Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Gastroenterologie > B.1. HEPATITE CRONICE > Flashcards

B.1. HEPATITE CRONICE Flashcards

Mecanism de actiune, etiologie, scoruri etc.

1
Q
  1. Ce reprezintă HEPATITELE CRONICE dpdv. Histologic si care este durata lor evolutivă?
A
  • procese necrotico inflamatorii si fibrozante

- evolutie >6 luni

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q
  1. Cum se pune diagnosticul hepatitelor cronice?
A
  • anamnestic ( posibile informatii oferite de pacient: extractii dentare, transfuzii de sange, contact sexual direct etc.); frecvent pacientul este asimptomatic sau poate prezenta simptome nespecifice
  • clinic, examen obiectiv cu hepatosplenomegalie la palpare
  • paraclinic :
    - biologic: cresc transaminazele, cresc markerii inflamatori; (apar cele 4 sindroame biologice: 1. HEPATOCITOLIZA, 2. HEPATOPRIV, 3. INFLAMATOR, 4. BILIOEXCRETOR.)
    - mk de infectie virala : atg VHB, atc. anti VHC, VHD;
    - negativi mk inflam : dozare ceruloplasmina, alfa 1 antitripsina, atc. Anti SM, ANA, anti LMK1
    - ecografic: splenomegalie : ax lugn (diam.ant-post. > 12 cm)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q
  1. Care sunt metodele de stadializare ale hepatitei cronice?
A
  • punctia biopsie hepatica

- evaluarea non-invaziva a FIBROZEI HEPATICE

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q
  1. La ce ajuta punctia-biopsie hepatica?
A
  • incadrare corecta dpdv. Histologic;
  • posibile informatii legate de etiologie (aspect de sticla mata in infectia cu HVB, infiltrat inflam.periductal in ciroza biliara primitiva);
  • prognosticul bolii;
  • indruma medicul spre posibile terapii aplicabile.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q
  1. Care sunt MARKERII NON-INVAZIVI de determinare a FIBROZEI hepatice?
A
  • Fibro test-ActiTest (pe baza testelor biologice- 6 parametrii biol. + vrst. + sexul pacientului)
  • Teste elastografice (Fibro scan) ( pe baza ultrasunetelor - acestea au capacitatea de a penetra tesutul hepatic, iar o parte din acestea se reflecta inapoi spre transducer. Se permite astfel, datorita undelor reflectate, aprecierea RIGIDITATII HEPATICE).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q
  1. Care sunt avantajele PUNCTIEI BIOPSIE HEPATICE?
A
  • se face sub control ghidat;
  • risc minim de complicatii;
  • invazivitatea acestei metode este redusa.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q
  1. Enumerati posibile complicatii ale PBH
A
  • durere in omoplat postpunctie (1-2 % din cazuri);

- HEMOPERITONEU -extrem de rar.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
  1. Scorurile de incadrare histologica din hepatitele cronice sunt reprezentate de
A
  • scorul KNODELL;
  • scorul METAVIR;
  • scorul HAI ( INDEXUL DE ACTIVITATE HISTOLOGOCA).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q
  1. Ce cuntifica scorurile de incadrare histologica?
A
  • activitatea necroticoinflamatorie (GRADINGUL)

- fibroza (STAGINGUL)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
  1. Scorul KNODELL:
A
  • cuntifica activ. Necrotico inflam (0-18);
  • cuantifica fibroza hepatica (0- absenta; 4- pattern cirotic);
  • este folosit la pacientii infectati cu HVB.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. Scorul METAVIR:
A
  • cuantifica inflam necrot. Inflam (0-4);
  • cuantifica fibroza hepatica (0-4);
  • este folosit in randul pac. Infectati cu HVC.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. Principiul METODELOR ELASTOGRAFICE DE EVALUARE A FIBROZEI:
A
  • metodele elastografice utilizeaza ULTRASUNETELE de frecv. Diferita, undele reflectate permit astfel aprecierea RIGIDITATII HEPATICE
  • RIGID.MARE => val. In kilopascali este mai mare (sau m/s)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
  1. ELAATOGRAFIA INPULSIONALA (FIBROSCANUL):
A
  • metoda NEDUREROASA, REPRODUCTIBILA, dureaza efectuarea ei <5 minute.
  • nu poate fi realizata in cazul ASCITEI.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
  1. FIBRO TESTUL ACTITESTUL (FIBROMAXUL):
A
  • sunt teste biologice care cuprind o formula in care se introduc 6 param.+ sex+ vrst.
  • se exprima SEVERITATEA FIBROZEI si ACTIVITATII HEPATICE.
  • evalueaza severitatea incarcarii grase DE TIP NON ALCOOLIC (NASH) SAU ALCOOLICD (ASH)
  • relativ costisitor.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
  1. Cea mai frecventa etiologie a HEPATITELOR CRONICE este
A

-virusala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q
  1. Virusurile ce pot determina HEPATITA CRONICA:
A
  • VHB;
  • VHD (obligatoriu in asociatie cu VHB);
  • VHC.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q
  1. Urmatoarele virusuri nu pot determina de-a lungul evolutiei HEPATITE CRONICE:
A
  • VHA;

- VHE.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q
  1. Eumerati ETIOLOGIA HEPATITELOR CRONICE, in functie de FRECVENTA:
A
  • infectia cu virusuri hepatitice (VHB, +/- VHD, VHC);
  • etiologie autoimuna ( hepatita autoimuna);
  • deficit de ceruloplasmina ( B.Wilson-> depunere de Cu la nivel hepatic => toxicitate crescuta a Cu depus);
  • cauza medicamentoasa ( IZONIAZIDA, ALFA METIL DOPA, NITROFURANTOIN)
  • deficit de ALFA 1-antitripsina (afectarea debuteaza inca din copilarie, apare implicarea si a altor organe -PLAMANII).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q
  1. Ce anume se face de prima intentie la un pacient suspect de HEPATITA CRONICA?
A
  • se cauta markerii virusali: ATG. VHB, ATC. ANTI- VHC. Daca VHB este + => cautam ATC. ANTI-VHD;
  • mk. Virusali negativi:
    1. dozam ceruloplasmina, alfa 1 antitripsina
    2. Cautam markerii de afectare autoimuna : atc. ANA, ATC. ANTI SM, ATC ANTI LKM1 (ATC. ANTI microzomali hepato-renali )
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q
  1. PRINCIPALELE ETIOLOGII ALE HEPATITELOR CRONICE :
A
  • infectia cu VHB ;
  • infectia cu VHD (obligat. Asoc cu VHB);
  • infectia cu VHC;
  • defucitul de ceruloplasmina (Boala Wilson); hemocromatoza;
  • autoimuna (atc. Anti SM, ANA, ANTI LMK1);
  • deficitul de alpha 1 antitripsina ;
  • medicamentoasa ( NItrofurantoin, Izoniazida, alfa metildopa);
  • steatohepatita NON-ALCOOLICA (NASH), asociata cu principalii ei fact. Etiologici: DZ, OBEZITATEA, DISLIPIDEMIILE;
  • steatohepatita ALCOOLICA ;
  • hepatita cronica colestatica.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q
  1. INFECTIA CU VHB -> Epidemiologie:
A
  • se considera ca 5% din populatia Romaniei este infectata => TARA CU ENDEMIE MEDIE
  • doar 5-10 % din totalul de cazuri infectate se cronicizeaza.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q
  1. Rezervorul natural al.inf. cu vhb este reprezentat de:
A
  • OMUL INFECTAT
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q
  1. Localizarile VHB la.pers. infectate:
A
  • in sange;
  • in saliva;
  • in diverse secretii ( lich. Spermatic, vaginal, seminal, laptele din san).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q
  1. CĂILE de transmitere a VHB:
A
  • ORIZONTALA :
    1. Parenteral sau percutan ( transfuzii de sange, contact cu instrumentar infectat - tatuaje)
    2. Contact FIZIC NON-SEXUAL ( in colectivitati, intrafamilial)
    3. Contact FIZIC SEXUAL
  • VERTICALA : perinatala- mama-> fat.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q
  1. Cel mai frecvent, CALEA DE TRANSM. A VHB in tarile cu ENDEMIE MEDIE sau REDUSA este
A
  • Calea orizontala ( parenteral sau percutan, contact direct sexual, contact direct non-sexual).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q
  1. Cel mai frecv. Calea de transm. A VHB in tarile cu ENDEMIE MARE este
A

-Verticala ( perinatal: de la mama la fat)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q
  1. Structura VHB:
A
  • INVELIS EXTERN ce contine pe suprafata lipoproteine -> atg. HBs;
  • nucleu, CORE, ce prezinta la interior ADN DUBLU CATENAR, precum ADN POLIMERAZA. Particulele de ADN dublu cat. + polimeraza, sunt imbracate de un INVELIS INTERN de proteine => atg. HBc ( antigenul core), nu apare in sange, este puternic imunogen; fractiunea solubila a atg. CORE este excretata in sange sub forma de atg. HBe, marcheaza sf. Replicarii virale.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q
  1. Mecanismul fiziopatologic in hepatite:
A
  • virusul patrunde in HEPATOCIT;
  • replicare virala la nivel NUCLEAR-> sinteza de proteine virale-> fragm. Din prot vir la niv. Rec MHC CLASA I-> LIMF. CD 8+ CITOTOXIC -> perforine si granzime -> distrugere celulara.
  • MACROFAG-> cu ajutorul TLR (are capacitatea de a recun. Virusul)-> ingestie virus-> rec MHC II -> LIMF. CD 4+-> TH 1 SI TH 2.
  • initial: Th1 primeste semnale de la CD 8+ prin IL-10 in leg. Cu particula virala si abia atunci apare distrugerea cel. Si creste nr. de Th1.
  • apoi virusul incepe sa elimine atg HBe. Se form atc anti HBe dat. limf. B reactive la virusul hepatitic; totodata limf B au pe sup lor MHC II => se leaga de Th2 => creste nr de c Th2, supreseaza Th1. ( deoarece atg e sunt mult mai multe).
  • abia dupa ce atg e sunt distruse, se repune in miscare mecanismul celular.
  • HEPATOCITELE DISTRUSE elibereaza Ifn- gama ce stimuleaza si mai multe MACROFAGE.
  • la pacientii cronici, acest mecanism mediat celular de aparare devine nefunctional => invazia continua de hepatocite noi cu DISTRUGERE CONTINUA DE HEPATOCITE

doar o portiune din HBs intra intr-un virus nou, participand la sinteza sa, restul eliminandu-se in circulatie;
- hepatocitoliza nu este provocata de invazia directa a virusului ( ACTIUNE CITOPATICA DIRECTA), ci de sistemul imunitar ( Limf T secr citok pro inflam + stimul limf T Citotox cu distrugere hepatica; limf B, reactive la hepatocitele infectare, stimuleaza anticorpi anti antigenelor HVBs, hvbe. NU c ptc. Nu e eficient {ar trb. Ca anticorpii sa aiba cum sa ajunga la portiunea “c”}) tot cu distrugere hepatica.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q
  1. Cand apare INFECTIA CRONICA cu HVB?
A
  • cand nu avem seroconversia AgHBs in AcHBs

- cand nu apare eliminearea spontana de hepatocite infectate cu HVB.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q
  1. Care este cel mai important FACTOR DETERMINANT AL CRONICIZARII in MOMENTUL INF. PRIMARE?
A

-varsta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q
  1. Cum evolueaza boala daca INF SE PRODUCE PE CALE VERTICALA? (Copil-mame AgHBe +)
A
  • 90% din cazuri se cronicizeaza cu tablou CLINIC DE HEPATITA SUBACUTA.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q
  1. Cum evolueaza boala daca inf. Se produce le CALE ORIZONTALA (adulti tineri + copii peste 5 ani)
A
  • procentul CRONICIZARII se reduce;

- tabloul CLINIC este de HEPATITA ACUTA. –aparenta clinic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q
  1. Urmatorii sunt factori EVOLUTIVI catre CIROZA HEPATICA in infectia cu VHB:
A
  • varsta peste 40 de ani;
  • durata replicarii virale;
  • reactivarea virala;
  • severitatea bolii hepatice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q
  1. Care este % de adulti si copii a caror evolutie HEPATITICE CRONICE este spre CIROZA HEPATICA?
A
  • copii: 40%;

- adulti 5-10%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q
  1. Evolutia HEPATITEI B CRONICE pe fondul CIROZEI HEPATICE spre CARCINOM HEPATOCELULAR:
A
  • se produce cu o rata anuala de 3%;
  • apare dupa o evolutie de CEL PUTIN 25 DE ANI a inf. Cronice cu VHB;
  • dupa rezolvare hep. B cronice, scade si riscul de aparitie a carcinomului hep. Celular.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q
  1. Urmatorii sunt MARKERI SEROLOGICI AI HEPATITEI B:
A
  • Ag HBs, HBe, ADN VHB

- atc HBs, HBc, HBe,

37
Q
  1. Ag HBs (Atg de sulrafata) in Hep B: semnificatie
A
  • sunt MARKERII DE INFECTIOZITATE;
  • apar atat in FAZA ACUTA A BOLII, cat si in FAZA CRONICA A BOLII;
  • se asociaza cu un prognostic spre CRONICIZARE, daca persista >6 luni dupa o HEPATITA ACUTA;
  • seroconversia lor spre atc anti HBs semnifica finele bolii prin IMUNIZARE: fie prin trecerea prin boala, fie post vaccinare.
38
Q
  1. Precizati urmatoarele semnificatii ale prezentei Atc anti HBs si Atc anti HBc in sange. ( care este semnificatia atc hbs si atc hbc in sange?)
A
  • Atc HBs: imunizare prin INFECTIE sau prin VACCINARE
  • Atc HBc: semnifica TRECEREA PRIN BOALA (atc. IgM -> mk inf. Acute ai replicarii virale; IgG-> mk. Inf. Cronice ai replicarii viralale
39
Q
  1. Ce inseamna daca avem un titru crescut de Ag HBe in sange?
A
  • ca REPLICAREA virala este crescuta ( faza REPLICATIVA A INF), este decelabil la doar 25% din pacienti infect. Cu VHB;
  • ca pacientul este infectat cu “virus salbatic”.
40
Q
  1. Ce semnifică prezența de ATC anti HBs în sânge?
A
  • că pacientul este imunizat/vindecare fie prin POSTINFECTIOS, fie POST VACCIN.
41
Q
  1. Momentul in care apar în sânge ATC anti HBe în sânge înseamnă că:
A
  • apare seroconversia din ATG în ATC HBe, cu scaderea REPLICĂRII VIRALE, al prognostic este mult bun.
42
Q
  1. Pacienții cu VHB mutant pre-Core prezintă
A
  • atc anti HBe;

- DNA VHB.

43
Q
  1. Pacientii ce NU au VBH mutant Pre-Core, nu au în sânge:
A

-atg HBe

44
Q
  1. ADN VHB:
A
  • cel mai sensibil MK DE REPLICARE VIRALA;

- decelarea sa se face prin teste PCR

45
Q
  1. Care este cel mai sensibil test pentru a depista ADN VHB ?
A
  • PCR
46
Q
  1. Ce apreciaza determinarea cantitativa a ADN VHB ?
A
  • PROGRESIA bolii;

- raspunsul la TRATAMENTUL ANTIVIRAL.

47
Q
  1. Ce se caută de primă intenție într-o posibilă hepatită CRONICĂ cu virus B?
A

Atg HBs.

48
Q
  1. Paraclinic, la investigațiile de LAB. decelăm
A
  • SDR. de HAPTOCITOLIZĂ ( cresc TRANSURILE de 2-3x max. 10x V.N) sau val. ale TRANSURILOR CVASINORMALE
  • SDR HEPATOPRIV ( scad albuminele, scad timpii de acoagulare dat defici de prod a fact de coag)
  • SDR INFLAMATOR ( se asoc cu activ. distrugerii hepatice )
  • SDR BILIO EXCRETOR ( Creste Bilirub -> in formele avansate ex ciroza)
49
Q
  1. Ce marker este asociat cu POTENTIALUL EVOLUTIV al HEPATITEI CRONICE CU VIRUS B spre CARCINOM HEPATOCELULAR?
A
  • Ag HBx (implicat în carcinogeneza)!!!
50
Q
  1. Tabloul clinic- infectia cu HVB:
A
  • necaracteristic, pacientul este asimptomatic, eventual astenie, adinamie, scăderea forței de muncă
  • dpdv. ANAMNESTIC poate releva posibile transfuzii, extractii dentare, realizarea unor tatuaje
  • episoade rarisime de ICTER/ SUBICTER (doar in STADII AVANSATE DE BOALA)
  • la ex, clinic (inspecție : +/- icter, palpare: ficat de consistență CRESCUTĂ sau poate fi NODULARĂ și FERMĂ (CIROZĂ), de dimensiuni mărite (HEPATOMEGALIE) +/- splină mărită ( SPLENOMEGALIE))
51
Q
  1. Care este primul element căutat într-o POSIBILĂ HEPATITĂ CRONICĂ CU HBV?
A
  • AgHBs
52
Q
  1. Care este DEMERSUL în cazul în care Atg HBs este +?
A
  • căutăm markerii de REPLICARE VIRALĂ( ATG HBe, ADN VHB- forma sărbatică);
  • dacă AtgHBe + (vir sălbatic) sau AtcHBe + cu Atg HBe - ( virus precoce mutant) și HBs, ADN HBV + înseamnă că REPLICAREA VIRALĂ ESTE ACTIVĂ
  • daca numai atgHBs e + => replicare inactiva sau PURTATOR NON-REPLICATIV DE VIRUS B.
53
Q
  1. TABLOUL BIOLOGIC AL inf. Cu VHB:
A

-cele 4 sindroame
- hepatopriv (album, scad timpii de coag.)
- hepatocitoliz (2-3x N val transuri +/- val. CvasiN)
-inflamator (se asoc. Cu ACTIV HISTOL A BOLII)
- bilioexcret ( bilirub creste dat. Hepatocitolizei avansate -> in fazele avansate ex. Ciroza hep.)
!! De evaluat exist. VHD

54
Q
  1. HEPATITA CU VHB, forme:
A
  • 2 forme - FORMA E +

- FORMA E -

55
Q
  1. Care FORMA DE INF CU HVB predomina in Ro si in lume in ultima perioada?
A

-cea mutanta (80% in Ro)

56
Q
  1. Genotiparea VHB:
A
  • A, B, C si D
  • A - interferon ( PegInterferon);
  • D - analogi nucleozidici. 80% in Ro.
57
Q
  1. Definitie purtator NON-REPLICATIV vir. B
A

-sub cu inf CRONICA, ce prezinta numai AgHBs in sange, cu transuri si viremii normale, DNA VHB negativ.

58
Q
  1. CUM SE EFECT. STADIALIZARE INF. VHB (METODE) :
A
  • pbh

- metode non-invazive - alternariva la pbh.

59
Q

59.care este MK HISTOLOGIC de inf. A VHB?

A

-PBH-> coloratie ORCEINA-> ASPECT DE STICLA MATA

60
Q
  1. MASURI GENERALE-infectat cu VHb
A
  • alcool interzis
  • evitarea medicamentelor
  • poate face efort, nu trebuie sa stea la pat
  • vaccinarea anturajului ( fam), precum si a pers. Expuse (medici, stomatologi, DIALIZATII CRONICI) -> ENGERIX B: 3 DOZE, 1ML/DOZA, repetare la 1 luna si la 6 luni in DELTOID.
61
Q
  1. Care este medicatia de baza in infectia cu VHB?
A
  • IFN

- ANAL. NUCLEOZIDICI

62
Q
  1. Cand se indica TRATAMENTUL cu terapiile cunoscute pana la acest moment?
A
  1. A.FORME REPLICATIVE cu B.TRANSURI MULT CRESCUTE si C.VIREMIE MARE ( >2000 UI/ML);
  2. A. FORME REPLICATIVE cu B. TRANSURI NORMALE si C. LEZIUNI HISTOLOGICE!!!
63
Q
  1. OBIECTIVELE TRATAMENTULUI ANTI VHB: termen scurt
A
  • stoparea replicarii / distrug. Hepatoc. Alterate;

- stoparea proceselor necrotico inflam si fibrozante.

64
Q
  1. OBIECTIVELE TRATAMENTULUI ANTI VHB: termen lung
A
  • prev. RECADERILOR
  • stoparea progr. Catre CIROZA
  • stoparea progr. catre CARCINOM HEPATOCELULAR
65
Q
  1. PegIFN
A
  • actioneaza RETARD;
  • SUBCUTAN, saptamanal, 48 de sapt.;
  • efecte ANTIVIRALE si IMUNOMODULATOARE.
66
Q
  1. CONTRAINDICARII PEGIFN.
A
  • trombocitopenie si leucopenie;
  • tulb. PSIHICE GRAVE;
  • bn. NEREPLICATIVI;
  • CIROZA DECOMPENSATA.
67
Q
  1. In timpul tp. Cu IFN se urmaresc urm parametrii:
A
  • tr si leucoc.( produce)

- alat asat; posibila crestere la 2 luni dat. Hepatocitolizei celulelor infectate.

68
Q
  1. Poate sa dispara AgHBs?
A
  • da, 10% din cazuri

- 1/3 -dispare replicativitatea

69
Q
  1. PRINCIPALE EFECTE ADVERSE- INTERFERON
A
  • -> EA: LES TITS
  • HIPOTIR
  • TROMBOCITOPENIE SI LEUCOPENIE
  • TULB DEPRESIVE / SDR. DEPRESIV
  • SDR. PSEUDOGRIPAL
70
Q
  1. Enumerati analogii NUCLEOZIDICI:
A

-Tenofovir
-Adefovir
-Lamivudin
-Entecavir
TALE

71
Q
  1. Avantaj TENOFOVIR SI ENTECAVIR
A
  • NU DET. REZISTENTA VIRALA;

- STOPEAZA REPLICAREA VIRALA.

72
Q
  1. Care este medicamentul adm. In caz de rezist. La LAMIVUDINA
A

-Tenofovir sau Adefovir!!

73
Q
  1. Ce rezultate are terapia pt inf. Cu vhb?
A
  • slabe ptc. Cei cu AtgHBs + doar 10% devin negativi

- totusi NORMALIZEAZA TRANSURILE, FACE SERCONVERS. ATG HBE IN ATC HBE.

74
Q
  1. Inf cu VHD:
A

-apare la 25% din pac infectati cu VHB in Romania.

75
Q
  1. Cale de transmitere a VHD:
A

-asemenea inf. Cu VHB: - VERTICALA/ ORIZONTALA

76
Q

76.definiti CO-INf si SUPRAINF CU VHD

A

CO INF: INF gazda concomitent cu VHB

SUPRA INF: SURVINE LA UN PURTATOR CU VHB

77
Q
  1. Pentru replicare VHD necesita prezenta :
A

-VHB

78
Q
  1. Prin stimularea HEPATICA DE IFN de catre VHD:
A

-se inhiba AgHVBs

79
Q

79.Ce se intampla in TIMPUL REPLICARII ACTIVE a VHD:

A
  • creste IFN=> se inhib activ VHB=> Lipsa atg HVBs
80
Q
  1. VHD - DEF. COINF SI SUPRAINF:
A
  • co inf: VHb + VHD -concomitenta infectia

- suprainf: la un purtator non replicativ VHB (ARE DOAR ATG HBS) apare inf cu VHD.

81
Q
  1. Inf. Cu VHD evolueaza catre:
A

-ciroza in 2-10 ani ( rapid progr.)

82
Q
  1. Evolutia rapid progresiva catre ciroza hepatica este intalnita in inf cu
A

-HVB SUPRA INF CU VHD

83
Q
  1. Care este indiciul suprainf cu VHD?
A

-pacient cunoscut pozitiv cu atg VHBs, apare tabloul unei hepatite acute icterice.

84
Q
  1. Precizeaza markerii serologici ai inf. Cu VHD:
A

-atc anti VHD, la un pac cunoscut ca fiind infectat cu vhb. (Are agHBs +).

85
Q
  1. Diagnosticul SEROLOGIC al COINFECTIEI SI al SUPRAINFECTIEI cu VHD se pune pe baza: ( +histologic)
A
  • atc. Anti VHD (igM) + in prezenta inf cu VHB (Atg. HVBs);

- prezenta necrozelor cu caracter agresiv si evientierea VHD in hepatocite prin tehnici speciale.

86
Q
  1. Histologic, inf. Cu VHD se caract. Prin:
A
  • aspect AGRESIV al NECROZEI HEPATICE;

- prezenta vhd in HEPATOCITE.

87
Q
  1. Tratamentul inf. Cu VHD:
A
  • raspuns slab la INF ( Intron A sau Roferon), se adm timp de 1 AN in DOZE MAREI! ; tp. Utila ptc. Opreste/ incetineste evol bolii.
  • PegIFN, tot 1 AN.
88
Q
  1. Medicatia INTERFERONICA:
A
  • INTRON A
  • ROFERON
  • PegINTERFERON

Gastroenterologie (14 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions