C3 Simptome generale Flashcards
CEFALEEA
durerea resimţită la nivelul capului
Mecanismele de producere cefalee (6)
→ excitaţia …de la nivelul …, … şi … cerebrale;
→ stimularea asociată a … şi a ramurilor lor vegetative, prin procese ….;
→ …
→ …
→ …
→ …
Mecanismele de producere sunt reprezentate de:
→ excitaţia receptorilor durerii de la nivelul durei mater, arterelor şi venelor cerebrale;
→ stimularea asociată a nervilor cranieni senzoriali şi a ramurilor lor vegetative, prin procese inflamatorii;
→ vasodilataţie;
→ vasoconstricţie;
→ presiune;
→ tracţiune.
Cauzele cefaleei (3)
- Cauze vasculare
- Procese intracraniene
- Cauze extracraniene
a) cefaleea vasomotorie frecvent legată de: → ... intelectual sau fizic, ... → situaţii ... → ... cronică (CO, metale grele) → consum de ...,...,... → postmedicamentos (....) Caractere: →.. ... ... → ...,...
a) cefaleea vasomotorie frecvent legată de:
→ surmenaj intelectual sau fizic, foame
→ situaţii conflictuale
→ intoxicaţie cronică (CO, metale grele)
→ consum de alcool, cafea, tutun
→ postmedicamentos (nitroglicerină, nifedipin)
Caractere:
→ apăsare, înţepătură, sfredelire
→ difuză, chinuitoare
b) cefaleea prin modificările tensiunii arteriale
HTA:
→ are apariţie ….
→ asociază …, tulburări ….(…) sau ….(…)
→ este localizată: …, …l (în cască) sau ….
b) cefaleea prin modificările tensiunii arteriale
HTA:
→ are apariţie matinală
→ asociază ameţeli, tulburări vizuale (fosfene) sau auditive (acufene)
→ este localizată: occipital, temporooccipital (în cască) sau frontal
b) cefaleea prin modificările tensiunii arteriale
hTA:
→ are localizare …
→ este declanşată de ….
b) cefaleea prin modificările tensiunii arteriale
hTA:
→ are localizare frontală
→ este declanşată de schimbările de poziţie
c) cefaleea prin tulburări vasculare determinate de:
→ … de acomodare (localizare …, apariţie consecutivă … sau ..)
→ stază … – apare în CPC – cefaleea este … (apare la … si …), are caracter … şi se asociază cu ….
c) cefaleea prin tulburări vasculare determinate de:
→ spasme de acomodare (localizare frontală, apariţie consecutivă cititului sau scrisului)
→ stază cerebrală – apare în CPC – cefaleea este bifazică (miezul nopţii şi dimineaţa), are caracter difuz şi se asociază cu somnolenţă
Migrena (....)-cefalalgie primară → este determinată de ... urmată de .... intensă a vaselor intracraniene Caracteristici → are caracter ... → este predominant ... → localizare ... sau /si ... apoi→..... → prevalenta la ... → accesele migrenoase sunt ....
Migrena (hemicrania)-cefalalgie primară
→ este determinată de vasoconstricţie urmată de vasodilataţie intensă a vaselor intracraniene
Caracteristici
→ are caracter pulsatil
→ este predominant unilaterală
→ localizare frontală sau /si temporalăapoi→toată 1/2capului
→ prevalenta la femei
→ accesele migrenoase sunt ciclice
Se descriu 4 faze pentru migrena:
- …. → pacientul este …, +/-…
- … … → …, tulburări de …, stări …→de scurtă durată
- … → …, accentuată de …, …, …
- … → dupa…
Se descriu 4 faze
Prodromul → pacientul este anxios, +/-hiperfagie
Aura unilaterală → scotoame, tulburări de vorbire, stări confuzionale →de scurtă durată
Durerea de cap → unilaterală, accentuată de poziţie, tuse, lumină
Revenirea la normal → de obicei după somn
Migrena asociază: → hipersensibilitate la ... si ... → hipersensibilitatea .... →... a hemifaciesului de aceeasi parte → ..., ..., ... , ... ,... (5)
Asociază:
→ hipersensibilitate la lumină şi zgomot
→ hipersensibilitatea pielii păroase a capului
→ paloare a hemifaciesului de aceeasi parte
→ ameţeli, tahicardie, transpiraţii, greţuri, vărsături
a) tumori cerebrale
→ cefaleea este … , …
→ simptome asociate: tulburări …, … … neprecedate de greaţă, …cardie
→ intensitatea durerii poate fi influenţată de ….
a) tumori cerebrale
→ cefaleea este progresivă, permanentă
→ simptome asociate: tulburări vizuale, vărsături explozive neprecedate de greaţă, bradicardie
→ intensitatea durerii poate fi influenţată de schimbările poziţiei capului
alte cauze de migrena:
7
alte cauze: →encefalite, meningite, abces cerebral → hematoame cerebrale → după puncţie rahidiană → boli ale cutiei craniene-boala Paget → mielom multiplu
Cauze extracraniene
-de vecinătate:
→ … cervicală – cefaleea este accentuată …
→ …, … - cefaleea este temporală, unilaterală, intermitentă
→ sinuzita …,…,… – cefaleea are caracter de …, accentuată … şi la …;
→ afecţiuni dentare – durere locală cu caracter …., uneori iradiind şi în …;
→ nevralgiile … – localizare caracteristică şi intensitate …
Cauze extracraniene
- de vecinătate:
→ spondiloza cervicală – cefaleea este accentuată la mişcările capului
→ otite, mastoidite - cefaleea este temporală, unilaterală, intermitentă
→ sinuzita frontală, etmoidală, maxilară – cefaleea are caracter de durere persistentă, accentuată dimineaţa şi la aplecarea capului;
→ afecţiuni dentare – durere locală cu caracter pulsatil, uneori iradiind şi în zonele învecinate;
→ nevralgiile nervilor cranieni – localizare caracteristică şi intensitate de obicei mare.
Cauze extracraniene -la distanţă: → boli ... → boli ... (anemii, poliglobulii) → boli digestive (boala ..., suferinţe ... şi ..., ...) → boli ... → boli .... (hipercorticismul) → boli ...(hipoglicemiile)
Cauze extracraniene -la distanţă: → boli febrile → boli hematologice (anemii, poliglobulii) → boli digestive (boala ulceroasă, suferinţe hepatice şi biliare, parazitoze) → boli renale → boli endocrine (hipercorticismul) → boli metabolice (hipoglicemiile)
DUREREA → simptom des întâlnit printre ... → capătă denumirea ... sau ... (durere precordială, toracică, abdominală, lombară) Se descriu următoarele caractere (6): - factori ...., de ... sau de ... - calitatea durerii (3) - - - -
DUREREA
→ simptom des întâlnit printre MI
→ capătă denumirea organului sau părţii din corp unde este localizată (durere precordială, toracică, abdominală, lombară)
Se descriu următoarele caractere:
factori provocatori, de accentuare sau de ameliorare
calitatea durerii (junghi, apăsare, arsură)
localizare
iradiere
durată
severitate
Durerea poate sau nu să fie însoţită de:
→ …, …
→ tulburări …,… … sau de …
Durerea poate sau nu să fie însoţită de:
→ greţuri, vărsături
→ tulburări vizuale digestive, neurologice sau de diureză
OBOSEALA
**reprezintă … … … a unui …, …, …
OBOSEALA
**reprezintă diminuarea capacităţii funcţionale a unui aparat, sistem funcţional sau a întregului organism
Oboseala patologică:
→ … - apare în situaţii de stress;
→ boli … (virale, bacteriene);
→ boli endocrine:
→ … – oboseala are caracter …, apoi devine permanentă neameliorată de odihnă şi somn (apare inaintea de… şi se asociază cu …, hipo… , hipo…, hipo…;
→ … – bolnavul este mai obosit ….
→ …. – scaderea forţei musculare, lipsa de energie şi bradipsihie
→ hiper… primar (boala …) – cefalee, …. musculară, hipo…, …tensiune arterială diastolică
) Oboseala patologică:
→ psihogenă - apare în situaţii de stress;
→ boli febrile (virale, bacteriene);
→ boli endocrine:
→ boala Addison – oboseala are caracter vesperal, apoi devine permanentă neameliorată de odihnă şi somn (apare inaintea tulburărilor de pigmentare şi se asociază cu hTA, hipotermie, hiponatremie, hipocloremie;
→ tireotoxicoza – bolnavul este mai obosit dimineaţa
→ hipotiroidia – scaderea forţei musculare, lipsa de energie şi bradipsihie
→ hiperaldosteronismul primar (boala Conn) – cefalee, fatigabilitate musculară, hipopotasemie, hipertensiune arterială diastolică
Oboseala patologică:
→ boli metabolice - … decompensat (…glicemie);
→ boli cardiovasc.: … …;
→ boli hepatice: oboseala este …;
→ boli renale: … - are caracter progresiv;
→ boli neurologice: …, …, …, …
→ tumori …;
→ boli hematologice: …, …;
→ boli reumatice
→ intoxicaţii cronice: alcool, Pb, nicotină
Oboseala patologică:
→ boli metabolice - diabet decompensat (hipoglicemie);
→ boli cardiovasc.: valvulopatii, IC;
→ boli hepatice: oboseala este postprandială;
→ boli renale: IRC - are caracter progresiv;
→ boli neurologice: b. Parkinson, miastenia gravis, polineuropatiile, scleroza în plăci;
→ tumori maligne;
→ boli hematologice: anemii, limfoame;
→ boli reumatice
→ intoxicaţii cronice: alcool, Pb, nicotină
TULBURĂRILE SOMNULUI
Necesităţile fiziologice de somn pentru un adult sunt de … ore/zi, ele variind cu … şi cu …
TULBURĂRILE SOMNULUI
Necesităţile fiziologice de somn pentru un adult sunt de 7-9 ore/zi, ele variind cu vârsta şi cu munca depusă în timpul zilei.
INSOMNIA
**… duratei normale de somn prin… … , … în cursul …. sau ….
INSOMNIA
**reducerea duratei normale de somn prin adormire dificilă, trezire în cursul nopţii sau trezirea foarte matinală
Cauze insomnie: - ocazională (incidentală) – condiţii ... pentru sistemul nervos central → interne (endogene) - muncă ... - ... excesivă - ... ,... ,.. ,... → externe (exogene) - ambianţă ..(.... excesivă, ..., ....) - condiţii speciale .... - ingestie ... sau ..... (...)
Cauze:
ocazională (incidentală) – condiţii excitante pentru sistemul nervos central
→ interne (endogene)
- muncă intensă de concentrare până la ora culcării
- oboseală fizică excesivă
- preocupări, anxietate, nelinişte, teamă
→ externe (exogene)
- ambianţă excitantă (căldură excesivă, lumină, zgomote)
- condiţii speciale meteorologice (vânt, furtună, ploaie)
- ingestie alimentară sau medicamentoasă excitantă (cafea, ciocolată, masă copioasă, digitală)
-Cauze insomnie:
-de durată (de fond)
→ afecţiuni …: … craniene, … cerebrale
→ … acute sau subacute cu … si …
→ toxice: … cronic, abuz de … sau încetarea lor
→ afecţiuni viscerale diverse:
* … si .. (bronşită cronică, bronşiectazii, astm bronşic, IVS;
* … nocturne (ulcer duodenal);
* tulburări …(cistită, adenom de prostată)
de durată (de fond)
→ afecţiuni neuropsihice: traumatisme craniene, tumori cerebrale
→ infecţii acute sau subacute cu dureri şi/sau febră
→ toxice: etilismul cronic, abuz de hipnotice sau încetarea lor
→ afecţiuni viscerale diverse:
* tusigene şi dispneizante (bronşită cronică, bronşiectazii, astm bronşic, IVS;
* dureri nocturne (ulcer duodenal);
* tulburări urinare (cistită, adenom de prostată)
HIPERSOMNIA
**stare caracterizată printr-un … de …, care se raportează fie la …., fie la …., fie la … deosebită a lui.
Cauze:
fiziologice:
→ …. după eforturi
→ … unor boli prelungite
patologice:
→ neurologice: …. cerebrală, …, tumori …, …ite, ….
→ generale şi viscerale:
* … exogene (alcool, barbiturice)
* … endogene (insuficienţă hepatică, renală, acidocetoză diabetică);
* … prelungite;
* … fizice sau psihice;
* afecţiuni … (obezitate hipotiroidie,)
HIPERSOMNIA
**stare caracterizată printr-un exces de somn, care se raportează fie la tendinţa de a adormi cu uşurinţă, fie la durata prelungită a somnului, fie la profunzimea deosebită a lui.
Cauze:
fiziologice:
→ oboseală excesivă după eforturi
→ convalescenţa unor boli prelungite
patologice:
→ neurologice: ateroscleroză cerebrală, senilitate, tumori cerebrale, encefalite, epilepsie
→ generale şi viscerale:
* toxice exogene (alcool, barbiturice)
* toxice endogene (insuficienţă hepatică, renală, acidocetoză diabetică);
* infecţii prelungite;
* traume fizice sau psihice;
* afecţiuni endocrine (obezitate hipotiroidie,)
TRANSPIRAŢIA
- reprezintă … … … a pielii
- semnalată de pacient la anamneză sau remarcată la examenul …
TRANSPIRAŢIA
- reprezintă creşterea secreţiei sudorale a pielii
- semnalată de pacient la anamneză sau remarcată la examenul obiectiv
Cauze transoiratie:
→ boli … (când scade temperatura)
→ menopauză- după …
→ TBC, RAA (miros … …, …pacientul), boala Hodgkin - …
→ hipertiroidie, nevrotici, anxioşi - la … , … ,…
→ hemiplegii -…. de partea …
→ rahitism- in … (“semnul ….”), …, …
→ dureri ….
→ intoxicaţii …
→ oboseala, …, stări …, efort … → …. şi …, pe …(sunt …)
Cauze:
→ boli febrile (când scade temperatura)
→ menopauză- după valuri de căldură
→ TBC, RAA (miros acru intepător, deshidratează pacientul) boala Hodgkin - nocturnă
→ hipertiroidie, nevrotici, anxioşi - la faţă, palme, plante
→ hemiplegii – unilaterală de partea paralizată
→ rahitism- in regiunea occipitală (“semnul pernei ude”), frontală, perinazal
→ dureri paroxistice
→ intoxicaţii nicotinice
→ oboseala, frica, stări nervoase, efort mental → faţa palmară a mainilor şi plantară a picioarelor, pe frunte (sunt reci)
Transpiraţia acută (apare brusc) → ... → ... (colaps prin hemoragie abundentă) → hipo.. → ... acută (CO, benzină, ciuperci) → hiper... paroxistică (feocromocitom) → acces de ... → o criză de ... paroxistică → rău de... sau de ...
Transpiraţia acută (apare brusc)
→ IMA
→ HDS hemoragie digestiva superioara (colaps prin hemoragie abundentă)
→ hipoglicemie
→ intoxicaţie acută (CO, benzină, ciuperci)
→ hipertensiunea paroxistică (feocromocitom)
→ acces de epilepsie
→ o criză de tahicardie paroxistică
→ rău de mare, rău de mişcare
PRURITUL
** reprezintă … … produsă de o … de natură …, … sau … a … … situaţi la joncţiunea …
PRURITUL
** reprezintă senzaţia subiectivă produsă de o stimulare de natură chimică, mecanică sau termică a receptorilor specializaţi situaţi la joncţiunea dermoepidermică.
Cauze prurit:
afecţiuni dermatologice – …, …, …, …, …
afecţiuni metabolice - ….
afecţiuni hepatice - …(de retenţie, insuficienţă hepatică),… cronice, … …
afecţiuni renale – …. (stadiul …)
afecţiuni hematologice - boala …, ….
boli endocrine – hiper…, …
infestări parazitare – …, ….
neoplasme – prurit …
Cauze:
afecţiuni dermatologice – eczeme, urticaria, micozele, scabia, păduchii
afecţiuni metabolice - diabet zaharat
afecţiuni hepatice - icter (de retenţie, insuficienţă hepatică), colecistite cronice, ciroza biliară
afecţiuni renale – insuficienţă renală cronică (stadiul uremic)
afecţiuni hematologice - boala Hodgkin, policitemia vera
boli endocrine – hipertiroidia, menopauza
infestări parazitare – oxiuri, chist hidatic
neoplasme – prurit paraneoplazic
SUGHIŢUL ** un simptom datorat ... ... ... care determină o ... ... a diafragmului şi un ... al corzilor vocale, manifestat printr-un zgomot caracteristic Tipuri → sughiţul ... → sughiţul ...
SUGHIŢUL ** un simptom datorat excitaţiei nervului frenic care determină o contracţie bruscă a diafragmului şi un spasm al corzilor vocale, manifestat printr-un zgomot caracteristic Tipuri → sughiţul de lungă durată → sughiţul trecător
Sughiţul de lungă durată este condiţionat organic După mecanismul de producere poate fi: a) de origine centrală: ...ită, ...ită tumori ... ... cerebrală .... comă .... ... ....
Sughiţul de lungă durată este condiţionat organic După mecanismul de producere poate fi: a) de origine centrală: meningită, encefalită tumori cerebrale ateroscleroză cerebrală epilepsie comă diabetică etilism uremie
b) sughitul de origine periferică: .... cervicale, ... hilare neoplasm ...., ... ... esofagian ...
de origine periferică: adenopatii cervicale, adenopatii hilare neoplasm bronşic, esofagian, diverticul esofagian guşă
c) sughitul de origine reflexă: ...ită abcese ... necroză ... ... ... ...
) de origine reflexă: peritonită abcese subfrenice necroză pancreatică meteorism ascită sarcina
Sughiţul trecător: după consumul de ... tahif... ... ...
Sughiţul trecător: după consumul de băuturi gazoase tahifagie psihopaţi isterici
SETEA
- senzaţia de … .. … ……care necesită … de ….
- traduce …. … şi exprimă nevoia fiziologică a acestuia de ….
SETEA
- senzaţia de uscăciune a mucoasei buco-faringiene care necesită ingestia de lichide
- traduce deshidratarea organismului şi exprimă nevoia fiziologică a acestuia de lichide.
Modificările setei sunt de două categorii:
→…: …dipsia, …dipsia, ..dipsia
→…: …mania, …mania, …fobia.
Modificările setei sunt de două categorii:
→cantitative: polidipsia, oligodipsia, adipsia
→calitative: potomania, dipsomania, dipsofobia.
Polidipsia – ... senzaţiei de ... si .... *incidentală, episodică: → ... abundente → .... prelungite, repetate → ... masivă, → după administrarea de ... *de durată, continuă, permanentă: → ... ... , cu ... repetate → hiper... →... repetate → ... ... → ... ... → polidipsie ... (...) → .... cronic → stări .... → hiper....
Polidipsia – creşterea senzaţiei de sete şi a consumului de lichide. *incidentală, episodică: → transpiraţii abundente → vărsături prelungite, repetate → hemoragie masivă, → după administrarea de diuretice *de durată, continuă, permanentă: → stenoze pilorice, cu vărsături repetate → hipermenoree → paracenteze repetate → diabet insipid → diabet zaharat → polidipsie primară (dipsomanie) → etilismul cronic → stări nevrotice → hipertiroidie
Hipodipsia/adipsia
leziuni ….
Hipodipsia/adipsia
leziuni hipotalamice
Potomania
– impulsul … de a bea în …., … …
Potomania
– impulsul morbid de a bea în cantitate mare, orice lichid
Dipsomania
– constitue … …. de a bea … , mai ales ….
Dipsomania
– constitue impulsul irezistibil de a bea, indiferent ce, mai ales alcool
Dipsofobia
– este …. faţă de apă, lichide ( în stările de … …)
Dipsofobia
– este repulsia faţă de apă, lichide ( în stările de hiperhidratare celulară)
MIROSUL
Are importanţă ca:
→ ca tulburare senzorială percepută de bolnav
→ senzaţie olfactivă particulară percepută de medic
MIROSUL
Are importanţă ca:
→ ca tulburare senzorială percepută de bolnav
→ senzaţie olfactivă particulară percepută de medic
Tulburările senzoriale olfactive sunt:
…osmia – pierderea … a simţului mirosului (cauze …, .. sau …)
…osmia – …. senzaţiei olfactive (la …)
…osmia – perceperea …. a mirosului (la ….)
…osmia ( … olfactive) – … mirosurilor → apar în tumori …, … , …
pervertirea mirosurilor – este perceperea … a mirosului, care nu mai … … ( mirosul de parfum este luat drept ceapă) → poate apare la … şi în afecţiuni … mai ales post …
Tulburările senzoriale olfactive sunt:
anosmia – pierderea totală a simţului mirosului (cauze locale, nazale sau centrale)
hipoosmia – diminuarea senzaţiei olfactive (fumători)
hiperosmia – perceperea exagerată a mirosului (cocainomani, histerie)
parosmia ( halucinaţii olfactive) – confuzia mirosurilor → apar în tumori cerebrale, tabes, isterie
pervertirea mirosurilor – este perceperea denaturată a mirosului, care nu mai corespunde realităţii ( mirosul de parfum este luat drept ceapă) → poate apare la nevropaţi şi în afecţiuni sinusale mai ales post gripale
b) Senzaţii olfactive percepute de medic:
foetor “ex ore” – … …: … dentare, …., … alveolară, stenoză …
miros de … (mere …) – … cu …
miros …. (urină) – …, ….
mirosul … al hepaticilor (fructe …) – …
miros … – abces …, …
miros …. – … … sau fistule …
mirosuri particulare apar în intoxicaţii:
- miros de … … (intoxicaţia cu cianuri)
- miros de … (intoxicaţia cu organofosforate)
b) Senzaţii olfactive percepute de medic:
foetor “ex ore” – halenă fetidă: carii dentare, amigdalită, pioree alveolară, stenoză pilorică
miros de acetonă (mere fermentate) – diabet zaharat cu acidocetoză
miros amoniacal (urină) – uremici, prostatici
mirosul fetid al hepaticilor (fructe putrede) – ciroze
miros putrid – abces pulmonar, bronşiectazii
miros fecaloid – ocluzie intestinală sau fistule gastrocolice
mirosuri particulare apar în intoxicaţii:
- miros de migdale amare (intoxicaţia cu cianuri)
- miros de usturoi (intoxicaţia cu organofosforate)
FRISONUL
** Senzaţia .. de …, asociată cu … …, …, de durată … şi …..
Tipuri:
frison … – provocat de frică
frison … – determinat de acţiunea bruscă a frigului asupra pielii
frison …
frison … - după perfuzii sau transfuzii
FRISONUL
** Senzaţia bruscă de frig, asociată cu tremurături inegale, neregulate, de scurtă durată şi piloerecţie.
Tipuri:
frison psihic – provocat de frică
frison reflex – determinat de acţiunea bruscă a frigului asupra pielii
frison febril
frison iatrogen - după perfuzii sau transfuzii
FEBRA
** … …. corpului de cauze …. (fervere=a fi fierbinte)
N= temperatura corpului nu depăşeşte ….
Se descriu:
Temperatura …. (cutanată)
– se determină la nivelul … sau al … … (pentru copii)
Temperatura centrală
– se determină la nivelul … …, …, …
Temperatura centrală este cu aproximativ …C mai … decât cea axilară
FEBRA
** ridicarea temperaturii corpului de cauze patologice (fervere=a fi fierbinte)
N= temperatura corpului nu depăşeşte 37C.
Se descriu:
Temperatura periferică (cutanată)
– se determină la nivelul axilei sau al plicii inghinale (pentru copii)
Temperatura centrală
– se determină la nivelul cavităţii bucale, rectului, vaginului
Temperatura centrală este cu aproximativ 0,50C mai mare decât cea axilară
Cauze febra:
infecţioase
→ infecţii …. acute sau cronice fără …. de … (viroze, bacteriemii)
→ infecţii … cu semne de …: TBC, endocardită
→ infecţii … … (celulite)
→ infecţii … ….(flegmon, abces subfrenic)
→ infecţii … (aspergiloza)
→ …. (malaria, trichineloza)
Cauze:
infecţioase
→ infecţii generalizate acute sau cronice fără semne de localizare (viroze, bacteriemii)
→ infecţii generale cu semne de localizare: TBC, endocardită
→ infecţii localizate superficiale (celulite)
→ infecţii localizate profunde (flegmon, abces subfrenic)
→ infecţii fungice (aspergiloza)
→ parazitoze (malaria, trichineloza)
cauze neinfecţioase de febra
→ …. : pulmonare, digestive, renale, cerebrale
→ … maligne: boala Hodgkin, leucemii
→ boli de …: LES, sclerodermie, dermatomiozită, PR
→ boli …: hemoragii cerebrale sau meningiene, edem cerebral, tumori cerebrale
→ boli …: hipertiroidism, hiperestrogenism
→ boli …: uremie, gută
→ postmedicamentoasă
→ … tisulare (hematoame, arsuri, infarctizări)
neinfecţioase
→ neoplasme: pulmonare, digestive, renale, cerebrale
→ hemopatii maligne: boala Hodgkin, leucemii
→ boli de colagen: LES, sclerodermie, dermatomiozită, PR
→ boli neurologice: hemoragii cerebrale sau meningiene, edem cerebral, tumori cerebrale
→ boli endocrine: hipertiroidism, hiperestrogenism
→ boli metabolice: uremie, gută
→ postmedicamentoasă
→ distrugeri tisulare (hematoame, arsuri, infarctizări)
Grade de febră: → stare subfebrilă (...-...) → stare febrilă - moderată ...-...C - ridicată ...-...C - hipertermie ...-...C
Grade de febră: → stare subfebrilă (37-38C) → stare febrilă - moderată 38-39C - ridicată 39-41C - hipertermie 41-42C
Creşterea temperaturii urmează 3 etape:
* perioada …. – de … - stadium …. : febra creşte …sau …
* perioada de … – … – curba termică atinge …
* perioada de … – stadium …: … se produce … (in lizis) sau … (in crisis)
Simptome asociate:
→ …., …., …, …
→ herpes …
→ a…, a…
→ …cardie
Creşterea temperaturii urmează 3 etape:
* perioada incipientă – de debut - stadium incrementi : febra creşte brusc sau progresiv
* perioada de stare – fastigium – curba termică atinge apogeul
* perioada de declin – stadium decrementi: scăderea se produce încet (in lizis) sau brusc (in crisis)
Simptome asociate:
→ cefalee, frison, transpiraţii, mialgii
→ herpes labial
→ astenie, anorexie
→ tahicardie
- Febră continuă (în platou)
→ diferenţa de temperatură între … si … este sub ….C
→ apare în … … …, …, …
- Febră continuă (în platou)
→ diferenţa de temperatură între dimineaţă şi seară este sub 1C
→ apare în pneumonia francă lobară, osteomielită, erizipel
- Febră remitentă
→ diferenţa între… si … este peste …C dar nu scade sub …C
→ apare în …,…,…
- Febră remitentă
→ diferenţa între dimineaţă şi seară este peste 1C dar nu scade sub 37C
→ apare în TBC, septicemia, bronhopneumonie
- Febră intermitentă
→ febră cu .. …, bolnavul devenind uneori …
→ survine la … …- cotidiană: febra apare dupa… (în septicemii)
- terţă: febra apare după …. (malarie cu Plasmodium falciparum)
- quartă: febra apare după …(malarie cu Plasmodium malariae)
- Febră intermitentă
→ febră cu variaţii mari, bolnavul devenind uneori afebril
→ survine la intervale diferite- cotidiană: febra apare după o zi de afebrilitate (în septicemii)
- terţă: febra apare după două zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium falciparum)
- quartă: febra apare după trei zile de afebrilitate (malarie cu Plasmodium malariae)
- Febră hectică
→ cu …. zilnice foarte mari, ..-…C
→… cavitară, ….
- Febră hectică
→ cu oscilaţii zilnice foarte mari, 3-5C
→ tuberculoză cavitară, septicemii
- Febră recurentă
→ … sau …. episoade febrile separate de câteva episoade …
→ apare în febra recurentă, boala …, infecţii …, infecţii …, ….
- Febră recurentă
→ două sau mai multe episoade febrile separate de câteva episoade afebrile
→ apare în febra recurentă, boala Hodgkin, infecţii urinare, infecţii biliare, tuberculoză
- Febră ondulantă
→ prezintă o …. .. … până la …, apoi urmează o … … până la …
→ apare în boala …, …, …
- Febră ondulantă
→ prezintă o curbă febrilă ascendentă până la apogeu, apoi urmează o descreştere treptată până la afebrilitate
→ apare în boala Hodgkin, neoplasme, endocardite
- Febră inversă
→ temperatura … este mai … decât cea …
→ apare în unele forme de … pulmonară şi … închise
- Febră inversă
→ temperatura matinală este mai mare decât cea vesperală
→ apare în unele forme de tuberculoză pulmonară şi supuraţii închise
- Febră neregulată
→ ne….
→ apare în …., …,…
- Febră neregulată
→ nesistematizată
→ apare în tuberculoza cavitară, supuraţii, septicemii
Modificările vocii
→ fiziologice: … ,… ,… …
→ patologice: …, …. laringian, ….
Modificările vocii
→ fiziologice: graviditate, pubertate, perioadă premenstruală
→ patologice: laringite, neoplasm laringian, mixedem
Răguşeala (…) reprezintă …. …. şi …. sunetelor.
Cauze
→ locale: …ite acute şi cronice,… laringieni, … laringian, … laringiene
→ generale: … ,…,…,…
Răguşeala (disfonia) reprezintă diminuarea intensităţii şi tonalităţii sunetelor.
Cauze
→ locale: laringite acute şi cronice, noduli laringieni, edem laringian, tumori laringiene
→ generale: mixedem, acromegalie, boală Cushing, miastenie
Vocea bitonală – este o …. care constă în … vocii prin … a doua …
Cauze
→ locale: …, … a unei singure corzi
→ regionale: afectarea … superior prin … …, … aortic, … si … mediastinale
→ centrale: …ite, ….cerebrale
Vocea bitonală – este o disfonie care constă în dedublarea vocii prin concomitenţa a două sunete
Cauze
→ locale: polipi, tumori a unei singure corzi
→ regionale: afectarea laringeului superior prin adenopatii hilare, anevrism aortic, tumori şi inflamaţii mediastinale
→ centrale: encefalite, tumori cerebrale
Vocea nazonată – caracterizată prin … si … pronunţiei … … (p,b,d,t) cu o nuanţă particulară
Cauze
→ … sau … vălului palatin de cauze: …, … sau … (encefalite, tumori)
Vocea nazonată – caracterizată prin jena şi alterarea pronunţiei consoanelor explozive (p,b,d,t) cu o nuanţă particulară
Cauze
→ paralizia sau pareza vălului palatin de cauze: inflamatorii, tumorale sau centrale (encefalite, tumori)
Afonia - este caracterizată prin … până la … vocii
Cauze
→ afecţiuni locale laringiene: … … sau …, …. laringian
→ paralizie de nervi recurenţi: …ite, … cerebrale
→ cauze generale: …, …. … , …, … ,…
Afonia - este caracterizată prin slăbirea până la dispariţie a vocii
Cauze
→ afecţiuni locale laringiene: laringite acute sau cronice, neoplasm laringian
→ paralizie de nervi recurenţi: encefalite, tumori cerebrale
→ cauze generale: IC, IM, mixedem, caşexii, IRenală, etilism cronic
Tulburările de vorbire
Afazia este tulburarea de … si … a cuvintelor
→ bolnavul este …:
- să se …. prin … sau …
- să … … sau …
După cum tulburarea se referă primitiv la:
→ … limbajului (vorbire, scris) → afazie … ori de …
→ … limbajului (audiţie, lectură)→afazie … ori de …
Apare în:
→ …ite, …, …,
→ …
→ accidente … …, … cerebrale
Tulburările de vorbire
Afazia este tulburarea de înţelegere şi întrebuinţare a cuvintelor
→ bolnavul este incapabil:
- să se exprime prin vorbă sau scris
- să înţeleagă vorba sau scrisul
După cum tulburarea se referă primitiv la:
→ expresia limbajului (vorbire, scris) → afazie motorie ori de expresie
→ înţelegerea limbajului (audiţie, lectură)→afazie senzorială ori de înţelegere
Apare în:
→ encefalite, epilepsie, abcese cerebrale,
→ tabes,
→ accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale
Dizartria este ... .. si ... cuvintelor cu sau fără tulburări de .... Poate avea Cauze centrale: → ... cerebrală → accidente ... → ... cerebrale → boală ... Cauze periferice → hipo.. → inflamaţii ... → tumori ... →... de văl palatin
Dizartria este perturbarea emisiei şi pronunţiei cuvintelor cu sau fără tulburări de deglutiţie Poate avea Cauze centrale: → ateroscleroza cerebrală → accidente vasculare cerebrale → tumori cerebrale → boală Parkinson Cauze periferice → hipotiroidia → inflamaţii bucolinguale → tumori linguale → paralizia de văl palatin
ATITUDINI ŞI POZIŢII
Poziţia spontană a bolnavului permite unele aprecieri referitoare la … …
Această poziţie a bolnavului poate fi:
→ activă – … , cu posibilităţi de …(persoane sănătoase)
→ pasivă – …, …, … cu imposibilitatea de mişcare
- caracterizează situaţiile …, stările …
→ forţată –impusă de … bolnavului (se incearcă … unui simptom -durere, dispnee, etc)
ATITUDINI ŞI POZIŢII
Poziţia spontană a bolnavului permite unele aprecieri referitoare la gravitatea îmbolnăvirii
Această poziţie a bolnavului poate fi:
→ activă – liberă, cu posibilităţi de mişcare (persoane sănătoase)
→ pasivă – adinamică, flască, apatică cu imposibilitatea de mişcare
- caracterizează situaţiile grave, stările comatoase
→ forţată –impusă de suferinţele bolnavului (se incearcă calmarea unui simptom -durere, dispnee, etc)
Atitudini şi poziţii fortate, … - sunt poziţii … de … … în evoluţia unor boli
→ decubit lateral pe partea sănătoasă - în … hiperalgice, …. intercostale (pentru a evita durerea prin … pe partea bolnavă)
→ ghemuită – bolnavul … şi cu pumnii … pentru a-şi atenua durerea - în … penetrant si …
→ decubit ventral – …, … intestinale, … G, D
→ rigidă, imobilă – … …, … pulmonara
→ poziţia şezandă - pancreatic
→decubit dorsal cu gambele flectate- …. (poz. Fowler), …ită, … perforat
→ decubit lateral drept -…
Atitudini şi poziţii fortate, antalgice - sunt poziţii forţate de diverse dureri în evoluţia unor boli
→ decubit lateral pe partea sănătoasă - în pleuritele hiperalgice, nevralgiile intercostale (pentru a evita durerea prin presiune pe partea bolnavă)
→ ghemuită – bolnavul îşi flectează coapsele pe abdomen şi cu pumnii apasă abdomenul pentru a-şi atenua durerea - în ulcerul penetrant si pancreatită
→ decubit ventral – migrena, colicile intestinale, ulcer G, D
→ rigidă, imobilă – angina pectorală, embolia pulmonară
→ poziţia şezandă - cancerul pancreatic
→decubit dorsal cu gambele flectate- sciatalgie (poz. Fowler), peritonită, ulcer perforat
→ decubit lateral drept - cardiacii
Atitudini şi poziţii forţate, antidispneice
→ …
- este poziţia … sau …, cu hiper… capului şi sprijinirea în braţe, adoptată … de bolnav pentru … …
- caracterizează .. ,… şi … bronşic în criză
Atitudini şi poziţii forţate, antidispneice
→ ortopneea
- este poziţia şemisezândă sau şezândă, cu hiperextensia capului şi sprijinirea în braţe, adoptată spontan de bolnav pentru ameliorarea respiraţiei
- caracterizează IVS, ICG şi astmul bronşic în criză
→ decubit lateral de partea afectată
- este adoptat de bolnav pentru a ... ... şi hematoza în hemitoracele ... - apare în ... exudativă
→ decubit lateral de partea afectată
- este adoptat de bolnav pentru a ameliora respiraţia şi hematoza în hemitoracele sănătos - apare în pleurezia exudativă
→ semnul pernei sau semnul rugăciunii mahomedane
- bolnavul se aşează ... ... pe o ... pusă pe ... sau stă în ... sprijinit anterior pe ... - prin... ... a toracelui, lichidul ... se deplasează .... ... vasele mari de la baza inimii - apare în ... exudativă
→ semnul pernei sau semnul rugăciunii mahomedane
- bolnavul se aşează aplecat anterior pe o pernă pusă pe genunchi sau stă în genunchi sprijinit anterior pe coate - prin aplecarea înainte a toracelui, lichidul pericardic se deplasează anterior decomprimând vasele mari de la baza inimii - apare în pericardita exudativă
→poziţia ghemuită “pe vine”
– apare în … congenitale cianogene (tetralogia Fallot)
→poziţia ghemuită “pe vine”
– apare în cardiopatii congenitale cianogene (tetralogia Fallot)
Atitudini şi poziţii contracturante * poziţia “în cocoş de puşcă” → culcat ... cu capul în .... → coapsele ... pe abdomen → gambele ... pe coapse → mâinile .... → se explică prin contracţia muşchilor ... → apare în ....
Atitudini şi poziţii contracturante * poziţia “în cocoş de puşcă” → culcat lateral cu capul în hiperextensie → coapsele flectate pe abdomen → gambele flectate pe coapse → mâinile prinse între genunchia → se explică prin contracţia muşchilor paravertebrali → apare în meningite
- opistotonus = opisthen-”indărăt”, tonos-tensiune
→ decubit …, cu corpul …. pe … şi …, luând formă de …
→ apare datorită contracturii … …, … si …
→ apare în …, … cerebrale, intoxicaţii cu …
- opistotonus = opisthen-”indărăt”, tonos-tensiune
→ decubit dorsal, cu corpul sprijinit doar pe vertex şi călcâie, luând formă de arc
→ apare datorită contracturii extensorilor cefei, spatelui, coapsei
→ apare în tetanos, tumori cerebrale, intoxicaţii cu stricnină
- torticolis
→ înclinarea … capului (involuntară), cu …mişcărilor datorită contracturii muşchilor …(sternocleidomastoidieni)
- torticolis
→ înclinarea laterală a capului (involuntară), cu limitarea mişcărilor datorită contracturii muşchilor laterocervicali (sternocleidomastoidieni)
Cauze torticolis:
→ congenital
→ afecţiuni ale … … (inflamatorii, traumatisme, hernii de disc)
→… amigdalian sau alt proces inflamator de vecinătate
→ afecţuni neurologice, torticolis paralitic, spasmodic în … ,…
→ torticolis …
→ Atenţie - la copii →paralizia … se asociază cu un «torticolis compensator»
Cauze:
→ congenital
→ afecţiuni ale coloanei cervicale (inflamatorii, traumatisme, hernii de disc)
→ flegmon amigdalian sau alt proces inflamator de vecinătate
→ afecţuni neurologice, torticolis paralitic, spasmodic în AVC, meningite
→ torticolis histeric
→ Atenţie - la copii →paralizia muşchilor oculari se asociază cu un «torticolis compensator»
MERSUL
** indiciu important privind dg. în:
→ diverse boli …
→ afecţiuni ale aparatului … si in …
MERSUL ** indiciu important privind dg. în: → diverse boli neurologice → afecţiuni ale aparatului locomotor → intoxicaţii
→ mersul “cosit” - membrul inferior descrie un … în timpul mersului - în … spastice (sd. … in faza spastică-sechelară)
→ mersul “cosit” - membrul inferior descrie un arc de cerc în timpul mersului - în hemipareze spastice (sd. Piramidal in faza spastică-sechelară)
→ mersul rigid, .., cu paşii … şi capul … – în … şi …
→ mersul rigid, fix, cu paşii mici şi capul aplecat înainte – în ateroscleroză şi parkinsonism
→ mersul antalgic, şchiopătat – în afecţiuni … si …
→ mersul antalgic, şchiopătat – în afecţiuni reumatismale şi în sciatică
→ mersul talonat – …, … … cu călcâiul – în …
→ mersul talonat – dezordonat, loveşte pământul cu călcâiul – în tabes
→ mersul stepat – bolnavul nu poate ridica … piciorului; laba piciorului …, bolnavul … membrul inferior în mers şi … pământul întâi cu … piciorului şi apoi cu … - în … de .. .. …
→ mersul stepat – bolnavul nu poate ridica vârful piciorului; laba piciorului atârnând, bolnavul ridică mult membrul inferior în mers şi loveşte pământul întâi cu vârful piciorului şi apoi cu călcâiul - în paralizia de sciatic popliteu extern
→ mersul ebrios (ca de om beat) – mers cu .. de … …, nesigur - în leziunile … si …
→ mersul ebrios (ca de om beat) – mers cu bază de susţinere lărgită, nesigur - în leziunile labirintice şi cerebeloase
→ mersul de “raţă” -… - luxaţia congenitală de … si in …
→ mersul de “raţă” - legănat - luxaţia congenitală de şold, coxartroză
Tremurăturile – mişcări …, …, de … amplitudine ce cuprind … sau …
Pot fi:
**rapide şi fine – la membrele …:
Cauze → … ,… ,…, consum excesiv de … ,… , hiper…, …. neurovegetativă(+tremurături ale …)
**ample şi rare:
→ …-tremor (ca bătăile aripilor de păsări) – în ….
→ boala ….
→ …. cerebrală – “tremor senil”-la … si …
Tremurăturile – mişcări ritmice, rapide, de mică amplitudine ce cuprind întregul corp sau numai anumite segmente
Pot fi:
**rapide şi fine – la membrele superioare:
Cauze → frig, oboseală, emoţii, consum excesiv de cafea, alcool, hipertiroidism, distonie neurovegetativă(+tremurături ale pleoapelor)
**ample şi rare:
→ flepping-tremor (ca bătăile aripilor de păsări) – în encefalopatia portală
→ boala Parkinson
→ ateroscleroză cerebrală – “tremor senil”-la cap şi maini
Contracţiile musculare – sunt de cele mai multe ori …
trismusul -… … gurii prin contracţia muşchilor …
Cauze:
→ centrale: …, … ,… ,… cerebrale
→ periferice: … severe, … ulcerată, … parotidiene, …ita şi … articulaţiei temporomandibulare
Contracţiile musculare – sunt de cele mai multe ori involuntare
trismusul - imposibilitatea deschiderii gurii prin contracţia muşchilor maseteri
Cauze:
→ centrale: tetanie, tetanos, meningite, tumori cerebrale
→ periferice: angine severe, stomatita ulcerată, tumori parotidiene, artrita şi anchiloza articulaţiei temporomandibulare
- ticul nervos - … muscular … facial sau cu altă localizare este accentuat de … si …→ apare în …ită şi la …
- ticul nervos - spasm muscular involuntar facial sau cu altă localizare este accentuat de emoţii şi stress→ apare în encefalită şi la nevropaţi
- convulsiile - sunt … … ale muşchilor, cu o durată ….
Tipuri:
**clonice: mişcări …, …, … ale întregului corp
**tonice: … segmentelor interesate
**tonico-clonice
→ apar în …., … intracraniană, … exogene
- convulsiile - sunt contracţii intermitente ale muşchilor, cu o durată variabilă
Tipuri:
**clonice: mişcări ample, violente, dezordonate ale întregului corp
**tonice: rigiditatea segmentelor interesate
**tonico-clonice
→ apar în epilepsie, HT intracraniană, intoxicaţii exogene
crampele - sunt … … ale unor grupe musculare apărute după …. , intoxicaţii …, …, …. musculară sau … arterială (arteriopatie obliterantă)
crampele - sunt contracţii dureroase ale unor grupe musculare apărute după efort fizic intens, intoxicaţii alcoolice, nicotinice, ischemie musculară sau hipoperfuzie arterială (arteriopatie obliterantă)
mişcările coreice - sunt mişcări … …, …,… ce cuprind muşchii … şi …
Apar în:
coreea … → secundară …, …, …, ..ita
coreea ereditară ….
mişcările coreice - sunt mişcări bruşte involuntare, dezordonate, bruşte ce cuprind muşchii feţei şi membrelor
Apar în:
coreea Sydenham → secundară RAA, scarlatină, nefrită, encefalită
coreea ereditară Huntington