C2 Simptome generale Flashcards

1
Q

STAREA DE CONŞTIENŢĂ

Definiţie

A

Conştienţa este forma superioară de reflectare a realităţii, proprie omului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

TULBURĂRILE DE CONŞTIENŢĂ

3

A

obnubilare
stupoare
torpoare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

PIERDEREA CONŞTIENŢEI (3)

A

lipotimie
sincopa
coma

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

obnubilarea:
cum se manifetsa?
la cine apare?

A

→ dificultatea de orientare temporo-spaţială
→ om “rătăcit”
→ somnolent, mişcări spontane limitate, răspunde la stimuli, inclusiv ordine verbale, dar răspunsul este lent, neclar
→ apare în stări toxice, infecţii sau la bolnavi cu encefalopatii de diverse cauze (hepatice, hipertensive)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

stupoarea:
cum este pacientul?
raspude la stimuli?

A

→ tulburare gravă a conştienţei
→ dezorientare temporo-spaţială evidentă
→ amnezie (pierderea memoriei)
→ privire fixă, fără nici o reacţie
→ nu răspunde la stimuli verbali
→ răspunde la stimuli dureroşi, răspunsul fiind lent, puţin adecvat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

cand apare stupoarea?

A

→ tumori cerebrale
→ encefalopatiilor
→ stări toxice grave

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

torpoarea (obtuzia):
cum se manifesta?
cum se comporta pacientul?
cand apare?

A

stare de amorţire generală fizică şi psihică insotită frecvent de momente de aţipire; lentoare in inţelegerea intrebărilor şi formularea răspunsurilor
→ bolnavul se comportă ca un somnoros
→ apare după surmenaj fizic sau psihic, boli febrile,encefalopatia hepatică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
Lipotimia
ce este? este reversibila?
durata?
functii vitale?
memoria?
A

→ pierderea bruscă, incompletă, totdeauna reversibilă a conştienţei, de scurtă durată, cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Cand apare lipotimia?

A

Apare în:
→ hipoTA din: hemoragii, vărsături, IMA, diaree
→ tulburări de ritm: tahicardii sau bradicardii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
Sincopa:
este reversibila?
durata?
functii vitale?
cum se manifesta?
cat dureaza?
memoria?
A

→ pierderea bruscă, completă şi potenţial reversibilă, de scurtă durată a stării de conştienţă, fără păstrarea funcţiilor vitale
→ pacientul se prăbuşeşte brusc, neaşteptat, fără simptome premonitorii şi indiferent de condiţii
→ în cădere se poate lovi, uneori provocându-şi răni grave, fracturi
→ la 15-20 secunde de la oprirea cordului se produce relaxare sfincteriană, cu pierdere de urină şi scaun rărirea până la oprire a respiraţiei, prăbuşirea TA
→ manifestări neurologice: convulsii tonico-clonice
→ durează 3-4 minute
→ peste 5minute se produce decerebrarea
→ bolnavul cu sincopă are amnezia episodului, dar poate să-şi amintească simptomele ce au precedat accesul sau pe cele pe care le resimte la revenire (dureri, palpitaţii)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Cauze sincopa sinocarotidiana

A

secundară hiperreflectivităţii sinusului carotidian cauzată de leziuni aterosclerotice, anevrism aortic, tumori glotice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cauze sincopa din CI dureroasă

A
  • IM poate debuta cu sincopă

- în cursul acceselor anginoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Sincopa Adam-Stockes

A

Bloc AV total (incetinirea extrema a pulsului)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Cauze de sincopa in tulburarile de ritm cu ritm rapid

A
  • neadaptarea circulaţiei cerebrale la ritmul rapid:
    - fibrilatie atriala paroxistică
    - flutter atrial cu bloc 2/1 (ritm atrial rapid)
    - TPSV
    - fibrilaţie ventriculară
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Cauze de sincopa

A

→ stenozele orificiale strânse din bolile congenitale cardiace; sincopa apare de obicei in cursul unui efort fizic
→ sincopa din tumorile atriale pediculate (mixomul atrial)
→ sincopa din embolia pulmonară masivă
→ Bloc AV total ( sincopa Adams - Stockes)
→ Tulburări de ritm cu ritm rapid
→ sincopa din CI dureroasă
→ sincopa sinocarotidiană

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Sincopa şi lipotimia au ca substrat :

A

tulburările de irigaţie cerebrală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Coma

A

→ pierderea stării de conştienţă de lungă durată asociată cu tulburări vegetative (respiratorii, cardiace), oculare şi neurologice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Coma:

forme clinice in functie de intensitatea pierderii constientei si faza de evolutie (4)

A
  • starea precomatoasă
  • coma vigilă
  • coma profundă (carus)
  • coma depăşită
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Starea precomatoasă

A

predomină obnubilarea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

coma vigilă

A

– bolnavul este confuz, răspunde la excitaţii, reflexul fotomotor, corneean şi deglutiţia sunt păstrate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

coma profundă (carus)

A

bolnav complet areactiv, reflexe abolite, incontinenţă de urină şi fecale, hipertermie, tahicardie, tahipnee

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

coma depăşită (ireversibilă)

A

apare moartea creierului, respiraţia şi circulaţia sunt menţinute artificial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Cauze coma

A
  • metabolice → coma diabetică, uremică, hepatică
  • exogene → intoxicaţii
  • cerebrale→ hemoragii cerebrale, traumatisme
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Paloarea (definitie)

A

Disparitia nuantei rozate normale a tegumentelor si mucoaselor care capata o culoare deschisa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Ce poate determina paloare generalizată?

A

→ îngroşarea tegumentelor (in mixedem)
→ reducerea cantităţii de Hb în anemii
→ vasoconstricţie (in frig, emoţii, şoc)
→ hipodezvoltarea reţelei de capilare dermice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Unde se cerceteaza cel mai bine paloarea?

A

Cercetarea culorii palmelor şi a mucoaselor (conjuctivală, linguală, bucală) care sunt mai puţin influenţate de alţi factori, permite să se aprecieze dacă paloarea este expresia unei anemii reale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Tipuri de paloare (5)

A

→ paloare cu icter; pacienţii sunt mai mult palizi decât icterici (icter flavinic) – în anemia hemolitică
→ paloare cu nuanţa gălbuie “ca ceara” – în anemia Biermer
→ paloare “café au lait” – în EBS
→ paloare marcată – “alb ca varul” sau “alb ca hârtia”, cu piele rece şi umedă (transpiraţii reci) – în anemia posthemoragică acută
→ paloare “gri pământie” – apare în leucemii cronice, insuficienţă renală cronică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Ce poate determina paloare localizata?

A

→ în obstrucţiile arteriale acute sau cronice
→ tegumentul este palid, rece
→ modificări ale părului şi unghiilor
→ în cazuri grave gangrenă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

ERITEMUL (ROŞEAŢA)

A

→ se produce prin vasodilataţie pronunţată sau prin ↑cantităţii de oxiHb în circulaţia sanguină (poliglobulie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

Cauzele si durata eritemului trecator

A
→ stări emotive
→ expunere la soare
→ boli febrile
 → intoxicaţie cu CO
 → sindromul carcinoid
durează secunde, minute, zile, apare frecvent la faţă
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

Cauzele si localizarea eritemului persistent

A

generalizat: scarlatină, LLC (leucemie limfocitara cronica)
*localizat:
→ la faţă – LES, DZ, etilism cronic
→ alte localizări: arsuri de gr. I
→ la palme – eritroză palmară (ciroză hepatică)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

Cianoza ( definitie)

A

reprezintă coloraţia in albastru a tegumentelor şi mucoaselor, cauzată de creşterea >5g% a Hb reduse în sângele capilar (valori normale =2,5g%).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

Tipuri de cianoza (2)

A

Cianoza adevărată – hemoglobinică – creşterea Hb reduse
Cianoza prin derivaţi de Hb anormală - hemoglobinopatică
→ Methemoglobina
→ Sulfhemoglobina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

CIANOZA ADEVĂRATĂ (HEMOGLOBINICĂ)- tipuri (7)

A

→ centrală ( cardiaca, pulmonara, mixta)

→ periferică ( sindrom Raynaud, Cianoza in pelerina, Acrocianoza, Livedo reticularis)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

Cianoza cardiaca (cand apare)?

A

→ afecţiuni cardiace cu stază pulmonară
* IC dreaptă, IC stângă, IC globală
* pericardita constrictivă
* stenoza mitrală
* insuficienţa tricuspidiană
→ afecţiuni cardiace cu şunt dreapta stânga
*maladii congenitale de cord (tetralogia Fallot)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

Cianoza pulmonara ( cand apare?)

A

instalare acută
→ obstrucţie de căi aeriene superioare
→ embolie pulmonară
→ pneumotorax

instalare cronică: 
	 → bronşită cronică
	 → astm bronşic
	 → bronşiectazii
	 → scleroze pulmonare
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

Cianoza centrala mixta ( cand apare?)

A

→ cordul pulmonar cronic

→ cordul pulmonar acut

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

Caracterele cianozei centrale (4)

A

→ este caldă deoarece lipseşte staza şi există o vasodilataţie prin hipercapnie
→ interesează limba şi mucoasa bucală
→ nu dispare la masajul lobului urechii (proba Lewis) – deoarece activarea circulaţiei locale modifică doar cianoza de stază
→ se ameliorează la administrarea de O2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

Cianoza periferică (cauza)

A

Se instalează ca urmare a unei desaturări exagerate a oxiHb la nivelul ţesuturilor periferice
Cauza principală este staza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

Tipuri de cianoza periferica

A

→ generalizată →starea de şoc, IC globală
→ localizată
* Sindrom Raynaud
* Cianoza “în pelerină” - obstacol pe vena cavă superioară
* Acrocianoza
*Livedo reticularis

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

Sindrom Raynaud

A

crize vasomotorii ce apar la frig, manifestate prin: paloare, cianoză urmate de inroşirea degetelor
→3 faze: faza sincopală, faza asfixică, faza hiperemică

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

Acrocianoza
ce este?
Localizare?

A

→boală a vaselor periferice caracterizată prin cianoza şi răcirea persistentă şi nedureroasă a extremităţilor
→ mai frecventă la femei
→ mainile, urechile, nasul sunt cianotice, reci dar nedureroase
→ iarna acestea se pot edemaţia şi pot deveni dureroase
→ pulsaţiile arteriale sunt normale
→ etiologie: tulburări neuro-endocrine, predispoziţie familială

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

Livedo reticularis

A

→reţea albăstruie, marmorată situată pe antebraţe sau coapse
→ tulburare vasospastică a exteremităţilor
→ uneori + senzaţie de răceală, amorţeli, dureri surde, parestezii in picioare şi gambe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

Caracterele cianozei periferice (4)

A

→ este rece
→ dispare în momentul masării lobului urechii după care se recolorează în roz deschis
→ mucoasa bucală şi limba de culoare normală
→ nu se ameliorează la administrarea de O2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

Cianoza HEMOGLOBINOPATICĂ:

Methemoglobinemie (cauze, culoare, durata)

A

→ cauzată de nitriţi, fenacetină, anilină, sulfamide
→ este brun închis
→ este tranzitorie, cu durată de ore, zile
→ examenul obiectiv este normal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

Cianoza HEMOGLOBINOPATICĂ:

Sulfhemoglobinemie (cianoza enterogenă) (culoare , cauze)

A

-este cea mai albastră
Apare după:
→ abuz de analgetice
→ tulburări intestinale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

ICTERUL

A

Definiţie:
→ reprezintă coloraţia galbenă a pielii, sclerelor şi mucoaselor
→ datorată impregnării lor cu bilirubină rezultată din degradarea Hb

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

Situatii clinice de icter (2)

A

→ icter adevărat
– determinat de creşterea bilirubinei serice peste 1,6 mg%
→ coloraţia galbenă neicterică
- după administrare acid picric
- carotenoză – apare la copii – după alimentaţie cu morcovi în exces
- mucoasele nu sunt colorate
- bilirubinemia este normală

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

Icterul prehepatic – icterul hemolitic (mecanism)

A

Mecanisme:
→ distrugere masivă de hematii prin hemoliză
→ depăşirea posibilităţii de conjugare a ficatului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q

Icterul prehepatic – icterul hemolitic (cauze)

A
→ anemii hemolitice
	 → hemolizele de alte cauze:
		- hematoame extinse
		-  pulmonar,
		- incompatibilitate transfuzională
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q

Icterul prehepatic – icterul hemolitic (caracteristici)

A
→ icter flavinic cu nuanţă deschisă
	 → bilirubină indirectă ↑
	 → sideremie ↑ 
	 → reticulocite ↑ 
	 → urini hipercrome – urobilinogen ↑ 
	 → scaune colorate – stercobilinogen ↑ 
→ splenomegalie
	 → ficatul funcţional normal
	 → prurit absent
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

Icterul hepatic (mecanism)

A

datorat afectării anatomo-funcţionale a hepatocitelor, care nu mai pot conjuga toată bilirubina liberă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q

Icterul hepatic (cauze)

A
  • hepatita acuta/cronica

- ciroza hepatica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q

Icterul hepatic (caracteristici)

A

→ icter cu nuanţă roşietică (icter rubinic)
→ creşte BD şi BI
→ urini hipercrome – conţin bilirubină conjugată şi urobilinogen
→ scaun hipocrom – prin reducerea cantităţii de stercobilină
→ splenomegalie
→ ficatul alterat morfofuncţional

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q

Icterul posthepatic - obstructiv (mecanism)

A

datorat deficitului în eliminarea bilirubinei conjugate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
56
Q

Icterul posthepatic - obstructiv (cauze)

A
→ obstrucţie intrahepatică:
	- ciroză hepatică
	- neoplasm hepatic
→ obstrucţie extrahepatică: 
		- litiază biliară 
		- litiază coledociană
		- neoplasm de cap de pancreas)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
57
Q

Icterul posthepatic - obstructiv (caracteristi)

A
→ intensitate mare – verdinică sau închisă (negru) – melanică
	 → predomină bilirubina directă
	 → urini hipercrome
	 → scaun deschis, grăsos, chitos
	 → se însoţeşte de prurit
	 → splina în limite normale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
58
Q

Discromiile (ce sunt? cum apar? tipuri?)

A

→ modificări de culoare ale pielii
→ apar ca urmare a tulburării pigmentului fiziologic, melanina, prin:
* exces → hipercromii
* diminuare sau lipsă → hipo sau acromii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
59
Q

Tipuri de acromii (2)

A

Circumscrise- vitiligo

Difuze-albinism

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
60
Q

Albinismul (ce este? de ce apare?culoare?simptome asociate?)

A

→ absenţa completă şi generalizată a pigmentaţiei pielii
→ există un deficit congenital de tirozină, numărul de melanocite este normal dar melanina nu se formează
→ tegumente şi fanere albe
→ membranele oculare, în special irisul sunt hipocrome
→ fotofobie, nistagmus
→ oligofrenie, epilepsie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
61
Q

Vitiligo (ce este? localizare?asocieri de boli?)

A

→ discromie simetrică
→ zone de depigmentare simetrice, cu zone de hiperpigmentare la periferie
→ localizare: faţă, gât, faţa dorsală a mâinilor, antebraţe, organe genitale externe
→ asociază frecvent cu boala Basedow, boala Addison sau DZ

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
62
Q

Tipuri de hiperpigmentari (2)

A

Difuze: Melanodermia addisoniana, hemocromatoza(diabet bronzat), melanoza vagabontilor

Localizate:
a) fiziologice: cloasma gravidică, hiperpigmentarea de vârstă → pe faţa dorsală a mâinilor şi toracelui,
efelide (pistrui)
b) patologice: nevi pigmentari( alunite), achantozis nigricans, hiperpigmentarea partilor descoperite, dermatita ocra

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
63
Q

Melanodermia addisoniană

localizare, simptome

A

→ hiperpigmentare generalizată
→ interesează pielea şi mucoasele (axile, mameloane, plici, cicatrici, linia albă, zone de fricţiune, mucoasa bucală)
→ astenie, adinamie, fatigabilitate
→ hipoTA, diaree, ↓G
→ hiperkaliemie, hiponatremie, cortizol scăzut

64
Q

Melanodermia addisoniană (cauze)

A

→ tuberculoză de CSR
→ metastaze suprarenale
→ atrofie suprarenală (cauză imunologică)

65
Q

Hemocromatoza (diabetul bronzat) ( ce este? cu ce se asociaza?)

A

→ triada: melanodermie, ciroză, DZ + frecvent hipogonadism şi IC
→ constă în depunere de fier sub formă de hemosiderină în diverse organe

66
Q

Melanoza vagabonzilor

localizare, cauze

A

→ localizată predominant pe gât şi scapulohumeral (“pelerina vagabonzilor”)
→ secundară
- carenţelor nutriţionale
- inoculării unor produse toxice secretate de păduchi
- leziunilor de grataj

67
Q

cloasma gravidică

A

→ pete simetrice, brune, cu contur neregulat, localizate la faţă, obraji, tâmple
→ dispare după naştere

68
Q

efelidele (pistruii)

A
→ pete pigmentare mici, punctiforme
	 → caracter familial
	 → dispuse pe obraji, frunte, gât, mâini
	 → apar la blonzi şi roşcaţi
	 → dispar după 40 de ani 
	 → se accentuează la soare
69
Q

nevi pignentari (aluniţe)

A

→ pot fi plani sau verucoşi

→ au potenţial malign

70
Q

achantozis nigricans

A

→ hiperpigmentare şi hiperkeratoză predominant la nivelul plicilor (axilară, cot, anogenitală)
→ apare ca sd. paraneoplazic în neoplasmul gastric şi bronho-pulmonar

71
Q

hiperpigmentarea părţilor descoperite

A

→ apare în pelagră, porfirie, prin foto-sensibilizare

72
Q

dermatita ocră (ce sunt? localizare)

A

→ pete pigmentare brun-cenuşii pe gambe, uneori confluând în placarde
→ apare în:
- insuficienţa venoasă cronică
- ulcer varicos

73
Q

Leziuni solide (8)

A
macula
papula
placa
noduli
tuberculi
tumora
vegetatie
lichenificare
74
Q

leziuni cu continut lichid (4)

A

vezicula
bula(flictena)
pustula
chist

75
Q

Leziuni prin lipsa de substanta (4)

A

escoriatie
eroziune
ulceratie
ragada (fisura)

76
Q

deseuri cutanate

A

scuama
crusta
escara

77
Q

sechele cutanate

A

cicatrice

78
Q

. LEZIUNI SOLIDE

→ leziuni elementare … care modifică … …

A

. LEZIUNI SOLIDE

→ leziuni elementare primare care modifică arhitectura tegumentului

79
Q

Macula (pata)

ce este?

A

→ arie eritematoasă, pigmentară, vasculară nereliefată

80
Q

Forme de macula (4)

A

forme:

- pată eritematoasă (rujeolă, rubeolă)
- pată pigmentară (melanodermii)
- pată vasculară (angioame plane, stelate)
- purpura - pete roşii-violacee care nu dispar la digitopresiune
81
Q

Macula (in functie de intindere)

A

După întinderea lor se descriu:
→ peteşii (hemoragii punctiforme)
→ vibice (hemoragii liniare)
→ echimoze (hemoragii întinse)

82
Q

Papula

A

→ zonă eritematoasă, uşor reliefată, de diferite forme şi mărimi
→ apare în scarlatină, eczeme, dermatite

83
Q

Placa

A

→ leziune maculopapuloasă, cu contur neregulat
→ diametru mai mare de 1 cm
→ caracter fugace (urticarie)

84
Q

Noduli ( ce sunt? unde se gasesc? in ce boli apar?)

A

→ leziuni solide, proeminente, situate în derm sau hipoderm
→ juxtaarticulari: RAA, artroze, endocardită, gută
→ eritem nodos: nodozităţi situate pe faţa anterioară a gambei (etiologie streptococică, TBC)

85
Q

Tuberculi (ce sunt? dimensiune? unde sunt situati? cand apar?

A

→ formaţiuni ovalare sau rotunde cu diametru de 0,5-1 cm, situaţi în derm apar în tuberculoză, lepră

86
Q

Tumora ( ce este?)

A

→ neoformaţiune circumscrisă, neinflamatorie, de diferite dimensiuni cu caracter benign sau malign

87
Q

Vegetatia (ce este?)

A

→ excrescenţă de aspect conopidiform, cu înveliş epidermic (vegetaţie papilomatoasă) sau înveliş keratozic (verucă)

88
Q

Lichenificarea (ce este? cand apare?)

A

→ îngroşarea prin hiperplazie a tuturor straturilor dermice

→ apare secundar pruritului cronic şi stazei la nivelul membrelor inferioare

89
Q

Vezicula (ce este? dimensiune? cand apare?)

A
→ colecţie lichidiană situată în epiderm
	 → diametru de 1-3 mm
	 → apare în:
		- arsuri de gradul II
		-varicelă
		- zona zoster
90
Q

Bula (flictena) (dimensiune? aspect?)

A

→ veziculă mai mare
→ diametru mai mare de 5 mm
→ conţinut clar (arsuri)
→ continut hemoragic (boli de sânge)

91
Q

Pustula ( ce e? cand apare?)

A

→ veziculă cu conţinut purulent

→ apare în acnee, furuncule

92
Q

Chist (ce este? unde e situat?)

A

→ colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid

→ situat în derm sau hipoderm (chist sebaceu sau epidermoid)

93
Q

Escoriaţia

A

→ lipsă superficială de substanţă

→ apare după traumatisme minore

94
Q

Eroziunea

A

→pierdere de substanţă superficială consecutivă unei frecări sau ruperea unei leziuni veziculare
→ se vindecă fără cicatrici
→ exemplu: şancrul sifilitic

95
Q

Ulceraţia

A

→ pierderea de substanţă mai profundă cu afectarea dermului

după vindecare lasă cicatrici

96
Q

Ragada (fisura)

A

→ leziune ulcerativă cu aspect liniar, dureroasă, dispusă la nivelul pliurilor şi orificiilor naturale

97
Q

Scuama

A

→ este un depozit cornos pe piele

→ dimensiuni variabile de la 1 mm (scuame furfuracee) până la forme lamelare sau în lambouri (psoriazis, scarlatină)

98
Q

Crusta

A

→ placă uscată de ser, sânge, puroi

→ apare după eczeme şi zona zoster

99
Q

Escara

A
→ ţesut necrotic pe cale de eliminare ce apare la bolnavii imobilizaţi la pat datorită ischemiei ţesutului şi suprainfectării
 → apare frecvent la:
		- fese
		- regiunea sacrată
		- călcâie
100
Q

SECHELE CUTANATE

A

→ elemente cutanate secundare

→ sunt consecinţa proceselor de cicatrizare

101
Q

Cicatricea

A

→ este rezultatul procesului de reparare şi de unire a marginilor unei leziuni
→ cicatricea defectuoasă, suprareliefată, lăţită şi rigidă se numeşte cheloid

102
Q

Atrofiile

A

→ alterarea şi diminuarea grosimii pielii mai ales la nivel epidermic şi al ţesutului elastic
→ apar în:
- sclerodermie
- lupus eritematos sistemic

103
Q

Vergeturile

A
→ atrofii liniare descrise pe coapse, fese, abdomen
→ apar: 
	- după sarcină
	- ascită
	- slăbire rapidă
	- boala Cushing
104
Q

gangrena

A
→ necroză a ţesutului cutanat şi a straturilor subiacente
→ poate fi uscată sau umedă
→ apare în:
	- arterite
	- diabet
	- embolii arteriale
105
Q

ulcer perforat plantar

A

→ ulceraţie profundă
→ greu vindecabilă
→ la nivelul ultimului metatarsian
→ apare în diabet zaharat, tabes

106
Q

degerături

A

→ la nivelul porţiunilor descoperite sau prost irigate (urechi, nas, degete)
→ determinate de frig
→ se pot însoţi de necroză, gangrenă şi amputaţie spontană

107
Q

Alopecia generalizată apare după:

A

→ radioterapie

→ citostatice

108
Q

Alopecia

A

→ defineşte căderea părului
→ poate fi ereditară sau dobândită
→ poate fi generalizată şi circumscrisă

109
Q

Alopecia circumscrisă are două forme:

A

→ pelada
- alopecie insulară în legătură cu o anomalie a foliculilor piloşi
- determinată genetic
- declanşată de hipertiroidism sau factori neuropsihici
→ calviţia (chelia)
– reprezintă căderea prematură a părului la nivelul vertexului şi regiunii temporale
→ poate fi:
- senilă
- precoce, postinfecţioasă sau discrinică (hipofiză, tiroidă)

110
Q

Hipotrichoza

A
→ constă în reducerea pilozităţii
	 → apare în:
		- hipotiroidie
		- boala Addison
		- ciroze
111
Q

Hipertrichoza

A

→ poate fi:

	- congenitală: “om maimuţă” – hipertricoza feţei şi a regiunii sternale
	- dobândită: apare după fracturi şi neoplasme
112
Q

Hirsutismul

A

→ la femei îmbracă aspectul virilismului primar cu pilozitate facială tip masculin (barbă, mustaţă) şi pubiană de tip masculin (mai ales pe linia albă)

113
Q

Cauze hirsutism

A
→ menopauză
	 → paraneoplazic
	 → medicamente
	 → anticoncepţionale
	 → hormoni  anabolizanţi
114
Q

Modificări de culoare ale parului

2

A
Caniţia (încărunţirea)
→ reprezintă albirea părului
→ fiziologică 
	– apare odată cu înaintarea în vârstă
→ patologică 
	– în DZ, hipertiroidie, şocuri psihice
Leucotrichia – lipsă congenitală a pigmentului, localizată sau generalizată (albinism)
115
Q

Leuconichia

A

→ unghie albă

→ apare în albinism, degerături, hipocalcemie, ciroză

116
Q

Melanonichia

A

→ culoare brună

→ apare după tratamentul cu tetraciclină

117
Q

Platonichia

A

→ unghie plată, turtită

→ se întâlneşte în anemia feriprivă

118
Q

Koilonichia

A

→ unghie concavă, “în linguriţă”

→ apare în anemia feriprivă, ciroză hepatică

119
Q

Onicogrifoza

A

→ aspect de gheară

→ apare în arsuri, degerături, congenital

120
Q

Onicofagia

A

→ unghii scurte, neregulate

→ apare în nevroze, carenţe de fier, infecţii

121
Q

Onicoliza

A

→ desprinderea unghiei de patul unghial

→ apare în diabet, după panariţiu, posttraumatic

122
Q

Onicomicoza

A

→ unghii opace, îngroşate

→ apare în micoze unghiale

123
Q

Unghia jumătate

A

→ jumătate de unghie albă fără lunulă

→ apare în uremie

124
Q

Hemoragii subunghiale “în aşchie”

A

→ apar în EBS (endocardita bacteriana subacuta), leucoze, posttraumatic

125
Q

Degete hipocratice

A

→ unghia este bombată “în sticlă de ceasornic” asociată de obicei cu hipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei falange de la mâini şi picioare realizând degetul în “băţ de tobă”

126
Q

Degetele hipocratice apar în: (4)

A
→ boli respiratorii:
→ bronşită cronică
→ bronşiectazii
→ supuraţii pulmonare
→ neoplasm pulmonar
→ fibroze interstiţiale
→ boli cardiovasculare:
	 → cardiopatii congenitale cianogene
	 → endocardită bacteriană subacută, 
	 → stenoză de arteră pulmonară
	 → anevrism de arteră subclavie (hipocratism unilateral)
→ boli digestive:
	 	→ polipoză intestinală
	 	→ rectocolita ulcerohemoragică
		 → tumori ale intestinului subţire
		 → tumori ale colonului
	 	→ ciroză biliară primitivă
→ boli de sânge:
		 → policitemie vera
	 	→ poliglobulii secundare
127
Q

EDEMUL

→ acumularea de lichid in …, care sunt reprezentate în general de …, … sau spaţiile ….

A

EDEMUL

→ acumularea de lichid in spaţiile interstiţiale, care sunt reprezentate în general de ţesutul celular subcutanat, cavităţile seroase (pleură, pericard, peritoneu) sau spaţiile interstiţiale ale viscerelor

128
Q

→ Anasarca este caracterizata prin asocierea la edeme de lichid in cavitatile pleurale (…), pericard (…), in cavitatea peritoneala (…)

A

→ Anasarca este caracterizata prin asocierea la edeme de lichid in cavitatile pleurale (hidrotorax), pericard (hidropericard), in cavitatea peritoneala (ascita

129
Q

Edemul este vizibil clinic:
→ în părţile … ale corpului (…,…,…)
→ în zonele cu ţesut celular mai…→ …

A

Edemul este vizibil clinic:
→ în părţile declive ale corpului→retromaleolar, pretibial, presacrat
→ în zonele cu ţesut celular mai lax→ pleoape

130
Q

In edem tegumentele sunt
→ initial → … si …
→ dupa retractie → cu pliuri … sau cu … aspre cu … marcata

A

Tegumentele sunt
→ initial → intinse si lucioase
→ dupa retractie → cu pliuri longitudinale sau cu vergeturi aspre cu descuamare marcata

131
Q

*Temperatura locala in edem
→ …-in edemul inflamator/si sau alergic
→ …-in edemul renal
→ … –in edemul cardiac

A

*Temperatura locala
→ crescuta-in edemul inflamator/si sau alergic
→ normala-in edemul renal
→ scazuta –in edemul cardiac

132
Q

Consistenta edem
→ …-edemul renal
→….-edemul inflamator, venos, cardiac
Compresiunea pielii pe o suprafaţă osoasă lasă o impresiune digitală numită …→este urma care ramane la presiunea exterioara

A

Consistenta
→ moale-pufoasa-edemul renal
→ dura-edemul inflamator, venos, cardiac
Compresiunea pielii pe o suprafaţă osoasă lasă o impresiune digitală numită godeu→este urma care ramane la presiunea exterioara

133
Q
1. Edemul cardiac
→ Mecanisme	
→  ↑ ...
→  ↑ ....
-↓ .... glomerular
- retenţie de ... prin ↓ ... şi ↑.... tubulare
A
1. Edemul cardiac
→ Mecanisme	
→  ↑ presiunii hidrostatice
→  ↑ permeabilităţii capilare
		-↓ filtratului glomerular
		- retenţie de Na prin ↓ filtratului şi ↑resorbţiei tubulare
134
Q
Edem cardiac 
→ Localizare- este decliv
	 → ...
	 → ...
	 → ...
A

→ Localizare- este decliv
→ retromaleolar
→ pretibial
→ presacrat

135
Q

Edem cardiac
→ Mod de apariţie
→ caracter … → se reduce sau dispare după …
→ lipseşte … →decubitul din timpul noptii favorizeaza …. edemului
→ treptat se …

A

→ Mod de apariţie
→ caracter vesperal (iniţial) → se reduce sau dispare după o noapte de odihnă
→ lipseşte dimineaţa la trezire →decubitul din timpul noptii favorizeaza resorbtia edemului
→ treptat se permanetizează

136
Q

Caractere edem cardiac:
→ iniţial … , … (culoare) , apoi rapid ia caracterele edemului cardiac
→ …(culoare), … (nu lasa sau lasa cu greutate godeu) , usor …, ….(temperatura)

A

Caractere:
→ iniţial alb, moale, apoi rapid ia caracterele edemului cardiac
→ cianotic, dur (nu lasa sau lasa cu greutate godeu) , usor dureros, rece

137
Q

Edemul caridiac pare în:
→ …, …, ….
→Paraclinic:
→ presiunea …, …

A

Apare în:
→ ICD, ICG, pericardita constrictivă
→Paraclinic:
→ presiunea venoasa centrala, EKG

138
Q
2. Edemul renal
→Mecanisme:
	 → ↑...
	 → ↓... (datorită hipoalbuminemiei)
→Localizare:
	 → la ...  (...)  iniţial, apoi  se extinde la ..., ..., ... externe, ...
A
  1. Edemul renal
    →Mecanisme:
    → ↑permeabilităţii capilare
    → ↓presiunii coloidosmotice (datorită hipoalbuminemiei)
    →Localizare:
    → la faţă (pleoape) iniţial, apoi se extinde la gambe, presacrat, organe genitale externe, seroase
139
Q
→Mod de apariţie edem renal:
	 → accentuat ...
	 → diminuă in  ...
→Caractere:
	 → ...(culoare), ...(temperatura),... , ...(duritate)
	 → lasă cu .... godeu
	 → ....
A
→Mod de apariţie:
	 → accentuat dimineaţa la trezire
	 → diminuă în cursul zilei
→Caractere:
	 → alb, cald, moale, pufos
	 → lasă cu usurinta godeu adânc
	 → nedureros
140
Q

Edemul renal apare în:
→…..→incapacitatea rinichiului de a secreta Na ingerat → edem …
→ ….→proteinurie accentuată >3,5g/dl →…. secundară→ce scade …..→retenţie de … si …→edem ….. →cel mai …. edem din patologie
→ Paraclinic: determinarea …., …., … renal

A

Apare în:
→ GN→incapacitatea rinichiului de a secreta Na ingerat → edem nefritic
→ SN→proteinurie accentuată >3,5g/dl →hipoalbuminemie secundară→ce scade presiunea coloidosmotică→retenţie de Na şi H2O→edem nefrotic→cel mai mare edem din patologie
→ Paraclinic: determinarea proteinuriei, retentia azotata, Cl renal

141
Q
Edemul hepatic
→Mecanisme:
 → ↓pres ... (hipoalbuminemie)
 → ↑ ... în vena portă
 → hiper...secundar (prin scaderea metabolizarii hepatice)
A

Edemul hepatic
→Mecanisme:
→ ↓pres.coloidosmotice (hipoalbuminemie)
→ ↑ presiunii hidrostatice în vena portă
→ hiperaldosteronism secundar (prin scaderea metabolizarii hepatice)

142
Q
Localizare edem hepatic
 → predominant la ...
→Caractere
	 → apare după ...
	 → culoare ...
	 → evolueaza→catre ...
A
Localizare
	 → predominant la membrele inferioare
→Caractere
	 → apare după ascită
	 → culoare alb-gălbui
	 → evolueaza→anasarca
143
Q

→Edemul hepatic apare în: → …decompensată vascular

→Asociaza
→ sindrom …
→ ±…
→ …

A

→ Apare în: → CH decompensată vascular

→Asociaza
→ sindrom cutaneo-mucos
→ ±hepatomegale
→ splenomegalie

144
Q
  1. Edemul carenţial
    → Mecanisme
    → hipo… care duce la ↓ presiunii … a plasmei
    → Localizare → … şi …
    → Caractere → … (culoare), … (dur/moale), tendinta la ….
    → alteori se localizeaza numai in jumatatea … a corpului
A
  1. Edemul carenţial
    → Mecanisme
    → hipoalbuminemie care duce la ↓ presiunii oncotice a plasmei
    → Localizare → membre inferioare şi faţă
    → Caractere → alb, moale, tendinta la anasarca
    → alteori se localizeaza numai in jumatatea inferioara a corpului
145
Q
→ Edemul carenţial Apare în:
	 → ...alimentare, ...:C, P, B1, B2
	 → edem ...: neoplasme, forme grave de TBC
	→ tulburări de ...
	 → ...intestinală
A

→ Edemul carenţialApare în:
→ carenţe alimentare, avitaminoze:C, P, B1, B2
→ edem casectic: neoplasme, forme grave de TBC
→ tulburări de digestie
→ malabsorbţie intestinală

146
Q
5. Edemul din mixedem (hipotiroidism)
→ Mecanisme
 	 →acumulare de ... în ţes. conjunctiv lax →cresterea ... →atragerea lichidului din ... in ...
→ Localizare
	 → la nivelul ... cu tendinţă la ...
→ Caractere
	 →... (culoare), ...., ...( lasa/nu lasa godeu)
	 → tegumente ..., ....(temp.) ....
A
5. Edemul din mixedem (hipotiroidism)
→ Mecanisme
 	 →acumulare de MPZ în ţes. conjunctiv lax →cresterea pres. coloidosmotice →atragerea lichidului din capilare in spatiul interstitial
→ Localizare
	 → la nivelul feţei cu tendinţă la generalizare
→ Caractere
	 →alb, pastos, nu lasa godeu
	 → tegumente palide, reci, uscate
147
Q
  1. Edemul … (ciclic)
    →Mecanisme
    → hiper…. + hiper… secundar
    →Localizare → … ,… ,…
    →Caractere
    → …(cul.),…( moale/dur), volum …
    → apare ciclic – ziua … si … a ciclului sau ….
A
  1. Edemul catamenial (ciclic)
    →Mecanisme
    → hiperfoliculinemie + hiperaldosteronism secundar
    →Localizare → faţă, membre inferioare, sâni
    →Caractere
    → alb, moale, volum redus
    → apare ciclic – ziua a 14-a şi a 15-a a ciclului sau înainte de menstruaţie
148
Q
7. Edemul de sarcină
→Mecanisme
 → compresia 
→ hiper...
 → hipera... secundar
→ ... gravidică
→Localizare → ...
→Caractere → ...(cul.), moale/dur , ...(dim.)
A
7. Edemul de sarcină
→Mecanisme
	 → compresia VCI
	 → hiperestrogenismul
	 → hiperaldosteronismul secundar
	 → nefropatia gravidică
→Localizare → membre inferioare
→Caractere → alb, moale, moderat
149
Q

Edemul …(Quincke)

→Mecanisme: creşterea … secundare reactiei … … cu eliberare de …
→Caractere
→edem … cu potenţial … prin edemul ….
→… (apare brusc, dispare rapid)
→ este dur/moale, …(culoare), …
→ r…..

A

Edemul angioneurotic (Quincke)

→Mecanisme: creşterea permeabilităţii capilare secundare reactiei antigen anticorpi cu eliberare de mediatori chimici
→Caractere
→edem acut cu potenţial letal prin edemul glotic
→fugace (apare brusc, dispare rapid)
→ este moale, alb sau roz, pruriginos
→ recidivant

150
Q

→Localizare edem quincke
→ …, …. mai ales …. (“.. de …”)
→ poate interesa si alte segmente: … ,…, …
→ poate interesa si mucoasele: … ,…. ,…(edemul…. →IRespA →deces), …, ….

A

→Localizare
→ la faţă (pleoape), buze, mai ales buza superioara (“buză de tapir”)
→ poate interesa si alte segmente: maini, picioare, organe genitale
→ poate interesa si mucoasele: limbă, laringe, glotă (edemul glotic →IRespA →deces), stomac, intestin

151
Q
  1. Edemul limfatic
    Tipuri:
    → inflamator (rosu)- în limfangita primară sau secundară unei tromboflebite
    → neinflamator(alb) - în obstrucţii neoplazice, adenopatii
    → parazitar – în filarioză
A
  1. Edemul limfatic
    Tipuri:
    → inflamator (rosu)- în limfangita primară sau secundară unei tromboflebite
    → neinflamator(alb) - în obstrucţii neoplazice, adenopatii
    → parazitar – în filarioză
152
Q
Localizare edem limfatic : ...
Caractere	
	→ ..., ... initial apoi ..., lasa/ nu lasa godeu, ... (dureros?)
	→ tegumentele sunt ...
	→ localizarea este ...
A
Localizare: membrele inferioare
Caractere	
	→ asimetric, moale initial apoi dur (cartonat), nu lasă godeu, nedureros
	→ tegumentele sunt îngroşate
	→ localizarea este  asimetrică
153
Q

→ elefantiazisul – membrele … se … …, cu tegumente …, …, s…., cu tulburări …, …. şi dermatită …

A

→ elefantiazisul – membrele inferioare se deformează monstruos, cu tegumente groase, dure, scleroase, cu tulburări trofice, ulceraţii şi dermatită pigmentară

154
Q
  1. Edemul venos
    Cauze:
    → creşterea … … într-un teritoriu limitat prin obstrucţia unei …, disfuncţia …. sau …. activităţii musculare
    → …..
    Caractere
    → edem …., dureros/ nedureros, cu tegumente …(culoare), ….(temp) – tromboflebită (frecvent la membrele ….)
    → localizat la … , … ,… a toracelui şi membre …. , “edem în ….” în compresia venei … …
A
  1. Edemul venos
    Cauze:
    → creşterea presiunii venoase într-un teritoriu limitat prin obstrucţia unei vene, disfuncţia valvulelor venoase sau scăderea activităţii musculare
    → inflamatorie
    Caractere
    → edem unilateral, dureros, cu tegumente cianotice, calde – tromboflebită (frecvent la membrele inferioare)
    → localizat la faţă, gât, regiunea superioară a toracelui şi membre superioare, “edem în pelerină” în compresia venei cave superioare
155
Q
Edemul din insuficienţa venoasă cronică
	 → după ... şi/sau ....
	 → localizat la ....
	 → accentuate de ...
	 → ... (culare)
	 → asociază ..., ...
A
Edemul din insuficienţa venoasă cronică
	 → după tromboflebite şi/sau varice
	 → localizat la membele inferioare
	 → accentuate de ortostatism
	 → cianotice
	 → asociază dermatite, ulcere
156
Q
4. Edemul inflamator
Mecanisme
	 → creşterea ....
	 → creşterea .... în spaţiul interstiţial
Caractere: nedureros/dureros, ... (culoare), ...(temp.)
Apare în:
	 → ....(furuncul, abces)
	→ ...(abces hepatic, abces perirenal)
A
  1. Edemul inflamator
    Mecanisme
    → creşterea permeabilităţii capilare
    → creşterea presiunii coloidosmotice în spaţiul interstiţial
    Caractere: dureros, roşu, cald
    Apare în:
    → inflamaţii superficiale (furuncul, abces)
    → inflamaţii profunde (abces hepatic, abces perirenal)
157
Q
  1. Edemul neurotrofic
    → interesează … …
    → este …,( dur/moale),… nedureros/dureros
    → … culoare
A
  1. Edemul neurotrofic
    → interesează membrul paralizat
    → este moale, nedureros
    → fără modificarea culorii tegumentelor