C2 Simptome generale Flashcards
STAREA DE CONŞTIENŢĂ
Definiţie
Conştienţa este forma superioară de reflectare a realităţii, proprie omului
TULBURĂRILE DE CONŞTIENŢĂ
3
obnubilare
stupoare
torpoare
PIERDEREA CONŞTIENŢEI (3)
lipotimie
sincopa
coma
obnubilarea:
cum se manifetsa?
la cine apare?
→ dificultatea de orientare temporo-spaţială
→ om “rătăcit”
→ somnolent, mişcări spontane limitate, răspunde la stimuli, inclusiv ordine verbale, dar răspunsul este lent, neclar
→ apare în stări toxice, infecţii sau la bolnavi cu encefalopatii de diverse cauze (hepatice, hipertensive)
stupoarea:
cum este pacientul?
raspude la stimuli?
→ tulburare gravă a conştienţei
→ dezorientare temporo-spaţială evidentă
→ amnezie (pierderea memoriei)
→ privire fixă, fără nici o reacţie
→ nu răspunde la stimuli verbali
→ răspunde la stimuli dureroşi, răspunsul fiind lent, puţin adecvat
cand apare stupoarea?
→ tumori cerebrale
→ encefalopatiilor
→ stări toxice grave
torpoarea (obtuzia):
cum se manifesta?
cum se comporta pacientul?
cand apare?
stare de amorţire generală fizică şi psihică insotită frecvent de momente de aţipire; lentoare in inţelegerea intrebărilor şi formularea răspunsurilor
→ bolnavul se comportă ca un somnoros
→ apare după surmenaj fizic sau psihic, boli febrile,encefalopatia hepatică
Lipotimia ce este? este reversibila? durata? functii vitale? memoria?
→ pierderea bruscă, incompletă, totdeauna reversibilă a conştienţei, de scurtă durată, cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor
Cand apare lipotimia?
Apare în:
→ hipoTA din: hemoragii, vărsături, IMA, diaree
→ tulburări de ritm: tahicardii sau bradicardii
Sincopa: este reversibila? durata? functii vitale? cum se manifesta? cat dureaza? memoria?
→ pierderea bruscă, completă şi potenţial reversibilă, de scurtă durată a stării de conştienţă, fără păstrarea funcţiilor vitale
→ pacientul se prăbuşeşte brusc, neaşteptat, fără simptome premonitorii şi indiferent de condiţii
→ în cădere se poate lovi, uneori provocându-şi răni grave, fracturi
→ la 15-20 secunde de la oprirea cordului se produce relaxare sfincteriană, cu pierdere de urină şi scaun rărirea până la oprire a respiraţiei, prăbuşirea TA
→ manifestări neurologice: convulsii tonico-clonice
→ durează 3-4 minute
→ peste 5minute se produce decerebrarea
→ bolnavul cu sincopă are amnezia episodului, dar poate să-şi amintească simptomele ce au precedat accesul sau pe cele pe care le resimte la revenire (dureri, palpitaţii)
Cauze sincopa sinocarotidiana
secundară hiperreflectivităţii sinusului carotidian cauzată de leziuni aterosclerotice, anevrism aortic, tumori glotice
Cauze sincopa din CI dureroasă
- IM poate debuta cu sincopă
- în cursul acceselor anginoase
Sincopa Adam-Stockes
Bloc AV total (incetinirea extrema a pulsului)
Cauze de sincopa in tulburarile de ritm cu ritm rapid
- neadaptarea circulaţiei cerebrale la ritmul rapid:
- fibrilatie atriala paroxistică
- flutter atrial cu bloc 2/1 (ritm atrial rapid)
- TPSV
- fibrilaţie ventriculară
Cauze de sincopa
→ stenozele orificiale strânse din bolile congenitale cardiace; sincopa apare de obicei in cursul unui efort fizic
→ sincopa din tumorile atriale pediculate (mixomul atrial)
→ sincopa din embolia pulmonară masivă
→ Bloc AV total ( sincopa Adams - Stockes)
→ Tulburări de ritm cu ritm rapid
→ sincopa din CI dureroasă
→ sincopa sinocarotidiană
Sincopa şi lipotimia au ca substrat :
tulburările de irigaţie cerebrală
Coma
→ pierderea stării de conştienţă de lungă durată asociată cu tulburări vegetative (respiratorii, cardiace), oculare şi neurologice
Coma:
forme clinice in functie de intensitatea pierderii constientei si faza de evolutie (4)
- starea precomatoasă
- coma vigilă
- coma profundă (carus)
- coma depăşită
Starea precomatoasă
predomină obnubilarea
coma vigilă
– bolnavul este confuz, răspunde la excitaţii, reflexul fotomotor, corneean şi deglutiţia sunt păstrate
coma profundă (carus)
bolnav complet areactiv, reflexe abolite, incontinenţă de urină şi fecale, hipertermie, tahicardie, tahipnee
coma depăşită (ireversibilă)
apare moartea creierului, respiraţia şi circulaţia sunt menţinute artificial
Cauze coma
- metabolice → coma diabetică, uremică, hepatică
- exogene → intoxicaţii
- cerebrale→ hemoragii cerebrale, traumatisme
Paloarea (definitie)
Disparitia nuantei rozate normale a tegumentelor si mucoaselor care capata o culoare deschisa
Ce poate determina paloare generalizată?
→ îngroşarea tegumentelor (in mixedem)
→ reducerea cantităţii de Hb în anemii
→ vasoconstricţie (in frig, emoţii, şoc)
→ hipodezvoltarea reţelei de capilare dermice
Unde se cerceteaza cel mai bine paloarea?
Cercetarea culorii palmelor şi a mucoaselor (conjuctivală, linguală, bucală) care sunt mai puţin influenţate de alţi factori, permite să se aprecieze dacă paloarea este expresia unei anemii reale
Tipuri de paloare (5)
→ paloare cu icter; pacienţii sunt mai mult palizi decât icterici (icter flavinic) – în anemia hemolitică
→ paloare cu nuanţa gălbuie “ca ceara” – în anemia Biermer
→ paloare “café au lait” – în EBS
→ paloare marcată – “alb ca varul” sau “alb ca hârtia”, cu piele rece şi umedă (transpiraţii reci) – în anemia posthemoragică acută
→ paloare “gri pământie” – apare în leucemii cronice, insuficienţă renală cronică
Ce poate determina paloare localizata?
→ în obstrucţiile arteriale acute sau cronice
→ tegumentul este palid, rece
→ modificări ale părului şi unghiilor
→ în cazuri grave gangrenă
ERITEMUL (ROŞEAŢA)
→ se produce prin vasodilataţie pronunţată sau prin ↑cantităţii de oxiHb în circulaţia sanguină (poliglobulie)
Cauzele si durata eritemului trecator
→ stări emotive → expunere la soare → boli febrile → intoxicaţie cu CO → sindromul carcinoid durează secunde, minute, zile, apare frecvent la faţă
Cauzele si localizarea eritemului persistent
generalizat: scarlatină, LLC (leucemie limfocitara cronica)
*localizat:
→ la faţă – LES, DZ, etilism cronic
→ alte localizări: arsuri de gr. I
→ la palme – eritroză palmară (ciroză hepatică)
Cianoza ( definitie)
reprezintă coloraţia in albastru a tegumentelor şi mucoaselor, cauzată de creşterea >5g% a Hb reduse în sângele capilar (valori normale =2,5g%).
Tipuri de cianoza (2)
Cianoza adevărată – hemoglobinică – creşterea Hb reduse
Cianoza prin derivaţi de Hb anormală - hemoglobinopatică
→ Methemoglobina
→ Sulfhemoglobina
CIANOZA ADEVĂRATĂ (HEMOGLOBINICĂ)- tipuri (7)
→ centrală ( cardiaca, pulmonara, mixta)
→ periferică ( sindrom Raynaud, Cianoza in pelerina, Acrocianoza, Livedo reticularis)
Cianoza cardiaca (cand apare)?
→ afecţiuni cardiace cu stază pulmonară
* IC dreaptă, IC stângă, IC globală
* pericardita constrictivă
* stenoza mitrală
* insuficienţa tricuspidiană
→ afecţiuni cardiace cu şunt dreapta stânga
*maladii congenitale de cord (tetralogia Fallot)
Cianoza pulmonara ( cand apare?)
instalare acută
→ obstrucţie de căi aeriene superioare
→ embolie pulmonară
→ pneumotorax
instalare cronică: → bronşită cronică → astm bronşic → bronşiectazii → scleroze pulmonare
Cianoza centrala mixta ( cand apare?)
→ cordul pulmonar cronic
→ cordul pulmonar acut
Caracterele cianozei centrale (4)
→ este caldă deoarece lipseşte staza şi există o vasodilataţie prin hipercapnie
→ interesează limba şi mucoasa bucală
→ nu dispare la masajul lobului urechii (proba Lewis) – deoarece activarea circulaţiei locale modifică doar cianoza de stază
→ se ameliorează la administrarea de O2
Cianoza periferică (cauza)
Se instalează ca urmare a unei desaturări exagerate a oxiHb la nivelul ţesuturilor periferice
Cauza principală este staza
Tipuri de cianoza periferica
→ generalizată →starea de şoc, IC globală
→ localizată
* Sindrom Raynaud
* Cianoza “în pelerină” - obstacol pe vena cavă superioară
* Acrocianoza
*Livedo reticularis
Sindrom Raynaud
crize vasomotorii ce apar la frig, manifestate prin: paloare, cianoză urmate de inroşirea degetelor
→3 faze: faza sincopală, faza asfixică, faza hiperemică
Acrocianoza
ce este?
Localizare?
→boală a vaselor periferice caracterizată prin cianoza şi răcirea persistentă şi nedureroasă a extremităţilor
→ mai frecventă la femei
→ mainile, urechile, nasul sunt cianotice, reci dar nedureroase
→ iarna acestea se pot edemaţia şi pot deveni dureroase
→ pulsaţiile arteriale sunt normale
→ etiologie: tulburări neuro-endocrine, predispoziţie familială
Livedo reticularis
→reţea albăstruie, marmorată situată pe antebraţe sau coapse
→ tulburare vasospastică a exteremităţilor
→ uneori + senzaţie de răceală, amorţeli, dureri surde, parestezii in picioare şi gambe
Caracterele cianozei periferice (4)
→ este rece
→ dispare în momentul masării lobului urechii după care se recolorează în roz deschis
→ mucoasa bucală şi limba de culoare normală
→ nu se ameliorează la administrarea de O2
Cianoza HEMOGLOBINOPATICĂ:
Methemoglobinemie (cauze, culoare, durata)
→ cauzată de nitriţi, fenacetină, anilină, sulfamide
→ este brun închis
→ este tranzitorie, cu durată de ore, zile
→ examenul obiectiv este normal
Cianoza HEMOGLOBINOPATICĂ:
Sulfhemoglobinemie (cianoza enterogenă) (culoare , cauze)
-este cea mai albastră
Apare după:
→ abuz de analgetice
→ tulburări intestinale
ICTERUL
Definiţie:
→ reprezintă coloraţia galbenă a pielii, sclerelor şi mucoaselor
→ datorată impregnării lor cu bilirubină rezultată din degradarea Hb
Situatii clinice de icter (2)
→ icter adevărat
– determinat de creşterea bilirubinei serice peste 1,6 mg%
→ coloraţia galbenă neicterică
- după administrare acid picric
- carotenoză – apare la copii – după alimentaţie cu morcovi în exces
- mucoasele nu sunt colorate
- bilirubinemia este normală
Icterul prehepatic – icterul hemolitic (mecanism)
Mecanisme:
→ distrugere masivă de hematii prin hemoliză
→ depăşirea posibilităţii de conjugare a ficatului
Icterul prehepatic – icterul hemolitic (cauze)
→ anemii hemolitice → hemolizele de alte cauze: - hematoame extinse - pulmonar, - incompatibilitate transfuzională
Icterul prehepatic – icterul hemolitic (caracteristici)
→ icter flavinic cu nuanţă deschisă → bilirubină indirectă ↑ → sideremie ↑ → reticulocite ↑ → urini hipercrome – urobilinogen ↑ → scaune colorate – stercobilinogen ↑ → splenomegalie → ficatul funcţional normal → prurit absent
Icterul hepatic (mecanism)
datorat afectării anatomo-funcţionale a hepatocitelor, care nu mai pot conjuga toată bilirubina liberă
Icterul hepatic (cauze)
- hepatita acuta/cronica
- ciroza hepatica
Icterul hepatic (caracteristici)
→ icter cu nuanţă roşietică (icter rubinic)
→ creşte BD şi BI
→ urini hipercrome – conţin bilirubină conjugată şi urobilinogen
→ scaun hipocrom – prin reducerea cantităţii de stercobilină
→ splenomegalie
→ ficatul alterat morfofuncţional
Icterul posthepatic - obstructiv (mecanism)
datorat deficitului în eliminarea bilirubinei conjugate
Icterul posthepatic - obstructiv (cauze)
→ obstrucţie intrahepatică: - ciroză hepatică - neoplasm hepatic → obstrucţie extrahepatică: - litiază biliară - litiază coledociană - neoplasm de cap de pancreas)
Icterul posthepatic - obstructiv (caracteristi)
→ intensitate mare – verdinică sau închisă (negru) – melanică → predomină bilirubina directă → urini hipercrome → scaun deschis, grăsos, chitos → se însoţeşte de prurit → splina în limite normale
Discromiile (ce sunt? cum apar? tipuri?)
→ modificări de culoare ale pielii
→ apar ca urmare a tulburării pigmentului fiziologic, melanina, prin:
* exces → hipercromii
* diminuare sau lipsă → hipo sau acromii
Tipuri de acromii (2)
Circumscrise- vitiligo
Difuze-albinism
Albinismul (ce este? de ce apare?culoare?simptome asociate?)
→ absenţa completă şi generalizată a pigmentaţiei pielii
→ există un deficit congenital de tirozină, numărul de melanocite este normal dar melanina nu se formează
→ tegumente şi fanere albe
→ membranele oculare, în special irisul sunt hipocrome
→ fotofobie, nistagmus
→ oligofrenie, epilepsie
Vitiligo (ce este? localizare?asocieri de boli?)
→ discromie simetrică
→ zone de depigmentare simetrice, cu zone de hiperpigmentare la periferie
→ localizare: faţă, gât, faţa dorsală a mâinilor, antebraţe, organe genitale externe
→ asociază frecvent cu boala Basedow, boala Addison sau DZ
Tipuri de hiperpigmentari (2)
Difuze: Melanodermia addisoniana, hemocromatoza(diabet bronzat), melanoza vagabontilor
Localizate:
a) fiziologice: cloasma gravidică, hiperpigmentarea de vârstă → pe faţa dorsală a mâinilor şi toracelui,
efelide (pistrui)
b) patologice: nevi pigmentari( alunite), achantozis nigricans, hiperpigmentarea partilor descoperite, dermatita ocra