trebuie administrare cu precautie
Tratamente non-farmacologice
- Grupuri de suport
- skills training
- exercitii fizice usoare (Graded Exercise Therapy)
- psihoterapie (CBT)
Diagnostic tulbirarea simptomelor somatice
Prezența unuia sau a mai multor simptome somatice problematice sau care afectează calitatea vieții în mod cotidian
Gânduri, comportamente și emoții excesive legate de simptomele somatice sau îngrijorări conexe privind sănătatea
- preocupare excesivă, consumatoare de timp, față de simptome
- catastrofarea simptomelor
- anxietate constantă legată de sănătate sau simptome;
Simptomele sunt prezente cel puțin 6 luni
Interventii somatizare in cancer
Consilierea psihologică este esențială
Educarea privind simptomele somatice
Restucturarea credințelor: simptome somatice = simptom al evoluției bolii, recăderii, reapariției bolii sau a faptului că tratamentul nu funcționează
CBT
- Tehnici de relaxare
- Educarea privind legătura dintre emoții și simptome fizice
- Terapii ocupaționale
- Distragere
Terapie orientată pe:
- rezolvarea de probleme: emoţionale, interpersonale, relaţionate de boală
- managmentul simptomelor: gradarea activităţii - nu doar activare - în cazul oboselii
Psihoeducaţie: gândurile pot contribui la distres
Agenda de lucru
Teme de casă: căutarea de alternative la modul de gândire, dezvoltarea de noi strategii de coping etc.
Se poate pune accent pe intervenţia fiziologică pentru că nu se adresează simptomelor psihiatrice, ci efectului simptomelor fizice (ex. durere severă) asupra simptomelor psihiatrice
Scopuri terapie:
- Reducerea distresului emoţional
- Adaptarea mentală la cancer prin încurajarea unui ”positive fighting spirit”
- Promovarea unui sentiment de control asupra propriei vieţi şi a participării active în tratamentul cancerului
- Dezvoltarea de strategii de coping eficiente pentru a face faţă problemelor legate de cancer
- Îmbunătăţirea comunicării dintre pacientşi partener
- Încurajarea exprimării deschise a emoţiilor, în mod special a furiei şi a altor trăiri negative, într un mediu în care pacientul se simte în siguranţă
Strategii:
- Abordarea evitării => Natura fricii, autoeficacitate
- Facilitarea controlului => Auto-monitorizare, adaptare la context
- Încurajarea suportului social => Evitare, anxietate socială, lipsă de speranță - experimente comportamentale, joc de rol
- Managementul incertitudinii => Normalizare, expunere, pregătire
