Clinică I Flashcards

1
Q

Asumpții paradigma psihodinamică

A
  1. forma structurală a ID-ului
  2. conținutul refulat din ID se manifestă la nivelul Eului
  3. conștientizarea trezește trăiri negative
  4. în prezența trăirilor emoționale negative, Eul apelează la mecanisme defensive ca să blocheze conștientizarea acestora, pentru că îl presează și Supraeul
  5. dacă Eul blochează conștientizarea trăirii emoționale negative, aceasta se reflectă la nivel fiziologic printr-o stare de activare, care e necesară ca să apară o nouă stare emoțională
  6. simptomele apar din cauza unui conflict actual, care se reduce la un conflict bazal din prima copilărie
  7. ca să eliminăm conflictul actual, trebuie să rezolvăm conflictul bazal
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Tipuri de anxietate

A
  1. realistă: percep un pericol în realitatea imediată
  2. nevrotică: teama inconștientă că instinctele primare din ID vor prelua controlul asupra comp persoanei
  3. anxietatea morală: frica de a nu încălca normele morale și religioase interiorizate sub forma Supraeului - se manifestă prin rușine și vinovăție
    ele se simt asemănător și au la bază semnalarea Eului că trebuie să demareze acțiuni de protecție
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Mecanismele de apărare

A

Acele procese care au ca scop protecția Eului împotriva dorințelor instinctuale. Se declanșează în inconștient și distorsionează realitatea, pentru a reduce trăirea anxioasă.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Mecanismele de apărare descrise de Freud

A
  1. Negarea defensivă - cred că stimulul care a dus la apariția anxietății nu există și refuz să cred realitatea
  2. Regresia - mă întorc la o etapă andterioară de dezvoltare
  3. Reacția inversă - adopt o convingere opusă celei inițiale, pentru că prima e indezirabilă și provoacă anxietate
  4. Sublimarea - manifest impulsuri inacceptabile în maniere acceptabile social
  5. Deplasarea - redirecționez impulsurile către o țintă mai puțin amenințătoare
  6. Intelectualizare - evit emoțiile inacceptabile și mă centrez pe aspecte intelectuale
  7. Represia - înlătur din conștiință în mod neintenționat impulsuri, idei, evenimente
  8. Raționalizare - ofer o justificare rațională, logică la ceva ce ar fi imoral/ m-ar face să apar într-o lumină nefavorabilă
  9. Identificarea - alierea cu o altă persoană și adoptarea comportamentelor și reacțiilor sale
  10. Disocierea - separ în memorie diverse aspecte ale unui eveniment traumatic, neplăcut
  11. Anulare retroactivă - anulez gânduri, cuvinte, gesturi, acte pe care le regret prin angajarea în gânduri, cuvinte, gesturi, acte opuse celor de dinainte
  12. Compensarea/ Substituția - înlocuirea unui obiect cu altul analog. Încerc să compensez ceva ce nu reușesc cu ceva ce reușesc
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Mecanisme de coping

A

includ atât mecanismele defensive, cât și mecanisme de adaptare angajate intenționat și conștient

nu este o structură cognitivă, ci o funcție pe care o dobândește o structură cognitivă când e menită să moduleze o stare afectivă

de aici rezultă diferența dintre sănătate mintală și sănătate mintală iluzorie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Transferul

A

trăiri afective și patternuri psihocomportamentale pe care le are pacientul față de terapeut și care reprezintă o repetare a celor pe care le-a avut față de persoane semnificative din trecutul său (în special din prima copilărie)
dacă acesta blochează demersul terapeutic, e semn că s-a instalat nevroza de transfer

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Contratransfer

A

trăiri afective și patternuri psihocomportamentale pe care terapeutul le exeprimentează față de pacient care reprezintă o repetare a celor cu persoane semnificative din istoricul de viață
a) reacșii emoționale puternice
b) fantezii sexuale
c) creșterea nejustificată a întâlnirilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Ce facem cu contratransferul

A

a) fie îl blocăm și facem supervizare
b) fie îl utilizăm creativ ca să stârnim transferul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Cum construim relația transferențială în psihanaliza clasică?

A

neutralitate binevoitoare
infantilizare în sens pozitiv a pacientului - terapeut neutru, superior, binevoitor care se aseamănă cu cea a părintelui și astfel se produce răspunsul condiționat clasic sau operant la stimulul X

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Cum construim relația transferențială în terapia de scurtă durată?

A

atitudine activă și directivă - părinte preocupat
întrebări directe în locul asociațiilor libere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Amnezia posthipnotică

A

nu se poate folosi experimental ca analoagă a represiei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Validitatea științifică a terapiei dinamice

A

cele de scurtă durată sunt validate științific
ea supraviețuiește mai ales la nivel de tehnică
fenomenele de transfer și contratransfer

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Insight

A

înțelegerea totală a determinanților inconștienți ai sentimentelor, gândurilor și comportamentelor nevrotice.
pacientul trebuie să experimenteze sentimentele inconștiente (prin transfer) pentru a declanșa insight, înțelesul insightului e adus în conștiința pacientului printru-un proces continuu în care se observă cum mecanismele defensive au acționat în mai multe arii din viața sa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Tehnici psihodinamice

A
  1. Asocierea liberă
  2. Analiza viselor
  3. Psihopatologia din viața cotidiană
    la Freud totul e determinat
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Caracteristici ale psihodinamicii (Shedler, 2010)

A
  1. Încurajarea pacientului să fie atent la exprimarea și trăirea emoțiilor
  2. Explorarea încercărilor de a evita sentimentele negative
  3. Identifică patternuri și teme care se repetă în emoții, cogniții, emoții ale pacientului
  4. Ajută pacientul să discute cum experiențele din trecut au contribuit la apariția problemelor din prezent
  5. Se focusează pe relațiile și experiențele interpersonale
  6. Se focusează pe relația terapeutică
  7. Încurajează pacienții să își folosească fantezia
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Asumpții paradigmă umanist-existențial-experențială

A

patologia psihică și psihosomatică apare ca urmare a faptului că experiențele negative blochează forțele pozitive care stau la baza personalității noastre

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Relația terapeutică și tipuri de empatie

A

acceptare necondiționată, congruență, empatie:
reflectantă (se accentuează emoțiile apărute într-o situație)
sumarizantă și restructurantă (se reflectă situația ca în cazul 1 sau 2, dar apoi se sugerează alternative funcționale, emoționale, cognitive sau comportamentale pentru situația țintă) - mai ales în CBT

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Factorii de care depinde dezvoltarea sinelui în abordarea Rogersiană

A
  1. valorizarea instictivă a aspectelor utile
  2. apreciere necondiționată
  3. aprecierea de sine necondiționată
  4. condiții de valorizare
  5. aprecierea de sine condiționată
  6. sine ideal
  7. sine real
19
Q

Persoanele sănătoase în perspectiva lui Rogers

A
  1. deschidere spre experineță și creativitate (nondefensivitate)
  2. trăire existențială de tip midfulness)
  3. încredere în intuiție care susține o libertate existențială
20
Q

Mecanisme etiopatogenetice în tulburări de tip psihotic

A

Incongruență - Nevroză - Situații amenințătoare - Anxietate - Defense - Accentuarea incongruenței

21
Q

Mecanisme defensive în abordarea Rogersiană

A
  1. Focalizate pe problemă: evadarea din situație, evitarea situației
  2. Focalizarea pe emoție:
    negarea (fie blocăm conștientizarea evenimentului, fie reamintirea lui)
    distorsiunea perceptivă (reinterpretarea situației în termeni mai puțin amenințători pentru propria persoană
22
Q

Rezistența

A

orice comportament pe care îl face clientul care blochează insightul
vorbesc mai puțin
fac pauze mai lungi
am mintea goală
repetă același lucru
cenzurarea informației
flatarea terapeutului
nu mai vine la programări

23
Q

Transferul

A

comentarii despre cabinet/ cum e îmbrăcat terapeutul
sunt forme de rezistență

24
Q

Fenomenologia

A

comportamentul e complet determinat de câmpul fenomenologic al persoanei (tot ceea ce experimentează la un moment dat)

25
Q

Sinele fenomenal (phenomenal self)

A

e subiectiv, prin el stima de sine devine un reper important pentru comportament
oamenii devin anxioși când simt că propriul concept despre sine este amenințat

26
Q

Sinele ajustat complet

A

cel care poate să integreze toate experiențele în câmpul fenomenologic, nu doar experiențele consistente cu conceptul despre sine

27
Q

Dont în terapia centrată pe client

A

oferirea de informații și sfaturi
reasigurarea sau persuasiunea
întrebări
interpretări
critică
diagnoză

28
Q

La ce se referă o școală/ abordare/ model?

A
  1. scrierile fondatorului și scrieri reprezentative despre el
  2. scrieri ale colaboratorilor săi semnificativi
29
Q

Principii paradigma cognitiv-comportamentală

A
  1. problemele psihice = răspunsuri dezadaptative învățate susținute de cogniții disfuncționale
  2. factorii care declanșează gândirea disfuncțională sunt influențele genetice și de mediu
  3. trebuie să modificăm cognițiile disfuncționale ca să reducem distresul și comportamentele dezadaptative
  4. cognițiile disfuncționale pot fi identificate și schimbate, dar implică efort, perseverență din partea subiectului
30
Q

Gânduri automate

A

orice tip de prelucrare informațională, inclusiv imaginile mintale, au caracter concret, sunt asociate cu evenimente de viață
derivă din structuri cognitive de tip descriere și inferențe mai generale, numite credințe centrale, codate în sistemul cognitiv sub formă de scheme cognitive

31
Q

Evaluări

A

prelucrări informaționale în legătură cu descrierile și inferențele care pot fi raționale sa iraționale (asta se delimitează după criteriul logic, empiric SAU pragmatic)

32
Q

Prelucrări informaționale inconștiente

A

se bazează pe structuri subcorticale, nu pot fi conștientizate
consecințele lor devin activator care poate amorsa prelucrări informaționale conștiente
se modifică prin tehnici comportamentale

33
Q

Prelucrărilor informaționale

A

sunt declanșate de un element activator, care poate fi un stimul subliminal sau supraliminal
unele au funcția de mecanism de coping, adică se activează ca să moduleze un eveniment activator A de tip stare afectivă

34
Q

Consecințele

A

avem la nivel subiectiv-afectiv, comportamental, biologic/fiziologic
acestea devin un nou stimul care generează alt lanț de prelucrări informaționale numite metacognițiiși alte consecințe numite metaconsecințe

35
Q

Nivel comportamental

A

comportamentele pot fi adaptative și dezadaptative

36
Q

Pedeapsa este eficientă dacă…

A

urmează imediat după comportament
este marcată de avertisment
este administrată noagresiv, calm
întărește comportamentul opus A
comportamentul urmat de pedeapsă nu primește întăriri pozitive

37
Q

Prelucrări informaționale care duc la comportamente

A

Cunoștințe procedurale
Autoeficacitate
Expectanțe pozitive
în lucrul cu comportamentele, urmărim accelerarea comportamentului opus A în timp ce decelăm comportamentul opus în timp ce creștem comportamentul adaptativ B

38
Q

Caracteristici comportamentul adaptativ

A

incompatibil cu comportamentul dezadaptativ A
să aducă aceleali beneficii ca cel dezadaptativ A
să fie adaptativ

39
Q

Consecințe

A

nivel subiectiv-afectiv
nivel comportamental
nivel biologic/fiziologic (dezechilibru în sistemul nervos vegetativ)

40
Q

Emoții funcționale și disfuncționale

A

depinde de experiența subiectivă, cognițiile asociate și consecințele emoționale

Eomții pozitive funcționale: experiență subiectivă pozitivă + convingeri raționale + consecințe comportamentale adaptative
Emoții pozitive disfuncționale: experiență subiectivă pozitivă, convingeri iraționale, consecințe comp dezadaptative

41
Q

Emoții pozitive

A

Emoții pre-goal: speranța, încrederea, optimismul
Emoții post-goal: mulțumirea, satisfacția

42
Q

Teoria Evaluării

A

Apariția emoțiilor are la bază interacțiunea dintre individ și mediu Include atât scopurile persoanei, cât și reprezentările mintale ale evenimentelor din mediul înconjurător

Evaluările pot fi descrise: 1. procesări informaționale specifice
2. teme relaționate centrale

43
Q

Tipuri de procesări informaționale specifice

A
  1. Evaluarea primară: relevanța motivațională, coongruența motivațională
  2. Evaluare secundară: resursele și opțiunile de coping ale persoanei în situații negative
    - responsabilizarea celorlalți sau a propriei persoane
    așteptări pozitive sau negative față de viitor - pot aduce schimbări în legătură cu situația?
    potențial de coping focalizat pe problemă (abilitatea mea de a acționa direct asupra situației - se asociază cu evaliarea globală negativă a propriei persoane) și potențial de coping focalizat pe emoții (abilitatea mea de a mă adapta psihologic la situația apărută) - se asociază cu toleranța scăzută la frustrare și cu tendința de catastrofare
  3. Reevaluarea: modificarea evaluărilor pe baza unor noi informații despre situația din mediu și/sau persoană
44
Q

Teme relaționale centrale

A

relevanță motivațională crescută, congruență motivațională scăzută, potențial scăzut de coping focalizat pe emoție, toleranță scăzută la frustrare, catastrofare