C2 Simptome generale Flashcards
STAREA DE CONŞTIENŢĂ
Definiţie
Conştienţa este forma superioară de reflectare a realităţii, proprie omului
TULBURĂRILE DE CONŞTIENŢĂ
3
obnubilare
stupoare
torpoare
PIERDEREA CONŞTIENŢEI (3)
lipotimie
sincopa
coma
obnubilarea:
cum se manifetsa?
la cine apare?
→ dificultatea de orientare temporo-spaţială
→ om “rătăcit”
→ somnolent, mişcări spontane limitate, răspunde la stimuli, inclusiv ordine verbale, dar răspunsul este lent, neclar
→ apare în stări toxice, infecţii sau la bolnavi cu encefalopatii de diverse cauze (hepatice, hipertensive)
stupoarea:
cum este pacientul?
raspude la stimuli?
→ tulburare gravă a conştienţei
→ dezorientare temporo-spaţială evidentă
→ amnezie (pierderea memoriei)
→ privire fixă, fără nici o reacţie
→ nu răspunde la stimuli verbali
→ răspunde la stimuli dureroşi, răspunsul fiind lent, puţin adecvat
cand apare stupoarea?
→ tumori cerebrale
→ encefalopatiilor
→ stări toxice grave
torpoarea (obtuzia):
cum se manifesta?
cum se comporta pacientul?
cand apare?
stare de amorţire generală fizică şi psihică insotită frecvent de momente de aţipire; lentoare in inţelegerea intrebărilor şi formularea răspunsurilor
→ bolnavul se comportă ca un somnoros
→ apare după surmenaj fizic sau psihic, boli febrile,encefalopatia hepatică
Lipotimia ce este? este reversibila? durata? functii vitale? memoria?
→ pierderea bruscă, incompletă, totdeauna reversibilă a conştienţei, de scurtă durată, cu menţinerea funcţiilor vitale şi memoria parţială a evenimentelor
Cand apare lipotimia?
Apare în:
→ hipoTA din: hemoragii, vărsături, IMA, diaree
→ tulburări de ritm: tahicardii sau bradicardii
Sincopa: este reversibila? durata? functii vitale? cum se manifesta? cat dureaza? memoria?
→ pierderea bruscă, completă şi potenţial reversibilă, de scurtă durată a stării de conştienţă, fără păstrarea funcţiilor vitale
→ pacientul se prăbuşeşte brusc, neaşteptat, fără simptome premonitorii şi indiferent de condiţii
→ în cădere se poate lovi, uneori provocându-şi răni grave, fracturi
→ la 15-20 secunde de la oprirea cordului se produce relaxare sfincteriană, cu pierdere de urină şi scaun rărirea până la oprire a respiraţiei, prăbuşirea TA
→ manifestări neurologice: convulsii tonico-clonice
→ durează 3-4 minute
→ peste 5minute se produce decerebrarea
→ bolnavul cu sincopă are amnezia episodului, dar poate să-şi amintească simptomele ce au precedat accesul sau pe cele pe care le resimte la revenire (dureri, palpitaţii)
Cauze sincopa sinocarotidiana
secundară hiperreflectivităţii sinusului carotidian cauzată de leziuni aterosclerotice, anevrism aortic, tumori glotice
Cauze sincopa din CI dureroasă
- IM poate debuta cu sincopă
- în cursul acceselor anginoase
Sincopa Adam-Stockes
Bloc AV total (incetinirea extrema a pulsului)
Cauze de sincopa in tulburarile de ritm cu ritm rapid
- neadaptarea circulaţiei cerebrale la ritmul rapid:
- fibrilatie atriala paroxistică
- flutter atrial cu bloc 2/1 (ritm atrial rapid)
- TPSV
- fibrilaţie ventriculară
Cauze de sincopa
→ stenozele orificiale strânse din bolile congenitale cardiace; sincopa apare de obicei in cursul unui efort fizic
→ sincopa din tumorile atriale pediculate (mixomul atrial)
→ sincopa din embolia pulmonară masivă
→ Bloc AV total ( sincopa Adams - Stockes)
→ Tulburări de ritm cu ritm rapid
→ sincopa din CI dureroasă
→ sincopa sinocarotidiană
Sincopa şi lipotimia au ca substrat :
tulburările de irigaţie cerebrală
Coma
→ pierderea stării de conştienţă de lungă durată asociată cu tulburări vegetative (respiratorii, cardiace), oculare şi neurologice
Coma:
forme clinice in functie de intensitatea pierderii constientei si faza de evolutie (4)
- starea precomatoasă
- coma vigilă
- coma profundă (carus)
- coma depăşită
Starea precomatoasă
predomină obnubilarea
coma vigilă
– bolnavul este confuz, răspunde la excitaţii, reflexul fotomotor, corneean şi deglutiţia sunt păstrate
coma profundă (carus)
bolnav complet areactiv, reflexe abolite, incontinenţă de urină şi fecale, hipertermie, tahicardie, tahipnee
coma depăşită (ireversibilă)
apare moartea creierului, respiraţia şi circulaţia sunt menţinute artificial
Cauze coma
- metabolice → coma diabetică, uremică, hepatică
- exogene → intoxicaţii
- cerebrale→ hemoragii cerebrale, traumatisme
Paloarea (definitie)
Disparitia nuantei rozate normale a tegumentelor si mucoaselor care capata o culoare deschisa
Ce poate determina paloare generalizată?
→ îngroşarea tegumentelor (in mixedem)
→ reducerea cantităţii de Hb în anemii
→ vasoconstricţie (in frig, emoţii, şoc)
→ hipodezvoltarea reţelei de capilare dermice
Unde se cerceteaza cel mai bine paloarea?
Cercetarea culorii palmelor şi a mucoaselor (conjuctivală, linguală, bucală) care sunt mai puţin influenţate de alţi factori, permite să se aprecieze dacă paloarea este expresia unei anemii reale
Tipuri de paloare (5)
→ paloare cu icter; pacienţii sunt mai mult palizi decât icterici (icter flavinic) – în anemia hemolitică
→ paloare cu nuanţa gălbuie “ca ceara” – în anemia Biermer
→ paloare “café au lait” – în EBS
→ paloare marcată – “alb ca varul” sau “alb ca hârtia”, cu piele rece şi umedă (transpiraţii reci) – în anemia posthemoragică acută
→ paloare “gri pământie” – apare în leucemii cronice, insuficienţă renală cronică
Ce poate determina paloare localizata?
→ în obstrucţiile arteriale acute sau cronice
→ tegumentul este palid, rece
→ modificări ale părului şi unghiilor
→ în cazuri grave gangrenă
ERITEMUL (ROŞEAŢA)
→ se produce prin vasodilataţie pronunţată sau prin ↑cantităţii de oxiHb în circulaţia sanguină (poliglobulie)
Cauzele si durata eritemului trecator
→ stări emotive → expunere la soare → boli febrile → intoxicaţie cu CO → sindromul carcinoid durează secunde, minute, zile, apare frecvent la faţă
Cauzele si localizarea eritemului persistent
generalizat: scarlatină, LLC (leucemie limfocitara cronica)
*localizat:
→ la faţă – LES, DZ, etilism cronic
→ alte localizări: arsuri de gr. I
→ la palme – eritroză palmară (ciroză hepatică)
Cianoza ( definitie)
reprezintă coloraţia in albastru a tegumentelor şi mucoaselor, cauzată de creşterea >5g% a Hb reduse în sângele capilar (valori normale =2,5g%).
Tipuri de cianoza (2)
Cianoza adevărată – hemoglobinică – creşterea Hb reduse
Cianoza prin derivaţi de Hb anormală - hemoglobinopatică
→ Methemoglobina
→ Sulfhemoglobina
CIANOZA ADEVĂRATĂ (HEMOGLOBINICĂ)- tipuri (7)
→ centrală ( cardiaca, pulmonara, mixta)
→ periferică ( sindrom Raynaud, Cianoza in pelerina, Acrocianoza, Livedo reticularis)
Cianoza cardiaca (cand apare)?
→ afecţiuni cardiace cu stază pulmonară
* IC dreaptă, IC stângă, IC globală
* pericardita constrictivă
* stenoza mitrală
* insuficienţa tricuspidiană
→ afecţiuni cardiace cu şunt dreapta stânga
*maladii congenitale de cord (tetralogia Fallot)
Cianoza pulmonara ( cand apare?)
instalare acută
→ obstrucţie de căi aeriene superioare
→ embolie pulmonară
→ pneumotorax
instalare cronică: → bronşită cronică → astm bronşic → bronşiectazii → scleroze pulmonare
Cianoza centrala mixta ( cand apare?)
→ cordul pulmonar cronic
→ cordul pulmonar acut
Caracterele cianozei centrale (4)
→ este caldă deoarece lipseşte staza şi există o vasodilataţie prin hipercapnie
→ interesează limba şi mucoasa bucală
→ nu dispare la masajul lobului urechii (proba Lewis) – deoarece activarea circulaţiei locale modifică doar cianoza de stază
→ se ameliorează la administrarea de O2
Cianoza periferică (cauza)
Se instalează ca urmare a unei desaturări exagerate a oxiHb la nivelul ţesuturilor periferice
Cauza principală este staza
Tipuri de cianoza periferica
→ generalizată →starea de şoc, IC globală
→ localizată
* Sindrom Raynaud
* Cianoza “în pelerină” - obstacol pe vena cavă superioară
* Acrocianoza
*Livedo reticularis
Sindrom Raynaud
crize vasomotorii ce apar la frig, manifestate prin: paloare, cianoză urmate de inroşirea degetelor
→3 faze: faza sincopală, faza asfixică, faza hiperemică
Acrocianoza
ce este?
Localizare?
→boală a vaselor periferice caracterizată prin cianoza şi răcirea persistentă şi nedureroasă a extremităţilor
→ mai frecventă la femei
→ mainile, urechile, nasul sunt cianotice, reci dar nedureroase
→ iarna acestea se pot edemaţia şi pot deveni dureroase
→ pulsaţiile arteriale sunt normale
→ etiologie: tulburări neuro-endocrine, predispoziţie familială
Livedo reticularis
→reţea albăstruie, marmorată situată pe antebraţe sau coapse
→ tulburare vasospastică a exteremităţilor
→ uneori + senzaţie de răceală, amorţeli, dureri surde, parestezii in picioare şi gambe
Caracterele cianozei periferice (4)
→ este rece
→ dispare în momentul masării lobului urechii după care se recolorează în roz deschis
→ mucoasa bucală şi limba de culoare normală
→ nu se ameliorează la administrarea de O2
Cianoza HEMOGLOBINOPATICĂ:
Methemoglobinemie (cauze, culoare, durata)
→ cauzată de nitriţi, fenacetină, anilină, sulfamide
→ este brun închis
→ este tranzitorie, cu durată de ore, zile
→ examenul obiectiv este normal
Cianoza HEMOGLOBINOPATICĂ:
Sulfhemoglobinemie (cianoza enterogenă) (culoare , cauze)
-este cea mai albastră
Apare după:
→ abuz de analgetice
→ tulburări intestinale
ICTERUL
Definiţie:
→ reprezintă coloraţia galbenă a pielii, sclerelor şi mucoaselor
→ datorată impregnării lor cu bilirubină rezultată din degradarea Hb
Situatii clinice de icter (2)
→ icter adevărat
– determinat de creşterea bilirubinei serice peste 1,6 mg%
→ coloraţia galbenă neicterică
- după administrare acid picric
- carotenoză – apare la copii – după alimentaţie cu morcovi în exces
- mucoasele nu sunt colorate
- bilirubinemia este normală
Icterul prehepatic – icterul hemolitic (mecanism)
Mecanisme:
→ distrugere masivă de hematii prin hemoliză
→ depăşirea posibilităţii de conjugare a ficatului
Icterul prehepatic – icterul hemolitic (cauze)
→ anemii hemolitice → hemolizele de alte cauze: - hematoame extinse - pulmonar, - incompatibilitate transfuzională
Icterul prehepatic – icterul hemolitic (caracteristici)
→ icter flavinic cu nuanţă deschisă → bilirubină indirectă ↑ → sideremie ↑ → reticulocite ↑ → urini hipercrome – urobilinogen ↑ → scaune colorate – stercobilinogen ↑ → splenomegalie → ficatul funcţional normal → prurit absent
Icterul hepatic (mecanism)
datorat afectării anatomo-funcţionale a hepatocitelor, care nu mai pot conjuga toată bilirubina liberă
Icterul hepatic (cauze)
- hepatita acuta/cronica
- ciroza hepatica
Icterul hepatic (caracteristici)
→ icter cu nuanţă roşietică (icter rubinic)
→ creşte BD şi BI
→ urini hipercrome – conţin bilirubină conjugată şi urobilinogen
→ scaun hipocrom – prin reducerea cantităţii de stercobilină
→ splenomegalie
→ ficatul alterat morfofuncţional
Icterul posthepatic - obstructiv (mecanism)
datorat deficitului în eliminarea bilirubinei conjugate
Icterul posthepatic - obstructiv (cauze)
→ obstrucţie intrahepatică: - ciroză hepatică - neoplasm hepatic → obstrucţie extrahepatică: - litiază biliară - litiază coledociană - neoplasm de cap de pancreas)
Icterul posthepatic - obstructiv (caracteristi)
→ intensitate mare – verdinică sau închisă (negru) – melanică → predomină bilirubina directă → urini hipercrome → scaun deschis, grăsos, chitos → se însoţeşte de prurit → splina în limite normale
Discromiile (ce sunt? cum apar? tipuri?)
→ modificări de culoare ale pielii
→ apar ca urmare a tulburării pigmentului fiziologic, melanina, prin:
* exces → hipercromii
* diminuare sau lipsă → hipo sau acromii
Tipuri de acromii (2)
Circumscrise- vitiligo
Difuze-albinism
Albinismul (ce este? de ce apare?culoare?simptome asociate?)
→ absenţa completă şi generalizată a pigmentaţiei pielii
→ există un deficit congenital de tirozină, numărul de melanocite este normal dar melanina nu se formează
→ tegumente şi fanere albe
→ membranele oculare, în special irisul sunt hipocrome
→ fotofobie, nistagmus
→ oligofrenie, epilepsie
Vitiligo (ce este? localizare?asocieri de boli?)
→ discromie simetrică
→ zone de depigmentare simetrice, cu zone de hiperpigmentare la periferie
→ localizare: faţă, gât, faţa dorsală a mâinilor, antebraţe, organe genitale externe
→ asociază frecvent cu boala Basedow, boala Addison sau DZ
Tipuri de hiperpigmentari (2)
Difuze: Melanodermia addisoniana, hemocromatoza(diabet bronzat), melanoza vagabontilor
Localizate:
a) fiziologice: cloasma gravidică, hiperpigmentarea de vârstă → pe faţa dorsală a mâinilor şi toracelui,
efelide (pistrui)
b) patologice: nevi pigmentari( alunite), achantozis nigricans, hiperpigmentarea partilor descoperite, dermatita ocra
Melanodermia addisoniană
localizare, simptome
→ hiperpigmentare generalizată
→ interesează pielea şi mucoasele (axile, mameloane, plici, cicatrici, linia albă, zone de fricţiune, mucoasa bucală)
→ astenie, adinamie, fatigabilitate
→ hipoTA, diaree, ↓G
→ hiperkaliemie, hiponatremie, cortizol scăzut
Melanodermia addisoniană (cauze)
→ tuberculoză de CSR
→ metastaze suprarenale
→ atrofie suprarenală (cauză imunologică)
Hemocromatoza (diabetul bronzat) ( ce este? cu ce se asociaza?)
→ triada: melanodermie, ciroză, DZ + frecvent hipogonadism şi IC
→ constă în depunere de fier sub formă de hemosiderină în diverse organe
Melanoza vagabonzilor
localizare, cauze
→ localizată predominant pe gât şi scapulohumeral (“pelerina vagabonzilor”)
→ secundară
- carenţelor nutriţionale
- inoculării unor produse toxice secretate de păduchi
- leziunilor de grataj
cloasma gravidică
→ pete simetrice, brune, cu contur neregulat, localizate la faţă, obraji, tâmple
→ dispare după naştere
efelidele (pistruii)
→ pete pigmentare mici, punctiforme → caracter familial → dispuse pe obraji, frunte, gât, mâini → apar la blonzi şi roşcaţi → dispar după 40 de ani → se accentuează la soare
nevi pignentari (aluniţe)
→ pot fi plani sau verucoşi
→ au potenţial malign
achantozis nigricans
→ hiperpigmentare şi hiperkeratoză predominant la nivelul plicilor (axilară, cot, anogenitală)
→ apare ca sd. paraneoplazic în neoplasmul gastric şi bronho-pulmonar
hiperpigmentarea părţilor descoperite
→ apare în pelagră, porfirie, prin foto-sensibilizare
dermatita ocră (ce sunt? localizare)
→ pete pigmentare brun-cenuşii pe gambe, uneori confluând în placarde
→ apare în:
- insuficienţa venoasă cronică
- ulcer varicos
Leziuni solide (8)
macula papula placa noduli tuberculi tumora vegetatie lichenificare
leziuni cu continut lichid (4)
vezicula
bula(flictena)
pustula
chist
Leziuni prin lipsa de substanta (4)
escoriatie
eroziune
ulceratie
ragada (fisura)
deseuri cutanate
scuama
crusta
escara
sechele cutanate
cicatrice
. LEZIUNI SOLIDE
→ leziuni elementare … care modifică … …
. LEZIUNI SOLIDE
→ leziuni elementare primare care modifică arhitectura tegumentului
Macula (pata)
ce este?
→ arie eritematoasă, pigmentară, vasculară nereliefată
Forme de macula (4)
forme:
- pată eritematoasă (rujeolă, rubeolă) - pată pigmentară (melanodermii) - pată vasculară (angioame plane, stelate) - purpura - pete roşii-violacee care nu dispar la digitopresiune
Macula (in functie de intindere)
După întinderea lor se descriu:
→ peteşii (hemoragii punctiforme)
→ vibice (hemoragii liniare)
→ echimoze (hemoragii întinse)
Papula
→ zonă eritematoasă, uşor reliefată, de diferite forme şi mărimi
→ apare în scarlatină, eczeme, dermatite
Placa
→ leziune maculopapuloasă, cu contur neregulat
→ diametru mai mare de 1 cm
→ caracter fugace (urticarie)
Noduli ( ce sunt? unde se gasesc? in ce boli apar?)
→ leziuni solide, proeminente, situate în derm sau hipoderm
→ juxtaarticulari: RAA, artroze, endocardită, gută
→ eritem nodos: nodozităţi situate pe faţa anterioară a gambei (etiologie streptococică, TBC)
Tuberculi (ce sunt? dimensiune? unde sunt situati? cand apar?
→ formaţiuni ovalare sau rotunde cu diametru de 0,5-1 cm, situaţi în derm apar în tuberculoză, lepră
Tumora ( ce este?)
→ neoformaţiune circumscrisă, neinflamatorie, de diferite dimensiuni cu caracter benign sau malign
Vegetatia (ce este?)
→ excrescenţă de aspect conopidiform, cu înveliş epidermic (vegetaţie papilomatoasă) sau înveliş keratozic (verucă)
Lichenificarea (ce este? cand apare?)
→ îngroşarea prin hiperplazie a tuturor straturilor dermice
→ apare secundar pruritului cronic şi stazei la nivelul membrelor inferioare
Vezicula (ce este? dimensiune? cand apare?)
→ colecţie lichidiană situată în epiderm → diametru de 1-3 mm → apare în: - arsuri de gradul II -varicelă - zona zoster
Bula (flictena) (dimensiune? aspect?)
→ veziculă mai mare
→ diametru mai mare de 5 mm
→ conţinut clar (arsuri)
→ continut hemoragic (boli de sânge)
Pustula ( ce e? cand apare?)
→ veziculă cu conţinut purulent
→ apare în acnee, furuncule
Chist (ce este? unde e situat?)
→ colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid
→ situat în derm sau hipoderm (chist sebaceu sau epidermoid)
Escoriaţia
→ lipsă superficială de substanţă
→ apare după traumatisme minore
Eroziunea
→pierdere de substanţă superficială consecutivă unei frecări sau ruperea unei leziuni veziculare
→ se vindecă fără cicatrici
→ exemplu: şancrul sifilitic
Ulceraţia
→ pierderea de substanţă mai profundă cu afectarea dermului
după vindecare lasă cicatrici
Ragada (fisura)
→ leziune ulcerativă cu aspect liniar, dureroasă, dispusă la nivelul pliurilor şi orificiilor naturale
Scuama
→ este un depozit cornos pe piele
→ dimensiuni variabile de la 1 mm (scuame furfuracee) până la forme lamelare sau în lambouri (psoriazis, scarlatină)
Crusta
→ placă uscată de ser, sânge, puroi
→ apare după eczeme şi zona zoster
Escara
→ ţesut necrotic pe cale de eliminare ce apare la bolnavii imobilizaţi la pat datorită ischemiei ţesutului şi suprainfectării → apare frecvent la: - fese - regiunea sacrată - călcâie
SECHELE CUTANATE
→ elemente cutanate secundare
→ sunt consecinţa proceselor de cicatrizare
Cicatricea
→ este rezultatul procesului de reparare şi de unire a marginilor unei leziuni
→ cicatricea defectuoasă, suprareliefată, lăţită şi rigidă se numeşte cheloid
Atrofiile
→ alterarea şi diminuarea grosimii pielii mai ales la nivel epidermic şi al ţesutului elastic
→ apar în:
- sclerodermie
- lupus eritematos sistemic
Vergeturile
→ atrofii liniare descrise pe coapse, fese, abdomen → apar: - după sarcină - ascită - slăbire rapidă - boala Cushing
gangrena
→ necroză a ţesutului cutanat şi a straturilor subiacente → poate fi uscată sau umedă → apare în: - arterite - diabet - embolii arteriale
ulcer perforat plantar
→ ulceraţie profundă
→ greu vindecabilă
→ la nivelul ultimului metatarsian
→ apare în diabet zaharat, tabes
degerături
→ la nivelul porţiunilor descoperite sau prost irigate (urechi, nas, degete)
→ determinate de frig
→ se pot însoţi de necroză, gangrenă şi amputaţie spontană
Alopecia generalizată apare după:
→ radioterapie
→ citostatice
Alopecia
→ defineşte căderea părului
→ poate fi ereditară sau dobândită
→ poate fi generalizată şi circumscrisă
Alopecia circumscrisă are două forme:
→ pelada
- alopecie insulară în legătură cu o anomalie a foliculilor piloşi
- determinată genetic
- declanşată de hipertiroidism sau factori neuropsihici
→ calviţia (chelia)
– reprezintă căderea prematură a părului la nivelul vertexului şi regiunii temporale
→ poate fi:
- senilă
- precoce, postinfecţioasă sau discrinică (hipofiză, tiroidă)
Hipotrichoza
→ constă în reducerea pilozităţii → apare în: - hipotiroidie - boala Addison - ciroze
Hipertrichoza
→ poate fi:
- congenitală: “om maimuţă” – hipertricoza feţei şi a regiunii sternale - dobândită: apare după fracturi şi neoplasme
Hirsutismul
→ la femei îmbracă aspectul virilismului primar cu pilozitate facială tip masculin (barbă, mustaţă) şi pubiană de tip masculin (mai ales pe linia albă)
Cauze hirsutism
→ menopauză → paraneoplazic → medicamente → anticoncepţionale → hormoni anabolizanţi
Modificări de culoare ale parului
2
Caniţia (încărunţirea) → reprezintă albirea părului → fiziologică – apare odată cu înaintarea în vârstă → patologică – în DZ, hipertiroidie, şocuri psihice Leucotrichia – lipsă congenitală a pigmentului, localizată sau generalizată (albinism)
Leuconichia
→ unghie albă
→ apare în albinism, degerături, hipocalcemie, ciroză
Melanonichia
→ culoare brună
→ apare după tratamentul cu tetraciclină
Platonichia
→ unghie plată, turtită
→ se întâlneşte în anemia feriprivă
Koilonichia
→ unghie concavă, “în linguriţă”
→ apare în anemia feriprivă, ciroză hepatică
Onicogrifoza
→ aspect de gheară
→ apare în arsuri, degerături, congenital
Onicofagia
→ unghii scurte, neregulate
→ apare în nevroze, carenţe de fier, infecţii
Onicoliza
→ desprinderea unghiei de patul unghial
→ apare în diabet, după panariţiu, posttraumatic
Onicomicoza
→ unghii opace, îngroşate
→ apare în micoze unghiale
Unghia jumătate
→ jumătate de unghie albă fără lunulă
→ apare în uremie
Hemoragii subunghiale “în aşchie”
→ apar în EBS (endocardita bacteriana subacuta), leucoze, posttraumatic
Degete hipocratice
→ unghia este bombată “în sticlă de ceasornic” asociată de obicei cu hipertrofia ţesuturilor moi ale ultimei falange de la mâini şi picioare realizând degetul în “băţ de tobă”
Degetele hipocratice apar în: (4)
→ boli respiratorii: → bronşită cronică → bronşiectazii → supuraţii pulmonare → neoplasm pulmonar → fibroze interstiţiale
→ boli cardiovasculare: → cardiopatii congenitale cianogene → endocardită bacteriană subacută, → stenoză de arteră pulmonară → anevrism de arteră subclavie (hipocratism unilateral)
→ boli digestive: → polipoză intestinală → rectocolita ulcerohemoragică → tumori ale intestinului subţire → tumori ale colonului → ciroză biliară primitivă → boli de sânge: → policitemie vera → poliglobulii secundare
EDEMUL
→ acumularea de lichid in …, care sunt reprezentate în general de …, … sau spaţiile ….
EDEMUL
→ acumularea de lichid in spaţiile interstiţiale, care sunt reprezentate în general de ţesutul celular subcutanat, cavităţile seroase (pleură, pericard, peritoneu) sau spaţiile interstiţiale ale viscerelor
→ Anasarca este caracterizata prin asocierea la edeme de lichid in cavitatile pleurale (…), pericard (…), in cavitatea peritoneala (…)
→ Anasarca este caracterizata prin asocierea la edeme de lichid in cavitatile pleurale (hidrotorax), pericard (hidropericard), in cavitatea peritoneala (ascita
Edemul este vizibil clinic:
→ în părţile … ale corpului (…,…,…)
→ în zonele cu ţesut celular mai…→ …
Edemul este vizibil clinic:
→ în părţile declive ale corpului→retromaleolar, pretibial, presacrat
→ în zonele cu ţesut celular mai lax→ pleoape
In edem tegumentele sunt
→ initial → … si …
→ dupa retractie → cu pliuri … sau cu … aspre cu … marcata
Tegumentele sunt
→ initial → intinse si lucioase
→ dupa retractie → cu pliuri longitudinale sau cu vergeturi aspre cu descuamare marcata
*Temperatura locala in edem
→ …-in edemul inflamator/si sau alergic
→ …-in edemul renal
→ … –in edemul cardiac
*Temperatura locala
→ crescuta-in edemul inflamator/si sau alergic
→ normala-in edemul renal
→ scazuta –in edemul cardiac
Consistenta edem
→ …-edemul renal
→….-edemul inflamator, venos, cardiac
Compresiunea pielii pe o suprafaţă osoasă lasă o impresiune digitală numită …→este urma care ramane la presiunea exterioara
Consistenta
→ moale-pufoasa-edemul renal
→ dura-edemul inflamator, venos, cardiac
Compresiunea pielii pe o suprafaţă osoasă lasă o impresiune digitală numită godeu→este urma care ramane la presiunea exterioara
1. Edemul cardiac → Mecanisme → ↑ ... → ↑ .... -↓ .... glomerular - retenţie de ... prin ↓ ... şi ↑.... tubulare
1. Edemul cardiac → Mecanisme → ↑ presiunii hidrostatice → ↑ permeabilităţii capilare -↓ filtratului glomerular - retenţie de Na prin ↓ filtratului şi ↑resorbţiei tubulare
Edem cardiac → Localizare- este decliv → ... → ... → ...
→ Localizare- este decliv
→ retromaleolar
→ pretibial
→ presacrat
Edem cardiac
→ Mod de apariţie
→ caracter … → se reduce sau dispare după …
→ lipseşte … →decubitul din timpul noptii favorizeaza …. edemului
→ treptat se …
→ Mod de apariţie
→ caracter vesperal (iniţial) → se reduce sau dispare după o noapte de odihnă
→ lipseşte dimineaţa la trezire →decubitul din timpul noptii favorizeaza resorbtia edemului
→ treptat se permanetizează
Caractere edem cardiac:
→ iniţial … , … (culoare) , apoi rapid ia caracterele edemului cardiac
→ …(culoare), … (nu lasa sau lasa cu greutate godeu) , usor …, ….(temperatura)
Caractere:
→ iniţial alb, moale, apoi rapid ia caracterele edemului cardiac
→ cianotic, dur (nu lasa sau lasa cu greutate godeu) , usor dureros, rece
Edemul caridiac pare în:
→ …, …, ….
→Paraclinic:
→ presiunea …, …
Apare în:
→ ICD, ICG, pericardita constrictivă
→Paraclinic:
→ presiunea venoasa centrala, EKG
2. Edemul renal →Mecanisme: → ↑... → ↓... (datorită hipoalbuminemiei) →Localizare: → la ... (...) iniţial, apoi se extinde la ..., ..., ... externe, ...
- Edemul renal
→Mecanisme:
→ ↑permeabilităţii capilare
→ ↓presiunii coloidosmotice (datorită hipoalbuminemiei)
→Localizare:
→ la faţă (pleoape) iniţial, apoi se extinde la gambe, presacrat, organe genitale externe, seroase
→Mod de apariţie edem renal: → accentuat ... → diminuă in ... →Caractere: → ...(culoare), ...(temperatura),... , ...(duritate) → lasă cu .... godeu → ....
→Mod de apariţie: → accentuat dimineaţa la trezire → diminuă în cursul zilei →Caractere: → alb, cald, moale, pufos → lasă cu usurinta godeu adânc → nedureros
Edemul renal apare în:
→…..→incapacitatea rinichiului de a secreta Na ingerat → edem …
→ ….→proteinurie accentuată >3,5g/dl →…. secundară→ce scade …..→retenţie de … si …→edem ….. →cel mai …. edem din patologie
→ Paraclinic: determinarea …., …., … renal
Apare în:
→ GN→incapacitatea rinichiului de a secreta Na ingerat → edem nefritic
→ SN→proteinurie accentuată >3,5g/dl →hipoalbuminemie secundară→ce scade presiunea coloidosmotică→retenţie de Na şi H2O→edem nefrotic→cel mai mare edem din patologie
→ Paraclinic: determinarea proteinuriei, retentia azotata, Cl renal
Edemul hepatic →Mecanisme: → ↓pres ... (hipoalbuminemie) → ↑ ... în vena portă → hiper...secundar (prin scaderea metabolizarii hepatice)
Edemul hepatic
→Mecanisme:
→ ↓pres.coloidosmotice (hipoalbuminemie)
→ ↑ presiunii hidrostatice în vena portă
→ hiperaldosteronism secundar (prin scaderea metabolizarii hepatice)
Localizare edem hepatic → predominant la ... →Caractere → apare după ... → culoare ... → evolueaza→catre ...
Localizare → predominant la membrele inferioare →Caractere → apare după ascită → culoare alb-gălbui → evolueaza→anasarca
→Edemul hepatic apare în: → …decompensată vascular
→Asociaza
→ sindrom …
→ ±…
→ …
→ Apare în: → CH decompensată vascular
→Asociaza
→ sindrom cutaneo-mucos
→ ±hepatomegale
→ splenomegalie
- Edemul carenţial
→ Mecanisme
→ hipo… care duce la ↓ presiunii … a plasmei
→ Localizare → … şi …
→ Caractere → … (culoare), … (dur/moale), tendinta la ….
→ alteori se localizeaza numai in jumatatea … a corpului
- Edemul carenţial
→ Mecanisme
→ hipoalbuminemie care duce la ↓ presiunii oncotice a plasmei
→ Localizare → membre inferioare şi faţă
→ Caractere → alb, moale, tendinta la anasarca
→ alteori se localizeaza numai in jumatatea inferioara a corpului
→ Edemul carenţial Apare în: → ...alimentare, ...:C, P, B1, B2 → edem ...: neoplasme, forme grave de TBC → tulburări de ... → ...intestinală
→ Edemul carenţialApare în:
→ carenţe alimentare, avitaminoze:C, P, B1, B2
→ edem casectic: neoplasme, forme grave de TBC
→ tulburări de digestie
→ malabsorbţie intestinală
5. Edemul din mixedem (hipotiroidism) → Mecanisme →acumulare de ... în ţes. conjunctiv lax →cresterea ... →atragerea lichidului din ... in ... → Localizare → la nivelul ... cu tendinţă la ... → Caractere →... (culoare), ...., ...( lasa/nu lasa godeu) → tegumente ..., ....(temp.) ....
5. Edemul din mixedem (hipotiroidism) → Mecanisme →acumulare de MPZ în ţes. conjunctiv lax →cresterea pres. coloidosmotice →atragerea lichidului din capilare in spatiul interstitial → Localizare → la nivelul feţei cu tendinţă la generalizare → Caractere →alb, pastos, nu lasa godeu → tegumente palide, reci, uscate
- Edemul … (ciclic)
→Mecanisme
→ hiper…. + hiper… secundar
→Localizare → … ,… ,…
→Caractere
→ …(cul.),…( moale/dur), volum …
→ apare ciclic – ziua … si … a ciclului sau ….
- Edemul catamenial (ciclic)
→Mecanisme
→ hiperfoliculinemie + hiperaldosteronism secundar
→Localizare → faţă, membre inferioare, sâni
→Caractere
→ alb, moale, volum redus
→ apare ciclic – ziua a 14-a şi a 15-a a ciclului sau înainte de menstruaţie
7. Edemul de sarcină →Mecanisme → compresia → hiper... → hipera... secundar → ... gravidică →Localizare → ... →Caractere → ...(cul.), moale/dur , ...(dim.)
7. Edemul de sarcină →Mecanisme → compresia VCI → hiperestrogenismul → hiperaldosteronismul secundar → nefropatia gravidică →Localizare → membre inferioare →Caractere → alb, moale, moderat
Edemul …(Quincke)
→Mecanisme: creşterea … secundare reactiei … … cu eliberare de …
→Caractere
→edem … cu potenţial … prin edemul ….
→… (apare brusc, dispare rapid)
→ este dur/moale, …(culoare), …
→ r…..
Edemul angioneurotic (Quincke)
→Mecanisme: creşterea permeabilităţii capilare secundare reactiei antigen anticorpi cu eliberare de mediatori chimici
→Caractere
→edem acut cu potenţial letal prin edemul glotic
→fugace (apare brusc, dispare rapid)
→ este moale, alb sau roz, pruriginos
→ recidivant
→Localizare edem quincke
→ …, …. mai ales …. (“.. de …”)
→ poate interesa si alte segmente: … ,…, …
→ poate interesa si mucoasele: … ,…. ,…(edemul…. →IRespA →deces), …, ….
→Localizare
→ la faţă (pleoape), buze, mai ales buza superioara (“buză de tapir”)
→ poate interesa si alte segmente: maini, picioare, organe genitale
→ poate interesa si mucoasele: limbă, laringe, glotă (edemul glotic →IRespA →deces), stomac, intestin
- Edemul limfatic
Tipuri:
→ inflamator (rosu)- în limfangita primară sau secundară unei tromboflebite
→ neinflamator(alb) - în obstrucţii neoplazice, adenopatii
→ parazitar – în filarioză
- Edemul limfatic
Tipuri:
→ inflamator (rosu)- în limfangita primară sau secundară unei tromboflebite
→ neinflamator(alb) - în obstrucţii neoplazice, adenopatii
→ parazitar – în filarioză
Localizare edem limfatic : ... Caractere → ..., ... initial apoi ..., lasa/ nu lasa godeu, ... (dureros?) → tegumentele sunt ... → localizarea este ...
Localizare: membrele inferioare Caractere → asimetric, moale initial apoi dur (cartonat), nu lasă godeu, nedureros → tegumentele sunt îngroşate → localizarea este asimetrică
→ elefantiazisul – membrele … se … …, cu tegumente …, …, s…., cu tulburări …, …. şi dermatită …
→ elefantiazisul – membrele inferioare se deformează monstruos, cu tegumente groase, dure, scleroase, cu tulburări trofice, ulceraţii şi dermatită pigmentară
- Edemul venos
Cauze:
→ creşterea … … într-un teritoriu limitat prin obstrucţia unei …, disfuncţia …. sau …. activităţii musculare
→ …..
Caractere
→ edem …., dureros/ nedureros, cu tegumente …(culoare), ….(temp) – tromboflebită (frecvent la membrele ….)
→ localizat la … , … ,… a toracelui şi membre …. , “edem în ….” în compresia venei … …
- Edemul venos
Cauze:
→ creşterea presiunii venoase într-un teritoriu limitat prin obstrucţia unei vene, disfuncţia valvulelor venoase sau scăderea activităţii musculare
→ inflamatorie
Caractere
→ edem unilateral, dureros, cu tegumente cianotice, calde – tromboflebită (frecvent la membrele inferioare)
→ localizat la faţă, gât, regiunea superioară a toracelui şi membre superioare, “edem în pelerină” în compresia venei cave superioare
Edemul din insuficienţa venoasă cronică → după ... şi/sau .... → localizat la .... → accentuate de ... → ... (culare) → asociază ..., ...
Edemul din insuficienţa venoasă cronică → după tromboflebite şi/sau varice → localizat la membele inferioare → accentuate de ortostatism → cianotice → asociază dermatite, ulcere
4. Edemul inflamator Mecanisme → creşterea .... → creşterea .... în spaţiul interstiţial Caractere: nedureros/dureros, ... (culoare), ...(temp.) Apare în: → ....(furuncul, abces) → ...(abces hepatic, abces perirenal)
- Edemul inflamator
Mecanisme
→ creşterea permeabilităţii capilare
→ creşterea presiunii coloidosmotice în spaţiul interstiţial
Caractere: dureros, roşu, cald
Apare în:
→ inflamaţii superficiale (furuncul, abces)
→ inflamaţii profunde (abces hepatic, abces perirenal)
- Edemul neurotrofic
→ interesează … …
→ este …,( dur/moale),… nedureros/dureros
→ … culoare
- Edemul neurotrofic
→ interesează membrul paralizat
→ este moale, nedureros
→ fără modificarea culorii tegumentelor
