C7 Examenul obiectiv al aparatului respirator Flashcards
EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR
Pentru examenul aparatului respirator utilizăm:
→ …
→ …
→ …
→ …
EXAMENUL OBIECTIV AL APARATULUI RESPIRATOR
Pentru examenul aparatului respirator utilizăm:
→ Inspecţia
→ Palparea
→ Percuţia
→ Ascultaţia
Inspecţia → modificări generale şi locale → indicaţii semiologice privind afecţiunea respiratorie Inspecţia generală &Poziţia: *Ortopneea: → ... ... → ... ... ... → ...;
*Decubit pe partea bolnavă în:
→ … exudativă - această poziţie permite plămânului şi hemitoracelui … să aibă o mişcare …, …
*Decubit pe partea sănătoasă în:
→ …ită - din cauza … vii, … de partea bolnavă;
→ … - pentru a favoriza … secreţiilor;
Inspecţia
→ modificări generale şi locale → indicaţii semiologice privind afecţiunea respiratorie
Inspecţia generală
&Poziţia:
*Ortopneea:
→ astm bronşic;
→ edem pulmonar acut;
→ pneumotorax;
*Decubit pe partea bolnavă în:
→ pleurezie exudativă - această poziţie permite plămânului şi hemitoracelui sănătos să aibă o mişcare amplă, compensatorie
*Decubit pe partea sănătoasă în:
→ pleurită - din cauza durerilor vii, intense de partea bolnavă;
→ bronşiectazii - pentru a favoriza drenajul secreţiilor;
Inspecţia Tegumente şi mucoase →..., ... G, ..., ... nocturne → TBC; → ..., ... G, tuse ..., degete ..., ... →... pulmonar; → ... tegumentelor →..., ... , ...; → herpes labial şi nazal →... ...
Tegumente şi mucoase
→paloare, ↓G, subfebrilitate, transpiraţii nocturne → TBC;
→ paloare, ↓G, tuse iritativă, degete hipocratice, ginecomastie→neo. pulmonar;
→ cianoza tegumentelor →BPOC, bronhopneumonie, pneumotorax;
→ herpes labial şi nazal →pn. bacteriană;
Inspecţia
Ţesut celular subcutanat
→ denutriţie →…, … …, … …
→ … →sindrom Pickwick;
&Fanere
→ degete … -…, … pulmonar, … pulmonar
Ţesut celular subcutanat
→ denutriţie →TBC, supuraţie pulmonară, neoplasm pulmonar;
→ obezitate →sindrom Pickwick;
&Fanere
→ degete hipocratice - bronşiectazii, abces pulmonar, neoplasm pulmonar
Inspecţia
Sistemul osteoarticular şi nervos
→ … intense →în osteoartropatia hipertrofică pneumică → sdr. … frecvent întâlnit în … bronhopulmonar
→ nevralgia de … … asociată cu Sdr. … … … constituie Sdr. … … ce apare în … de … …
Sistemul osteoarticular şi nervos
→ dureri intense →în osteoartropatia hipertrofică pneumică → sdr. paraneoplazic frecvent întâlnit în neo. bronhopulmonar;
→ nevralgia de plex brahial asociată cu Sdr. Claude Bernard Horner constituie Sdr. Pancoast Tobias ce apare în tumorile de vârf pulmonar;
Inspecţia toracelui Are ca obiective: →inspecţia statică - ... toracelui - modificări ... ale acestuia →inspecţia dinamică - ... toracelui - ... respiraţiilor - ... respirator
Inspecţia toracelui Are ca obiective: →inspecţia statică - conformaţia toracelui - modificări patologice ale acestuia →inspecţia dinamică - excursiile toracelui - frecvenţa respiraţiilor - tipul respirator
Inspecţia Conformaţia toracelui Normal: → două ... ...; → claviculele ...; → fosele ... si ... ... ... ...; → unghiul ... ... (unghiul format între ... si ... ...); → unghiul ... la 90 grade; → spaţiile intercostale uşor ...; → ... bine fixaţi pe torace; → diametrul ... (...) este mai ... decât cel ...;
Conformaţia toracelui
Normal:
→ două hemitorace simetrice;
→ claviculele orizontale;
→ fosele supra şi sub claviculare uşor vizibile;
→ unghiul Louis vizibil (unghiul format între manubriul şi corpul sternului);
→ unghiul epigastric la 90 grade;
→ spaţiile intercostale uşor oblice;
→ omoplaţii bine fixaţi pe torace;
→ diametrul anteroposterior (sternovertebral) este mai mic decât cel transversal;
Inspecţia Conformaţia toracelui Deformări toracice simetrice (bilaterale) Torace emfizematos – “... ...” → fixat în ...; → excursiile respiratorii ...; → diametrul ... > diametrul ...; → sternul ...; → unghiul xifoidian sau epigastric ...; → coastele ...; → spaţiile intercostale ...; → fosele ... si ... ...; → claviculele şi omoplaţii ...; → gâtul pare ... “...” în torace; → caracteristic ... pulmonar difuz;
Deformări toracice simetrice (bilaterale)
Torace emfizematos – “în butoi”
→ fixat în inspir;
→ excursiile respiratorii diminuate;
→ diametrul AP > diametrul transversal;
→ sternul proeminent;
→ unghiul xifoidian sau epigastric obtuz;
→ coastele orizontalizate;
→ spaţiile intercostale lărgite;
→ fosele supra şi subclaviculare pline;
→ claviculele şi omoplaţii ridicaţi;
→ gâtul pare scurt “înfundat” în torace;
→ caracteristic emfizemului pulmonar difuz;
Torace conoid “… …”
→ torace … la …;
→ …, …, …, …, … abdominale voluminoase;
Torace conoid “în clopot”
→ torace dilatat la bază;
→ ascită, sarcină, F↑, S↑, tumori abdominale voluminoase;
Torace rahitic
→ apare la copii şi adolescenţii cu … în metabolismul … , în special prin lipsa … …
→ “…” ale artic. … bilateral (“… …”);
→ proiecţia … a … (“torace în …”);
→ şanţ … (…);
Torace rahitic
→ apare la copii şi adolescenţii cu carenţe în metabolismul calciului, în special prin lipsa vitaminei D;
→ “nodozităţi” ale artic. condrocostale bilateral (“mătănii costale”);
→ proiecţia anterioară a sternului (“torace în carenă”);
→ şanţ Harrison (submamar);
Torace astenic → diametrele ..., în special cel ...; → umerii ...; → gâtul ...; → fosele ... ...; → unghiul xifoidian ...; → coastele ...; → musculatura toracelui ..., ..., scapulele ... deasupra planului dorsal (scapulae alatae);
Torace astenic → diametrele micşorate, în special cel anteroposterior; → umerii coborâţi; → gâtul lung; → fosele supraclaviculare adâncite; → unghiul xifoidian ascuţit; → coastele verticalizate; → musculatura toracelui hipotrofică, hipotonică, scapulele ridicate deasupra planului dorsal (scapulae alatae);
Torace înfundibuliform “ de …”
→ sternul … în porţiunea lui …;
→ … sau …
→ cu/fara semnificaţie patologică deosebită;
Torace înfundibuliform “ de pantofar”
→ sternul înfundat în porţiunea lui inferioară;
→ congenital sau dobândit;
→ fără semnificaţie patologică deosebită;
Torace adenopatic “în …”
→ … a părţii …;
→ în marile … mediastinale (în copilărie);
Torace adenopatic “în pâlnie”
→ dilatare a părţii superioare;
→ în marile adenopatii mediastinale (în copilărie);
Deformări toracice asimetrice (unilaterale)
Toracele cifoscoliotic
→ deformarea coloanei în plan … (…) cât şi … (…)
→ cauze …, …, … sau … (morbul lui …);
Torace bombat unilateral → ... pleurale masive; → ...; → ... pulmonare; → ... (de stază sau tumorală);
Torace retractat unilateral
→ … masivă;
→ … pleurală;
→ … pleuropulmonare;
Deformări toracice asimetrice (unilaterale)
Toracele cifoscoliotic
→ deformarea coloanei în plan anterior (cifoză) cât şi lateral (scolioză);
→ cauze traumatice, inflamatorii, degenerative sau congenitale (morbul lui Pott);
Torace bombat unilateral → revărsate pleurale masive; → pneumotorax; → tumori pulmonare; → hepatomegalie (de stază sau tumorală);
Torace retractat unilateral
→ atelectazie masivă;
→ simfiză pleurală;
→ simfize pleuropulmonare;
Modificarea dinamicii respiratorii Frecvenţa → normal = 16-18 respiraţii/minut → între durata inspiraţiei şi cea a expiraţiei raportul este 1/3 → peste 20 respiraţii/min - tahipnee → sub 16 respiraţii/min - bradipnee
Modificarea dinamicii respiratorii Frecvenţa → normal = 16-18 respiraţii/minut → între durata inspiraţiei şi cea a expiraţiei raportul este 1/3 → peste 20 respiraţii/min - tahipnee → sub 16 respiraţii/min - bradipnee
Tipul respirator
→ costal … – femei
→ costal … – bărbaţi
În timpul somnului, indiferent de sex, respiraţia este de tip …
Retracţia inspiratorie a spaţiilor … poartă numele de …
→ …- obstacol la nivelul laringelui, traheei
unilateral
→ … bronşiei principale prin … … ,… … ,… de …
→ … pleurale
Tipul respirator
→ costal superior – femei
→ costal inferior – bărbaţi
În timpul somnului, indiferent de sex, respiraţia este de tip abdominal
Retracţia inspiratorie a spaţiilor intercostale poartă numele de tiraj
→ simetric- obstacol la nivelul laringelui, traheei unilateral
→ obstrucţia bronşiei principale prin corp străin, tumori bronşice, anevrism de aortă
→ simfize pleurale
Palparea
Prin palparea aparatului respirator se apreciază:
a) Starea … a cutiei toracice
b) … respiratorii
c) Transmiterea … … la peretele toracic - … pectoral
d) … pleurală
Palparea
Prin palparea aparatului respirator se apreciază:
a) Starea morfologică a cutiei toracice
b) Mişcările respiratorii
c) Transmiterea vibraţiilor vocale la peretele toracic - freamătul pectoral
d) Frecătura pleurală
Palparea aparatului respirator
a) Starea morfologică a cutiei toracice
→ … sau … locale sau întinse la un … … sau la …;
→ starea … (…, …, …);
→ starea …
- … sau … musculară;
- formaţiuni …;
→ integritatea sistemului … - se vor palpa …, …, … coloanei … pentru depistarea unor eventuale … … la acest nivel: …, … …
→ pentru depistarea unor … intercostale se vor palpa punctele valleix (…, …, …);
→ senzaţia de … “de …” – în … subcutanat care apare datorită … … in … … … prin:
- … … posttraumatică
- după … pleurală;
Starea morfologică a cutiei toracice
→ bombări sau retracţii locale sau întinse la un întreg hemitorace sau la ambele;
→ starea tegumentelor (elasticitate, troficitate, temperatură);
→ starea musculaturii
- atrofia sau hipertrofia musculară;
- formaţiuni intramusculare;
→ integritatea sistemului osteoarticular - se vor palpa coastele, sternul, vertebrele coloanei dorsale pentru depistarea unor eventuale procese patologice la acest nivel: fracturi, formaţiuni tumorale;
→ pentru depistarea unor nevralgii intercostale se vor palpa punctele Valleix (spinal, axilar, parasternal);
→ senzaţia de crepitaţii “de zăpadă” – în emfizemul subcutanat care apare datorită pătrunderii aerului în ţesutul celular subcutanat prin: - ruptură pleurală posttraumatică
- după puncţie pleurală;
Palparea aparatului respirator
b) Mişcările respiratorii
→ se apreciază prin palpare: …, …, … mişcărilor respiratorii
Pentru determinarea frecvenţei respiratorii
→ se aplică faţa … a mâinii pe faţa … toracelui şi se calculează … … .. …
Pentru aprecierea amplitudinii şi sincronismului mişcărilor respiratorii metodologia este următoarea:
→ bolnavul în poziţie …, examinatorul fiind plasat în … bolnavului
- aplică faţa palmară a mâinilor pe … iar degetele în fosele … : în inspir … plămânilor va veni în contact cu degetele examinatorului →se examinează astfel … …
- palmele examinatorului se aplică la baza toracelui (la nivelul coastei a …) cu policele la … … şi se urmăreşte … toracelui în timpul respiraţiei →se apreciază astfel … …
b) Mişcările respiratorii
→ se apreciază prin palpare frecvenţa, amplitudinea şi sincronismul mişcărilor respiratorii
Pentru determinarea frecvenţei respiratorii
→ se aplică faţa palmară a mâinii pe faţa anterioară toracelui şi se calculează frecvenţa respiraţiilor pe minut
Pentru aprecierea amplitudinii şi sincronismului mişcărilor respiratorii metodologia este următoarea:
→ bolnavul în poziţie şezândă, examinatorul fiind plasat în spatele bolnavului
- aplică faţa palmară a mâinilor pe umeri iar degetele în fosele supraclaviculare: în inspir vărful plămânilor va veni în contact cu degetele examinatorului →se examinează astfel mobilitatea vârfurilor
- palmele examinatorului se aplică la baza toracelui (la nivelul coastei a zecea) cu policele la coloana vertebrală şi se urmăreşte mobilitatea toracelui în timpul respiraţiei →se apreciază astfel mobilitatea bazelor
Diminuarea simetrică a excursiilor respiratorii apare în: → ... pulmonar → ... pleurale bilaterale → pahi... bilaterale → ... ... în criză
Diminuarea simetrică a excursiilor respiratorii apare în: → emfizemul pulmonar → revărsate pleurale bilaterale → pahipleurite bilaterale → astm bronşic în criză
Diminuarea sau imobilitatea unilaterală apare în:
→ …
→ …
→ … pleural
→ …
→ patologie hiper… de perete toracic: … … intercostală, … ,…
Accentuarea bilaterală a excursiilor expiratorii apare în:
→ … cu/fara afectare pulmonară sau parietală toracică → … mari, … severe, … metabolice
Diminuarea sau imobilitatea unilaterală apare în:
→ pneumonie
→ atelectazie
→ revărsat pleural
→ pneumotorax
→ patologie hiperalergică de perete toracic: zona zoster intercostală, fracturi, nevralgii
Accentuarea bilaterală a excursiilor expiratorii apare în:
→ polipneea fără afectare pulmonară sau parietală toracică → febre mari, anemii severe, acidoze metabolice
Palparea aparatului respirator
c)Freamătul pectoral
→ reprezintă … … la nivelul peretelui toracic a … … de la nivelul …
→sunt necesare două condiţii esenţiale:
- … … să fie suficient de …
- să nu existe … în propagarea … … de la laringe la peretele toracic (pe căile respiratorii sau la nivelul cavităţii pleurale)
c)Freamătul pectoral
→ reprezintă perceperea tactilă la nivelul peretelui toracic a vibraţiilor transmise de la nivelul laringelui
→sunt necesare două condiţii esenţiale:
- vibraţiile vocale să fie suficient de puternice
- să nu existe obstacole în propagarea vibraţiilor vocale de la laringe la peretele toracic (pe căile respiratorii sau la nivelul cavităţii pleurale)
Palparea aparatului respirator
c)Freamătul pectoral
Tehnică
→ bolnavul în poziţie … sau …;
→ pronunţă cuvintele “… .. …” (… produc o intensă … a … …);
→ palmele examinatorului sunt aplicate de sus în jos pe … … …;
Tehnică
→ bolnavul în poziţie şezândă sau ortostatism;
→ pronunţă cuvintele “treizeci şi trei” (consoanele produc o intensă vibraţie a corzilor vocale);
→ palmele examinatorului sunt aplicate de sus în jos pe zone pulmonare simetrice;
Palparea aparatului respirator
c)Freamătul pectoral Modificări: Fiziologice Accentuare → ... si la ... (...ita dreaptă are diametrul mai ... şi este mai ... de ... ...) → ... ; → inter... → persoane ...; Diminuare → ...; → regiunile de proiecţie a ... si ...; → reg. postero... – dat. maselor ... şi ...;
Modificări:
Fiziologice
Accentuare
→ anterior şi la dreapta (bronşia dreaptă are diametrul mai mare şi este mai aproape de peretele toracic);
→ subclavicular;
→ interscopulovertebral;
→ persoane slabe;
Diminuare
→ obezi;
→ regiunile de proiecţie a ficatului şi cordului;
→ reg. posterosuperioară – dat. maselor musculare şi omoplaţilor;
Palparea aparatului respirator
c)Freamătul pectoral
Modificări:
Patologice
Diminuare sau abolire → afecţiuni ... cu diminuarea ... → ... ..., ... → procese ... la nivel ...: - ... pleural, ..., ... - aer – ... - puroi – ... - sânge – ... - ... pleurale, ... pleurală
Accentuare
→ procese de … pulmonară cu bronhie de … liberă:
-… …
- … pulmonar in faza de constituire
→ procesul de condensare trebuie să cuprindă peste … segmente şi să fie aproape de … …
Patologice
Diminuare sau abolire
→ afecţiuni laringiene cu diminuarea fonaţiei
→ astm bronşic, emfizem
→ procese patologice la nivel pleural:
- revărsat pleural, pleurezie, hidrotorax
- aer – pneumotorax
- puroi – empiem
- sânge – hemotorax
- aderenţe pleurale, simfiză pleurală
Accentuare
→ procese de condensare pulmonară cu bronhie de drenaj liberă: - pneumonia pneumococică
- abces pulmonar in faza de constituire
→ procesul de condensare trebuie să cuprindă peste două segmente şi să fie aproape de peretele toracic
Palparea aparatului respirator
d )Perceperea unor zgomote anormale:
&crepitaţiile
→ senzaţia tactilă asemănătoare cu … mersului pe …;
→ apare în … subcutanat;
&frecătura pleurală → senzaţia palpatorie asemănătoare cu ... unei bucăţi de ... nouă → percepută în ... sau in ... → este ... → ... la acumularea de ... pleural
d )Perceperea unor zgomote anormale
&crepitaţiile
→ senzaţia tactilă asemănătoare cu scârţâitul mersului pe zăpadă;
→ apare în emfizemul subcutanat;
&frecătura pleurală
→ senzaţia palpatorie asemănătoare cu frecarea unei bucăţi de piele nouă
→ percepută în inspir sau în expir
→ este discontinuă
→ dispare la acumularea de lichid pleural
C. Percuţia
Tehnica percuţiei este variată. Ea poate fi:
Imediată (…) - prin percutarea … a toracelui cu … … unite şi în flexie uşoară.
Mediată (…) - …-… : degetul … (mediusul mâinii …) este plasat în spaţiul …, degetul … (mediusul mâinii …) execută mişcarea de percuţie din articulaţia pumnului, … pe degetul percutant
C. Percuţia
Tehnica percuţiei este variată. Ea poate fi:
Imediată (directă) - prin percutarea directă a toracelui cu vârful degetelor unite şi în flexie uşoară.
Mediată (indirectă) - digitalo-digitală: degetul percutat (mediusul mâinii stângi) este plasat în spaţiul intercostal, degetul percutor (mediusul mâinii drepte) execută mişcarea de percuţie din articulaţia pumnului, perpendicular pe degetul percutant
Poziţia bolnavului
→ …;
→ …;
→ decubit … sau … (bolnavii gravi);
Ordinea percuţiei
→ toracele se percută de … in …, …;
→ se percută toate cele … feţe ale …;
→ se percută de la linia … spre …;
Poziţia bolnavului
→ şezând;
→ ortostatism;
→ decubit dorsal sau lateral (bolnavii gravi);
Ordinea percuţiei
→ toracele se percută de sus în jos, simetric;
→ se percută toate cele trei feţe ale humitoracelor;
→ se percută de la linia mediană spre lateral;
Contraindicaţiile percuţiei: → ... recentă; → bolnavi cu ... ... gravă; → ... mare de aortă; → bolnavi cu ... toracice sau ... cutanată; → bolnavi cu ... extremă sau ...; → bolnavi cu ... ... recentă;
Contraindicaţiile percuţiei:
→ hemoptizie recentă;
→ bolnavi cu insuficienţă cardiocirculatorie gravă;
→ anevrism mare de aortă;
→ bolnavi cu dureri toracice sau hiperestezie cutanată;
→ bolnavi cu debilitate extremă sau agitaţi;
→ bolnavi cu hemoragie digestivă recentă;
Obiectivele percuţiei:
→ determinarea … … si … ale …
→ determinarea … … pulmonare
→ datele percuţiei toracelui în condiţii …
Obiectivele percuţiei:
→ determinarea limitelor superioare şi inferioare ale plămânilor
→ determinarea mobilităţii active pulmonare
→ datele percuţiei toracelui în condiţii patologice
Obiectivele percuţiei:
- Determinarea limitelor superioare şi inferioare ale plămânilor
Faţa anterioară
-dreapta
→ sonoritatea pulmonară coboară până în spaţiul … i.c de unde începe … …
-stânga
→ sonoritatea pulmonară coboară până în spaţiul …-… i.c de unde începe … …
→ de la nivelul coastei …-…– sonoritatea pulmonară se continuă cu sunetul … al spaţiului …
- Determinarea limitelor superioare şi inferioare ale plămânilor
Faţa anterioară
dreapta
→ sonoritatea pulmonară coboară până în spaţiul V-i.c de unde începe matitatea hepatică
stânga
→ sonoritatea pulmonară coboară până în spaţiul III-IV i.c de unde începe matitatea cardiacă
→ de la nivelul coastei VI-VII – sonoritatea pulmonară se continuă cu sunetul timpanic al spaţiului Traube
Obiectivele percuţiei:
- Determinarea limitelor superioare şi inferioare ale plămânilor
Faţa posterioară
→ percuţia se începe cu … plămânului percutând pe marginea superioară a … de la baza gâtului spre … … → sonoritatea vârfului este percepută pe o suprafaţă de …-… cm, la mijlocul distanţei dintre aceste două puncte (bandeletele Kronig sau … de … …) →sonoritatea … a acestor zone este semn de … apicală
Sonoritatea coboară:
→ pe stânga → până la coasta a …-a şi T…
→ pe dreapta → până la coasta a …-a şi T
Faţa posterioară
→ percuţia se începe cu vârful plămânului percutând pe marginea superioară a trapezului de la baza gâtului spre articulaţia umărului → sonoritatea vârfului este percepută pe o suprafaţă de 5-6 cm, la mijlocul distanţei dintre aceste două puncte (bandeletele Kronig sau zonele de alarmă Chauvet) →sonoritatea crescută a acestor zone este semn de TBC apicală
Sonoritatea coboară:
→ pe stânga → până la coasta a X-a şi T11
→ pe dreapta → până la coasta a X-a şi T10
Obiectivele percuţiei:
- Determinarea limitelor superioare şi inferioare ale plămânilor
Feţele laterale
→ dreapta - sonoritatea pulmonară se continuă la nivelul spaţiului … i.c cu … …
→ stânga - sonoritatea pulmonară se continuă cu sunetul … al … … şi mai jos cu sunetul … al …
Feţele laterale
→ dreapta - sonoritatea pulmonară se continuă la nivelul spaţiului VII i.c cu matitatea hepatică
→ stânga - sonoritatea pulmonară se continuă cu sunetul timpanic al spaţiului Traube şi mai jos cu sunetul mat al splinei.
Obiectivele percuţiei:
- Determinarea mobilităţii active pulmonare
→ este reprezentată de … în inspir a … pulmonare:- inspir normal cu … cm;
- inspir forţat cu …-… cm;
Manevra de determinare a mobilităţii bazelor pulmonare în inspir şi expir forţat poartă denumirea de manevra …
- Determinarea mobilităţii active pulmonare
→ este reprezentată de coborârea în inspir a bazelor pulmonare:- inspir normal cu 1 cm;
- inspir forţat cu 5-6 cm;
Manevra de determinare a mobilităţii bazelor pulmonare în inspir şi expir forţat poartă denumirea de manevra Hirtz
Obiectivele percuţiei:
- Datele percuţiei toracelui în condiţii patologice
→ diminuarea … pulmonare - …;
→ … sonorităţii pulmonare - …;
→ … sonorităţii pulmonare- …;
→ accentuarea hipersonorităţii - sunet …;
- Datele percuţiei toracelui în condiţii patologice
→ diminuarea sonorităţii pulmonare - submatitate;
→ abolirea sonorităţii pulmonare - matitate;
→ creşterea sonorităţii pulmonare- hipersonoritate;
→ accentuarea hipersonorităţii - sunet timpanic;
Diminuarea sau abolirea sonorităţii pulmonare - submatitate, matitate apare în trei mari categorii de situaţii clinice
a) Modificări ale peretelui toracic: … , … ,…
b) Procese … ale … pulmonar, când plămânul nu mai conţine … cum se întâmplă în:
→ … … …;
→ … pulmonar;
→ … pulmonare;
→ … pulmonar acut;
→ … pulmonar in faza de constituire;
→ …;
c) Interpunerea între peretele toracic şi plămâni a unui mediu care nu conţine aer.
→ colecţii lichidiene: …, …, … ,…
→ îngroşări pleurale: … pleurale, … pleurale;
Diminuarea sau abolirea sonorităţii pulmonare - submatitate, matitate apare în trei mari categorii de situaţii clinice
a) Modificări ale peretelui toracic: obezitate, edem, tumori
b) Procese patologice ale parenchimului pulmonar, când plămânul nu mai conţine aer cum se întâmplă în:
→ pneumonia franca lobara;
→ infarct pulmonar;
→ fibroze pulmonare;
→ edem pulmonar acut;
→ abces pulmonar in faza de constituire;
→ atelectazie;
c) Interpunerea între peretele toracic şi plămâni a unui mediu care nu conţine aer.
→ colecţii lichidiene: puroi, sânge, exudat, transudat;
→ îngroşări pleurale: simfize pleurale, tumori pleurale;
Hipersonoritate pulmonară
→ bilaterală - … … în criză şi … pulmonar
→ unilaterală - … - spontan sau terapeutic
Timpanismul
Este o hipersonoritate cu … … care se obţine la percuţia unui abdomen … sau a spaţiului …
Apare în:
Cavităţi pulmonare:
→ … …;
→ … … evacuat;
→ … … evacuat;
Amplitudinea sunetului timpanic depinde de … … şi … faţă de peretele toracic, fiind accentuată când diametrul cavităţii >… cm, pereţii sunt …, … şi cavitatea este … de peretele toracic
→ pneumotorax: când presiunea în cavitatea pleurală este … (pneumotoraxul cu …)
Hipersonoritate pulmonară
→ bilaterală - astm bronşic în criză şi emfizem pulmonar
→ unilaterală - pneumotorax - spontan sau terapeutic
Timpanismul
Este o hipersonoritate cu timbrul muzical care se obţine la percuţia unui abdomen meteorizat sau a spaţiului Traube.
Apare în:
Cavităţi pulmonare:
→ caverne tuberculoase;
→ abces pulmonar evacuat;
→ chist hidatic evacuat;
Amplitudinea sunetului timpanic depinde de mărimea cavităţii şi distanţa faţă de peretele toracic fiind accentuată când diametrul cavităţii >6 cm, pereţii sunt subţiri, netezi şi cavitatea este aproape de peretele toracic
→ pneumotorax: când presiunea în cavitatea pleurală este crescută (pneumotoraxul cu supapă)
Scodismul
→ descris de Skoda – reprezintă apariţia unui sunet … perceput prin …, în vecinătatea proceselor … - …, …, …, care prin masa lor determină … … pulmonar
Scodismul
→ descris de Skoda – reprezintă apariţia unui sunet timpanic perceput prin percuţie, în vecinătatea proceselor patologice - pneumonie, pleurezie, tumori, care prin masa lor determină relaxarea parenchimului pulmonar
ASCULTATIA
→ cea mai importantă metodă de … a aparatului respirator.
Tehnică
Ascultaţia poate fi:
→ directă - aplicarea … … pe torace – abandonată;
→ indirectă (mediată) – …;
Poziţia bolnavului
→ bolnavul stă în poziţie … sau în …;
→ respiră pe …, puţin mai … decât în mod obişnuit;
Ordinea ascultaţiei
→ de la … spre …;
→ pe … … … feţe ale toracelui;
→ … si …
Ascultaţia
→ cea mai importantă metodă de examinare a aparatului respirator.
Tehnică
Ascultaţia poate fi:
→ directă - aplicarea urechii direct pe torace – abandonată;
→ indirectă (mediată) – stetoscop;
Poziţia bolnavului
→ bolnavul stă în poziţie şezândă sau în ortostatism;
→ respiră pe gură, puţin mai profund decât în mod obişnuit;
Ordinea ascultaţiei
→ de la vârfuri spre baze;
→ pe toate cele trei feţe ale toracelui;
→ simetrică şi comparativă;
Elemente fiziologice ... sau ... ... → determinat de ... ... în ambii timpi ai respiraţiei prin ... ... , ... ,...; Se percepe: → anterior la nivelul ... ,... , ... ... → posterior ...-...(...-...);
Elemente fiziologice
Suflul sau zgomotul laringotraheal → determinat de trecerea aerului în ambii timpi ai respiraţiei prin orificiul glotic, trahee şi bronhii;
Se percepe:
→ anterior la nivelul laringelui, traheei şi manubriului sternal;
→ posterior interscapulo-vertebral (T1-T4);
Murmurul vezicular
→ se produce prin … … la nivelul … de calibru …, bronhiolei …, ductului … şi …;
→ este …, …, …;
→ intensitatea maximă este în … … … … …
→ durata este mai mare în …;
Murmurul vezicular
→ se produce prin trecerea aerului la nivelul bronhiilor de calibru mic, bronhiolei supralobulare, ductului alveolar şi alveolelor;
→ este dulce, aspirativ, continuu;
→ intensitatea maximă este în a doua jumătate a inspirului;
→ durata este mai mare în expir;
Modificările murmurului vezicular
Modificări fiziologice ale murmurului vezicular
Accentuat
→ în dreapta, deoarece … … … dreaptă este de calibru mai …;
→ la copii, deoarece au … … … …
Diminuat
→ la batrani, la debili prin … … de … a …
→ la obezi, prin … … …
Modificările murmurului vezicular
Modificări fiziologice ale murmurului vezicular
Accentuat
→ în dreapta, deoarece bronhia lobară superioară dreaptă este de calibru mai mare;
→ la copii, deoarece au peretele toracic mai subţire;
Diminuat
→ la bătrâni, la debili prin ↓ vitezei de circulaţie a aerului;
→ la obezi, prin îngroşarea peretelui toracic;
Modificări patologice ale murmurului vezicular se referă la:
→ creşterea sau diminuarea intensităţii - murmur vezicular … sau …
→ ridicarea tonalităţii – respiraţie …;
→ înăsprirea timbrului – respiraţie …;
→ modificarea ritmului – respiraţie …, expir …;
Modificări patologice ale murmurului vezicular se referă la:
→ creşterea sau diminuarea intensităţii - murmur vezicular accentuat sau diminuat;
→ ridicarea tonalităţii – respiraţie suflantă;
→ înăsprirea timbrului – respiraţie aspră;
→ modificarea ritmului – respiraţie sacadată, expir prelungit;
Murmur vezicular accentuat se întâlneşte în:
→ … la debut;
→ … acute în primele zile;
→ zonele … din … unor procese … pulmonare întinse;
Murmur vezicular accentuat se întâlneşte în:
→ pneumonii la debut;
→ bronşite acute în primele zile;
→ zonele compensatorii din vecinătatea unor procese patologice pulmonare întinse;
Murmur vezicular diminuat se întâlneşte în obstrucţii bronşice ...; → ... pulmonare; → ... pulmonar; → ... pulmonare; → ... cu aer în cantitate ...; → ...ita;
Murmur vezicular diminuat se întâlneşte în obstrucţii bronşice incom-plete;
→ condensări pulmonare;
→ emfizem pulmonar;
→ tumori pulmonare;
→ pneumotorax cu aer în cantitate redusă;
→ pahipleurită;
Murmur vezicular abolit se întâlneşte, când există: → obstrucţie bronşică ... → ... bronşic → ... ... endobronşic → interpunerea între parenchimul pulmonar şi peretele toracic de: → lichid (...) → aer (...) → procese solide (..., ... ...)
Murmur vezicular abolit se întâlneşte, când există:
→ obstrucţie bronşică totală
→ neoplasm bronşic
→ corp străin endobronşic
→ interpunerea între parenchimul pulmonar şi peretele toracic de:
→ lichid (pleurezie)
→ aer (pneumotorax)
→ procese solide (tumori, aderenţe pleurale)
Respiraţia suflantă - apariţia unei tonalităţi mai … a … … atât în inspir cât şi în expir. Poate fi:
→ pasageră şi inspiratorie în … acută
→ persistentă în: …, IP, …
Respiraţia aspră - este întâlnită în:
→ … lumenului bronhiolelor şi … vitezei curentului de aer - în …itele incipiente;
Respiraţia suflantă - apariţia unei tonalităţi mai ridicate a murmurului vezicular atât în inspir cât şi în expir. Poate fi:
→ pasageră şi inspiratorie în bronşita acută
→ persistentă în: bpn, IP, pneumonie
Respiraţia aspră - este întâlnită în:
→ micşorarea lumenului bronhiolelor şi creşterea vitezei curentului de aer - în bronşiolitele incipiente;
Respiraţia sacadată - sau murmurul vezicular ... → se produce în ... ... ... şi este întrerupt de ... pauze; → cauze locale: - ... costale - ...ita - ... intercostale → cauze generale: - ...ite - ... exogene şi endogene).
Respiraţia sacadată - sau murmurul vezicular discontinuu → se produce în mai mulţi timpi şi este întrerupt de mici pauze; → cauze locale: - fracturi costale - pleurită - nevralgii intercostale → cauze generale: - meningoencefalite - intoxicaţii exogene şi endogene).
Expirul prelungit – în procese … în care este jenată … aerului:
→ … pulmonar - prin … … pulmonare;
→ … … - prin … bronhiolar;
→ …ite cronice - prin … al musculaturii bronşice;
→ … pulmonare - prin …. … parenchimului;
Expirul prelungit – în procese bronhoalveolare în care este jenată ieşirea aerului:
→ mfizem pulmonar - prin scăderea elasticităţii pulmonare;
→ astm bronşic - prin spasm bronhiolar;
→ bronşite cronice - prin spasm al musculaturii bronşice;
→ scleroze pulmonare - prin scăderea elasticităţii parenchimului;
Modificări ale suflului laringo-traheal
- Suflul tubar patologic
→ suflul …-… perceput în … … de … fiziologică
→ se întâlneşte în procesele de … a … pulmonar cu bronhie …:
→ … … …
→ … pulmonar;
→ … pulmonar;
Modificări ale suflului laringo-traheal
- Suflul tubar patologic
→ suflul laringo-traheal perceput în afara ariei de proiecţie fiziologică
→ se întâlneşte în procesele de condensare a parenchimului pulmonar cu bronhie liberă:
→ pneumonia francă lobară;
→ infarct pulmonar;
→ neoplasm pulmonar;
*Suflul pleuretic
→ în procesele de … pulmonară cu … pleural în cantitate …;
→ zgomot …, …, … de …;
→ se aude mai bine în …;
→ a fost asemănat cu pronunţia literelor “…” sau “…” aspirate;
→ la limita superioară a …, mai ales pe faţa … a toracelui;
→ nu se percepe în … cu … … sau in … …
*Suflul pleuretic
→ în procesele de condensare pulmonară cu revărsat pleural în cantitate medie;
→ zgomot dulce, voalat, depărtat de ureche;
→ se aude mai bine în expir;
→ a fost asemănat cu pronunţia literelor “e” sau “h” aspirate;
→ la limita superioară a lichidului, mai ales pe faţa laterală a toracelui;
→ nu se percepe în pleureziile cu lichid puţin sau în cantitate mare;
*Suflul cavitar sau cavernos
→ se produce atunci când în parenchimul pulmonar există o …
→ condiţiile de apariţie a suflului cavitar:
- cavitate … … cu diametrul … … cm;
- situată …, cu comunicare … cu …;
- pereţi …, …
- zonă de … în jurul …;
- se aude egal în ambii timpi respiratori, aproape de ureche
→ apare în:
- … …
- … … evacuat
- … … evacuat;
- … … excavat;
- … mari;
c)Suflul cavitar sau cavernos
→ se produce atunci când în parenchimul pulmonar există o cavitate
→ condiţiile de apariţie a suflului cavitar:
- cavitate relativ mare cu diametrul sub 6 cm;
- situată superficial, cu comunicare largă cu bronhia;
- pereţi netezi, elastici;
- zonă de condensare în jurul cavităţii;
- se aude egal în ambii timpi respiratori, aproape de ureche
→ apare în:
- caverne TBC
- chist hidatic evacuat
- abces pulmonar evacuat;
- neoplasm pulmonar excavat;
- bronşiectazii mari;
*Suflul amforic
- suflu …, …, … cu rezonanţă …;
- se aude predominant în …;
Se aude în:
→ … … cu diametrul … … cm cu pereţii …, … aproape de … …;
→ …;
d) Suflul amforic
- suflu dulce, slab, grav cu rezonanţă muzicală;
- se aude predominant în expir;
Se aude în:
→ cavernele mari cu diametrul peste 6 cm cu pereţii subţiri, netezi aproape de peretele toracic;
→ pneumotorax;
Zgomote respiratorii supraadăugate
Au următoarele arii de producere:
→ căile …, … sau cavităţile … – …
→ cavităţile … - … …
Zgomote respiratorii supraadăugate
Au următoarele arii de producere:
→ căile respiratorii, alveole sau cavităţile pulmonare – raluri
→ cavităţile pleurale - frecături pleurale
Clasificarea ralurilor După origine: → bronşice: ... ,... → bronhoalveolare: ...; → alveolare: ...;
După timbrul acustic:
→ uscate: …, …
→ umede: … ,…
Clasificarea ralurilor După origine: → bronşice: ronflante, sibilante; → bronhoalveolare: subcrepitante; → alveolare: crepitante; După timbrul acustic: → uscate: ronflante, sibilante; → umede: crepitante, subcrepitante;
RONFLANTE
→ timbru de …, intensitate … şi tonalitate …
→ raluri … (…=caracter … al vibraţiilor)
→ sunt legate de … de …
→ sunt caracteristice … acute şi cronice - ingrosarea cailor aeriene …
→ sunt prezente în … si …
→ numărul lor sau localizarea se pot modifica (prin … …)
RONFLANTE
→ timbru de sforăit, intensitate mare şi tonalitate joasă
→ raluri uscate (uscat=caracter continuu al vibraţiilor)
→ sunt legate de hipersecreţia de mucu
→ sunt caracteristice bronşitei acute şi cronice - ingrosarea cailor aeriene mari
→ sunt prezente în inspir şi expir
→ numărul lor sau localizarea se pot modifica (prin mobilizarea secreţiilor)
SIBILANTE
→ timbru de …, …, intensitate … tonalitate …
→ raluri … (…=caracter … al vibraţiilor)
→ apar pe bronhiile … şi …, ca urmare a trecerii aerului prin tuburi … datorită … ,… de … ,… …)
→ sunt prezente în … si … mai pronunţat în …
→ nu sunt/sunt influenţate de …
→ pot fi difuze în … sau … sau localizate (… sau …)
SIBILANTE
→ timbru de fluierat, şuierat, intensitate mare tonalitate înaltă
→ raluri uscate (uscat=caracter continuu al vibraţiilor)
→ apar pe bronhiile mici şi bronhiole, ca urmare a trecerii aerului prin tuburi îngustate datorită edemului, hipersecretiei de mucus şi spasmului muscular
→ sunt prezente în inspir şi expir, mai pronunţat în expir
→ nu sunt influenţate de tuse
→ pot fi difuze în bronşită sau astm sau localizate (corp străin, sau neoplasm)
SUBCREPITANTE
→ rezultă din conflictul …-… de la nivelul căilor respiratorii …, uneori în dilataţiile acestora
→ în unele situaţii se leagă de secreţii atât în căile respiratorii …, … cât şi în … : … pulmonară (… … …)
→ comparate cu … … .. … … … … sau produse prin … .. … .. … (raluri … = subcrepitante mari)
→ sunt zgomote cu intensitate …, … între ele, au timbru … (umed =caracter … al vibraţiilor)
→ sunt … si …
→ nu sunt influenţate de …
→ pot avea caractere … sau … , întinderi diferite în funcţie de … …
SUBCREPITANTE
→ rezultă din conflictul aer-secreţii de la nivelul căilor respiratorii mici, uneori în dilataţiile acestora
→ în unele situaţii se leagă de secreţii atât în căile respiratorii mici, mijlocii, cât şi în alveole: staza pulmonară (EPA)
→ comparate cu spargerea bulelor de gaz din apa carbogazoasă sau produse prin suflarea cu paiul în apă (raluri buloase = subcrepitante mari)
→ sunt zgomote cu intensitate mare, inegale între ele, au timbru umed (umed =caracter disparat al vibraţiilor)
→ sunt inspiratorii şi expiratorii
→ nu sunt influenţate de tuse
→ pot avea caractere unilaterale sau bilaterale, întinderi diferite în funcţie de condiţiile etiopatologice
Tipuri de raluri
1. Raluri subcrepitante medii – … … …
→ apar iniţial la … plămânului
→ … spre …
→ se retrag la … şi dispar în …, … (maree) odată cu încetarea crizei
Tipuri, particularităţi funcţie de diferite situaţii semiologice
- Raluri subcrepitante medii – EPA
→ apar iniţial la baza plămânului
→ urcă spre vârf
→ se retrag la baze şi dispar în ore, zile (maree) odată cu încetarea crizei
- Raluri subcrepitante de stază
→ la … plămânului …
→ … … … cronică
→ sunt asociate cu alte semne de insuficienţă cardiacă …
- Raluri subcrepitante de stază
→ la baza plămânului bilateral
→ IVS cronică
→ sunt asociate cu alte semne de insuficienţă cardiacă stângă
3. Bronşiectazii → raluri ... → de regulă ... → la ... plămânului → se asociază cu: ... în cantitate ..., stratificată- ...-...-...
3. Bronşiectazii → raluri mari → de regulă unilaterale → la baza plămânului → se asociază cu: expectoraţie în cantitate mare, stratificată- sero-muco-purulentă
- Raluri cavernoase, cavitare
→ timbru …
→ asociat cu suflu …
- Raluri cavernoase, cavitare
→ timbru cavernos
→ asociat cu suflu cavitar
5. Cracmentele umede → varianta de ... → se percep in ... ... ai respiratiei → apar de obicei la ... → semnifica reactivarea unei ... sau ... pulmonar, primitiv sau metastatic
- Cracmentele umede
→ varianta de subcrepitant
→ se percep in ambii timpi ai respiratiei
→ apar de obicei la varf
→ semnifica reactivarea unei tuberculoze sau neoplasm pulmonar, primitiv sau metastatic
CREPITANTE
→ raluri …
→ apar numai în … (la … …)
→ se … după … (se desprinde … de pe pereţii alveolelor →crepitantele sunt mai …)
→ se aseamănă cu zgomotul produs de … .. .. … … sau cu cel produs de … … … …
→ apar în:
→ … … … , … …
→ … pulmonar
→ … pulmonar in faza de constituire
→ se asociază de regulă cu alte semne de condensare pulmonară: vibraţii vocale …, suflu …
CREPITANTE
→ raluri alveolare
→ apar numai în inspir (la sfarsitul inspirului)
→ se accentuează după tuse (se desprinde exudatul de pe pereţii alveolelor →crepitantele sunt mai numeroase)
→ se aseamănă cu zgomotul produs de sarea pe o plită încinsă sau cu cel produs de frecarea părului între degete
→ apar în:
→ pneumonia francă lobară, bpn
→ infarct pulmonar
→ abcesul pulmonar in faza de constituire
→ se asociază de regulă cu alte semne de condensare pulmonară: vibraţii vocale crescute, suflu tubar
Cracmentele uscate
→ variantă de crepitant → caracter de ral …
→ se aud numai în … şi după …
→ zgomot …
→ comparat cu zgomotul de … .. … … …
→ apare ca rezultat al … … … a ţesuturilor …
→ se percep la … pulmonare
→ sunt caracteristice sechelelor de … … , în campurile de alarmă …
Cracmentele uscate
→ variantă de crepitant → caracter de ral uscat
→ se aud numai în inspir şi după tuse
→ zgomot cicatriceal
→ comparat cu zgomotul de rupere a unei crengi uscate
→ apare ca rezultat al frecării între ele a ţesuturilor indurate
→ se percep la varfurile pulmonare
→ sunt caracteristice sechelelor de TBC apicale, în campurile de alarmă Chauvet
Frecăturile pleurale
→ zgomote care iau naştere prin … … … … … datorită asperităţilor create pe suprafaţa pleurei de … … însoţite de acumulări de … →suprafata devine …, punţile de … se pot …
→ sunt zgomote … , …
→ au sediul … şi sunt … (se produc sub ureche);
→ sunt nemodificate/modificate de tuse;
→ se aud în … … respiratori, dar mai ales în …;
→ se … prin respiraţii … şi prin apăsarea … pe torace;
→ dispar în … (spre deosebire de frecătura …)
→ zgomote asemănătoare cu … … … .. … … sau …
→ se întâlnesc în – … si …
Frecăturile pleurale
→ zgomote care iau naştere prin frecarea celor două foiţe pleurale datorită asperităţilor create pe suprafaţa pleurei de procese inflamatorii însoţite de acumulări de fibrină →suprafata devine neregulată, punţile de fibrină se pot rupe
→ sunt zgomote aspre, uscate;
→ au sediul fix şi sunt superficiale (se produc sub ureche);
→ sunt nemodificate de tuse;
→ se aud în ambii timpi respiratori, dar mai ales în inspir;
→ se accentuează prin respiraţii profunde şi prin apăsarea stetoscopului pe torace;
→ dispar în apnee (spre deosebire de frecătura pericardică)
→ zgomote asemănătoare cu frecarea unei bucăţi de piele nouă sau mătase;
→ se întâlnesc în – pleurită şi pahipleurită
Ascultaţia vocii
În unele stări patologice, putem recurge şi la ascultaţia vocii, transmisia acesteia fiind modificată.
Bronho…
→ este transmiterea … a vocii la nivelul …;
→ se întâlneşte în procesele de … cu bronhie …:
→ …;
→ … pulmonar;
→ … pulmonar;
→ …;
Ascultaţia vocii
În unele stări patologice, putem recurge şi la ascultaţia vocii, transmisia acesteia fiind modificată.
Bronhofonie
→ este transmiterea exagerată a vocii la nivelul toracelui;
→ se întâlneşte în procesele de condensare cu bronhie liberă:
→ pneumonie;
→ TBC pulmonar;
→ infarct pulmonar;
→ bronhopneumonii;
Pectorilocvia sau vocea cavernoasă
→ transmiterea … şi cu timbru … , … a vocii;
→ apare în cavităţile … (… TBC, … golit, … bronşice mari);
Pectorilocvia sau vocea cavernoasă
→ transmiterea exagerată şi cu timbru modificat, cavernos a vocii;
→ apare în cavităţile mari (caverna TBC, abces golit, dilataţii bronşice mari);
Pectorilocvia afonă → este transmiterea ... a vocii ...; → se întâlneşte în: → ... pulmonare cu bronhie ...; → ... pleurale medii;
Pectorilocvia afonă
→ este transmiterea clară a vocii şoptite;
→ se întâlneşte în:
→ condensări pulmonare cu bronhie liberă;
→ revărsate pleurale medii;
Egofonia sau “vocea de …”
→ este transmiterea vocii cu caracter …;
→ se întâlneşte în … pleurale medii, însoţind suflul …;
Egofonia sau “vocea de capră”
→ este transmiterea vocii cu caracter sacadat;
→ se întâlneşte în revărsatele pleurale medii, însoţind suflul pleuretic;
Vocea amforică
→ este comparată cu zgomotul produs când … … … … …
→ se întâlneşte în … … , cu pereţi … şi în …;
Vocea amforică
→ este comparată cu zgomotul produs când vorbim deasupra unei amfore goale;
→ se întâlneşte în cavernele mari, cu pereţi netezi şi în pneumotorax;
